Neʼe Hoki ʼOsi Atu Pe Koa Hakotou Fakaloto Mālohiʼi He Tahi?
NEʼE taʼu 17 ia Elena ʼi te temi ʼaē neʼe maʼu ai e te kau tōketā ʼe kau ʼi te mahaki ʼaē ko te kosea ʼo te ovaire. Neʼe tonu ke tali e tana faʼe, ia Mari, te hoha ʼaē ʼi tana sio kia Elena ʼaki te mamahi fakamataku.
Ki muli age, neʼe ʼave ia Elena ki te lopitali ʼi Madrid, ʼi Sepania, ia kilometa e 1 900 mai tona ʼapi ʼi te Îles Canaries. ʼI Madrid ko te kau tōketā neʼe nātou lotolelei ke nātou tafa ʼo mole fakaʼaogaʼi te toto. (Gāue 15:28, 29) Kae hili te kiʼi temi siʼi ʼi te kua kamata te tafa, neʼe kua ʼiloga lelei ia ko te ʼaluʼaga ʼo Elena kua fakakaku ia ki tona fakaʼosi. Neʼe kua mafola te kosea ʼi tona sino katoa, pea neʼe mole feala ia ki te kau tōketā ke nātou maʼu hona faitoʼo. Neʼe mate ia Elena hili te ʼu ʼaho e valu ʼi tana tau ki Madrid.
Neʼe mole tauʼi tokotahi e Mari te toe mamahi ʼaia. Ko te ʼu tagata ʼāfea e lua neʼe nā totogi tanā folau, neʼe nā kaugā ʼolo mo Mari pea mo tana tama ʼuluaki ki Madrid pea neʼe nonofo ʼi ai ʼo aʼu ki te mate ʼa Elena. ʼE fakamahino fēnei e Mari, “Neʼe nā tokoni mai ki taku tauʼi ʼo te logoʼi ʼo he meʼa ʼe puli. ʼE mole galo anai ia ʼau te fakaloto mālohi ʼaē neʼe nā tuku mai. ʼE mole he fakatatau ʼo tana lagolago ʼi te faʼahi fakalaumālie pea mo tanā tokoni ʼaoga. Ko nāua neʼe ko he ‘nonoʼaga moʼoni ki te matagi.’ ”—Isaia 32:1, 2.
ʼE fiafia ia Sehova ʼi te ʼu taʼi tagata tauhi ōvi agaʼofa ʼaia ʼaē neʼe tokakaga lelei ki tana ʼu ōvi. (Tāʼaga Lea 19:17; 1 Petelo 5:2-4) Kae ko te fakaloto mālohiʼi ʼe mole ko te pilivilesio pe ʼa te kau tagata ʼāfea. ʼE fakatahitahi te kau Kilisitiano fuli ke nātou maʼu he ako fakalaumālie pea mo ‘fefakaloto mālohiʼaki.’ (Hepeleo 10:24, 25) Ko te fakaloto mālohi ʼe ko he koga tāfito ia ʼo te fakatahi faka Kilisitiano.
Koteā ʼAē ʼe Fakapipiki Ki Te Fakaloto Mālohi?
Ohage pe ko he fisiʼi teu matalelei ʼe fefe mokā ʼe mole fakavai, ʼo toe feiā aipe mo te tagata—ʼi te loto famili pea mo te kokelekasio—ʼe feala ke vaivai ʼi te mole ʼi ai ʼo he fakaloto mālohi. ʼI te tahi faʼahi, ko te fakaloto mālohi tautonu ʼe feala ke ina fakamālohiʼi ia nātou ʼaē ʼe nātou tau mo te ʼu fakahala, pea mo ina hikihiki ia nātou ʼaē ʼe lotovaivai, pea mo toe tuku he mālohi kia nātou ʼaē ʼe nātou tauhi agatonu ki te ʼAtua.
Ko te kupu faka Keleka ʼaē ʼe fakaliliu ʼaki te “fakaloto mālohi” ʼe fakapipiki kiai te manatu ʼo te fakafimālieʼi, ʼo te uga, pea mo te fakaloto fīmālie. Koia, ko te fakaloto mālohi ʼe mole gata pe ʼi te ʼui ʼaē ki he tahi ʼe lelei te meʼa ʼaē ʼe ina fai. E lagi fakapipiki mai kiai te foaki ʼo he lagolago ʼaoga pea mo he tokoni ʼi te faʼahi fakalaumālie.
ʼI tona fakahagatonu, ko te kupu faka Keleka ʼaē ʼe fakaliliu ʼaki te “fakaloto mālohi” ʼe faka ʼuhiga “ko he fakaafe ke nofo mo he tahi.” Ko te haʼele tahi mo ʼotatou ʼu tēhina pea mo tuagaʼane ʼe ina faka fealagia mai kia tatou ke tou foimo foaki he lagolago mokā gaʼegaʼe peʼe tūkia he tahi ia nātou. (Tagata Tānaki 4:9, 10) Koia, ko te hahaʼi ʼa Sehova ʼe “nātou tauhi fakatahi kia te ia.” (Sofonia 3:9) Pea neʼe fakahigoaʼi e te ʼapositolo ko Paulo te Kilisitiano ko he “kaugā gāue moʼoni.” (Filipe 4:3) Ko te gāue fakatahi ʼi te ʼakau toho e tahi ʼaki te tauhi fakatahi, ʼe ina fakamaʼamaʼa te ʼāmoga, tāfito ia nātou ʼaē ʼe mole mālolohi ʼi te faʼahi fakalaumālie.—Vakaʼi mo Mateo 11:29.
Neʼe Nātou Fai Te Fakaloto Mālohi
Mai tona ʼaluʼaga ʼaē ko te fakaloto mālohi ʼe maʼuhiga ʼaupito, tou vakaʼi te ʼu faʼifaʼitaki faka Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia. ʼI te fakaōviōvi ʼa te polofeta ʼa te ʼAtua ko Moisese ki te mate, neʼe hinoʼi ia Sosue e Sehova ke pule ki te kau Iselaelite. Neʼe mole ko he maʼua faigafua, pea neʼe ʼiloʼi lelei e Moisese. (Faka au 11:14, 15) Koia, neʼe ʼui e Sehova kia Moisese ke ina “tuku te fakatotonu kia Sosue pea fakaloto mālohiʼi ia ia pea mo fakamālohiʼi ia ia.”—Teutalonome 3:28.
Lolotoga te temi ʼo te kau tuʼi fakamāu, neʼe fakahoko lelei e te ʼofafine ʼo Sefeteo te fakapapau ʼo tana tāmai ʼo lītuʼa ki tona fealagia ʼaē ke maʼu hona famili kae tauhi ʼi te sagatualio ʼo Sehova. Neʼe ʼalunoa koa tona sakilifisio? Kailoa, koteʼuhi ʼe ʼui fēnei e Kau Fakamāu 11:40: “ ʼI te taʼu fuli neʼe ʼolo te ʼu ʼofafine ʼo Iselaele ʼo viki te ʼofafine ʼo Sefeteo, te tagata Kalaate, ia ʼaho e fā ʼi te taʼu.” Ko te ʼu taʼi ʼaʼahi ʼaia neʼe lagi fakaloto mālohi ʼaupito ki te ʼofafine ʼo Sefeteo ʼaē neʼe maʼuli faka sakilifisio.
Ko te foaki ʼo he fakaloto mālohi ʼi ʼihi temi ʼe fakamaʼua ai he lototoʼa. Lolotoga te ʼuluaki folau faka misionea ʼa te ʼapositolo ko Paulo, neʼe felāveʼi mo te fakafeagai kovi ʼaupito ʼi te ʼu kolo ʼo Asia ʼo te Potu Hihifo. Neʼe kapu ia ia ʼi Atiokia, neʼe hola tautonu ʼi te tautea ʼi Ikoniome, pea neʼe taumakaʼi pea mo tuku ohage ia kua mate ʼi Lisite. Kae, hili ʼaia te kiʼi temi siʼi, neʼe toe liliu ia ia mo tana ʼu kaugā fagona ki te ʼu kolo ʼaia, “ ʼo fakamālohiʼi te nefesi ʼo te kau tisipulo, ʼo fakaloto mālohiʼi ia nātou ke nonofo maʼu ʼi te tui pea mo ʼui maʼana: ‘ ʼE tonu ke tou hū ki te puleʼaga ʼo te ʼAtua ʼi te lotolotoiga ʼo te ʼu mamahi lahi.’ ” (Gāue 14:21, 22) Neʼe kua teuteu ia Paulo ke ina foaki tona maʼuli moʼo fakaloto mālohiʼi te ʼu tisipulo foʼou ʼaia.
Kae, ko te kau tisipulo foʼou neʼe mole ko te kau Kilisitiano pe ʼaia neʼe ʼaoga ke fakaloto mālohiʼi. Hili te ʼu taʼu kiai, neʼe fai e Paulo te fagona kinakina ki Loma, ʼaia neʼe tonu ai ke felāveʼi mo te ʼahiʼahi. ʼI tana fakaōvi ki te kakuʼaga, neʼe lagi lotomamahi. Kae ʼi tana tau ki te koga meʼa ia kilometa e 74 ʼi te potu toga-hahake ʼo Loma, neʼe lotomālohi ai. Koteā tona tupuʼaga? Koteʼuhi ko tona ʼu tēhina pea mo tuagaʼane ʼo Loma neʼe nātou ʼōmai ʼo faka felāveʼi mo ia ʼi te Lapalasi fakatauʼaga meʼa ʼo Appius pea mo te Trois-Tavernes. “ ʼI tana sio ʼaē kia nātou, neʼe fakafetaʼi ia Paulo ki te ʼAtua pea neʼe lotomālohi.” (Gāue 28:15) ʼI he ʼu ʼaluʼaga ʼe tatau, ko tatatou pe nonofo mo te ʼu kaugā fagona ʼi te tui ʼe feala pe ke fakaloto mālohi ʼaupito.
Tou Fakaʼaogaʼi Te ʼu Temi Faigamālie Moʼo Fakaloto Mālohiʼi
ʼIo, ʼe lahi te ʼu temi faigamālie moʼo fakaloto mālohiʼi. Neʼe lave koa ki tokotou loto he akonaki neʼe lelei tona fai e he tēhina peʼe ko he fai palalau ʼo he tuagaʼane ʼi te Ako ʼo Te Minisitelio Faka Teokalatike? ʼE koutou fiafia koa ʼi te ʼi ai ʼo he kau tūpulaga ʼi te kokelekasio ʼe nātou mālolohi ʼi te faʼahi fakalaumālie? ʼE malave koa ia koutou te faʼa kātaki ʼo nātou kua matutuʼa? ʼE koutou leleiʼia koa he faʼahiga fakaʼaogaʼi ʼo he pionie ia te Tohi-Tapu ʼi te minisitelio ʼi te ʼu ʼapi? Pea kapau koia ʼaia, koutou fai he fakamālo pea mo fai he palalau fakaloto mālohi.
Ko te fakaloto mālohi ʼe maʼuhiga ʼi te loto famili ʼo feiā mo te kokelekasio. ʼE feala ke tokoni ki te ʼu mātuʼa ʼi tanatou akoʼi tanatou fānau “ ʼi te akonaki pea mo te ako ʼo te ʼatamai ʼo ʼuhiga mo Sehova.” (Efesi 6:4) Ko te ʼui ki he tamasiʼi neʼe ina fai te meʼa ʼe lelei, pea mo fakamahino age tona tupuʼaga, ʼe feala ke fakaloto mālohi ʼaupito! Lolotoga te temi tūpulaga, ʼaē ʼe felāveʼi ai te kau tūpulaga mo te ʼu fakahala pea mo te ʼu faigataʼa lalahi, ʼe maʼuhiga te fakaloto mālohi tuʼumaʼu.
Ko te mole fakaloto mālohi ʼe feala pe ke fakatupu tuʼutāmaki. ʼI te temi nei, ko Michael, ko he tagata ʼāfea, ʼe agalelei, kae ʼe ina ʼui fēnei: “Neʼe mole heʼeki ʼui mai tuʼa tahi e taku tāmai kua ʼau fai he meʼa ʼe lelei. Neʼe ʼau lahi age ʼo mole ʼau faka ʼuhiga lahi ia ʼau. . . . Logope ʼi te temi nei ʼe ʼau taʼu 50, ʼe kei ʼau leleiʼia ke fakaloto mālohiʼi ʼau e toku ʼu kaumeʼa ʼi taku fai he gāue ʼe lelei ʼi toku ʼuhiga tagata ʼāfea. . . . Ko te meʼa ʼaē neʼe hoko kia ʼau totonu neʼe ina akoʼi mai kia ʼau te maʼuhiga ʼo te fakaloto mālohiʼi ʼo niʼihi, pea ʼe ʼau faiga ʼi te faʼahi ʼaia.”
Ko Ai ʼAē ʼe ʼAoga Ki Ai He Fakaloto Mālohi?
ʼE tāu mo te kau tagata ʼāfea he fakaloto mālohi. Neʼe tohi fēnei e Paulo: “ ʼE mātou kole atu kia koutou, ʼu tēhina, ke koutou maʼu te faka maʼuhiga kia nātou ʼaē ʼe gāue kinakina ʼi te lotolotoiga ʼo koutou, ʼaē ʼe nātou takitaki ʼi te ʼAliki pea ʼe nātou fakatokaga koutou; pea mo koutou fakaʼapaʼapa lahi kia nātou, ʼaki te ʼofa, ʼuhi ko tanatou gāue.” (1 Tesalonika 5:12, 13) ʼE faigafua te maʼu ʼo he ʼu lelei mai te gāue kinakina ʼo te kau tagata ʼāfea kae mole fai he ʼu palalau fakafetaʼi. Kae ko te ʼu palalau ʼo he fakafetaʼi pea mo he fakaloto mālohi fakamalotoloto ʼe feala ke hage ʼe fakamaʼamaʼa age tonatou ʼāmoga.
Ko nātou ʼaē ʼe nātou kātakiʼi he ʼu ʼaluʼaga faigataʼa ʼe toe ʼaoga pe foki kia nātou he fakaloto mālohi. ʼE tokoni fēnei te Tohi-Tapu: “Koutou maʼu he ʼu palalau fakafimālie ʼo ʼuhiga mo te ʼu nefesi ʼaē ʼe lotovaivai, koutou lagolago ki te hahaʼi gaʼegagaʼe.” (1 Tesalonika 5:14) Ko te ʼu mātuʼa ʼaē ʼe ko te tokotahi pe ʼe tokaga ki te fānau, mo te kau vitua, mo te kau tūpulaga, mo te hahaʼi matutuʼa, ʼo feiā mo te hahaʼi mahahaki ʼe nātou kau ia nātou ʼaē ʼe lotovaivai ʼi ʼihi temi.
Ko María ko te fafine Kilisitiano neʼe fokifā pe kua līaki ia ia e tona ʼohoana. Neʼe ina ʼui fēnei: “Ohage ko Sopo, neʼe ʼau tautau fia mate ai. [Sopo 14:13] Kae neʼe mole ʼau lotovaivai, ʼuhi ko te ʼu fakaloto mālohi ʼaē neʼe fai mai kia ʼau. Ko te ʼu tagata ʼāfea e lua neʼe ʼau ʼiloʼi lelei, neʼe lahi te temi neʼe nā fakaʼaogaʼi moʼo tokoni mai kia ʼau, ʼe maʼuhiga ke ʼau haga fai te selevisi pionie. Ko te ʼu tuagaʼane e lua ʼe mahino ki te meʼa ʼaē neʼe hoko kia ʼau neʼe kau mo nāua ʼi te fakafimālieʼi ʼo ʼoku, ʼo nā fakalogo fakalelei aipe ʼi taku fakahā age taku ʼu faigataʼaʼia. ʼAki te Tohi-Tapu, neʼe nā faka fealagia mai ke ʼau sio ki te ʼu meʼa ohage ko te faʼahiga sio ʼa Sehova. ʼE mole ʼau ʼiloʼi pe neʼe tuʼa fia tamatou lau ia Pesalemo 55:22, kae ʼe ʼau ʼiloʼi ʼaki te maʼuliʼi ʼo te vaega ʼaia, neʼe haʼu māmālie taku logo fīmālie ʼi te faʼahi fakalaumālie pea mo te faʼahi ʼo te loto. Ko te meʼa fuli ʼaia neʼe hoko kua hili kiai te ʼu taʼu e 12, pea ʼe ʼau fiafia ʼi te fakahā ʼe kei ʼau haga fai aipe ʼi te selevisi pionie ʼo aʼu mai ki te temi nei. Kua koloaʼia pea mo fiafia toku maʼuli logo aipe la ʼi ʼihi temi ʼe mamahi toku loto. Kua ʼau ʼiloʼi papau ko he fakaloto mālohiʼi ʼi te taʼi lakaga ʼaia ʼe feala ke ʼi ai hona mafuliʼaga lahi ʼi te maʼuli ʼo he tahi.”
Ko ʼihi ʼe ʼaoga he fakaloto mālohi koteʼuhi neʼe nātou lākahala pea ʼe nātou lolotoga faigaʼi te fakatonutonuʼi. Lagi neʼe fai age kia nātou he akonakiʼi ʼi te ʼofa. (Tāʼaga Lea 27:6) ʼE feala ke tokakaga te kau tagata ʼāfea ʼaē neʼe nātou fai te akonaki ʼaia, ʼo fakamālo mokā nātou fakatokagaʼi ko te tokoni faka Tohi-Tapu neʼe fakaʼaogaʼi. ʼE koga lua anai te lelei ʼaē ka maʼu ʼi tanatou ʼu palalau fakaloto mālohi—ko te fakamoʼoni ʼo tonatou ʼofa kia ia ʼaē neʼe lākahala pea mo te fakamanatuʼi age ki ai te ʼu lelei ʼe maʼu ʼi te maʼuliʼi ʼo te tokoni.—2 Kolonito 2:7, 8.
Neʼe fai te lākahala mamafa e te tagata ʼāfea pea neʼe toʼo ai tona pilivilesio ʼo te taupau ʼo te kokelekasio. ʼE ina ʼui fēnei: “ ʼI te temi ʼaē neʼe fakahā ai te logo ʼo te toʼo toku ʼuhiga tagata ʼāfea, neʼe ʼau manatu ʼe puli anai te loto fīmālie ʼo te ʼu tēhina ʼi tanatou fakatahi mo ʼau. Kae, neʼe mole fakahā he meʼa e tahi e te kau tagata ʼāfea pea ʼaki tanatou aga ʼaia neʼe nātou fakaloto mālohiʼi ai ʼau. Ko nātou ʼaē ʼo te kokelekasio neʼe nātou fakahā tonatou ʼofa pea mo tanatou fakakaugā mai, ko he ʼu meʼa ia neʼe fakatupu ʼaki ai taku toe maʼu toku fīmālie ʼi te faʼahi fakalaumālie.”
Koutou Fakaloto Mālohi
ʼI totatou maʼuli ʼaē ʼe tou maʼumaʼua ai, ʼe ko he meʼa faigafua te galoʼi ʼo te fai he fakaloto mālohi. Kae ko te fakaloto mālohi ʼe ʼaoga ʼaupito! Ke maʼu he fua ʼo takotou fakaloto mālohi, ʼe tonu ke koutou manatu ki te ʼu meʼa e lua. ʼUluaki, koutou manatu ki te palalau ʼaē ʼe tonu ke koutou fai, ke feala ke totonu tatatou fakaloto mālohi. Lua, koutou kumi te temi faigamālie ke koutou fakaōviōvi ki he tahi ʼe tāu mo te fakamālo peʼe ʼaoga ke fakamālohiʼi ia ia.
ʼE lahi age anai takotou fiafia, mo kapau ʼe koutou fakamāmāhani ʼi te fai ʼo te potu ʼaia. Pea tahi, ʼe fakamoʼoni fēnei mai e Sesu kia tatou: “ ʼE lahi age te manuʼia ʼi takita foaki, ʼi te foaki mai ʼaē kia kita.” (Gāue 20:35) ʼI takotou fakaloto mālohiʼi niʼihi, ʼe koutou fakaloto mālohiʼi ai mo koutou totonu. He koʼe koa ʼe mole koutou fakatuʼutuʼu ke koutou fakaloto mālohiʼi he tahi ʼi te ʼaho fuli?