Te Loto Fīmālie Mo Te Loto Mālohi—Ko Te ʼu Maka Maʼugataʼa
TOKOLAHI ia tatou neʼe tou felāveʼi mo te ʼu temi neʼe tou logo māsisiva ʼaupito ai—mole gata pe ʼi te faʼahi ʼo te paʼaga kae neʼe tou toe māsisiva pe foki ʼi te faʼahi fakaʼatamai. Neʼe tou lotovaivai ʼaupito, mo tou lotomamahi lahi. Kae, ʼi te ʼu temi ʼaia, neʼe lagi feala ke tou maʼu te meʼa maʼuhiga ke tou liliu ai ʼo fīmālie. Ko te “maka maʼugataʼa” ʼaia ʼe ko te fakaloto mālohi.
ʼI te Tohi-Tapu, ko te kupu e tahi ʼi te faka Keleka ʼe fakaʼaoga moʼo fakaliliu ʼaki te kupu “fakaloto mālohi” pea mo te kupu “fakaloto fīmālie.” Ko te ʼu kupu ʼaia e lua ʼe nā faka ʼuhiga ki te foaki ʼo he lototoʼa, he fakaloto mālohi, peʼe ko he ʼamanaki. Koia, ʼe mahino papau ia, ʼi te temi ʼaē ʼe tou logo gaʼegaʼe ai pea mo vaivavai, ʼe ko te fakaloto fīmālie pea mo te fakaloto mālohi ʼaē ʼe ʼaoga kia tatou. ʼE feala koa ke tou maʼu ʼifea te ʼu meʼa ʼaia e lua?
ʼE fakamoʼoni mai e te Tohi-Tapu ko Sehova ʼe ko “te ʼAtua ʼo te fakaloto fīmālie fuli.” (2 Kolonito 1:3) ʼE toe ʼui fēnei e te Tohi-Tapu “ ʼe mole mamaʼo ia tatou takitahi.” (Gāue 17:27) Koia, ʼe feala ke tou maʼu te fakaloto fīmālie pea mo te fakaloto mālohi. Tou vakaʼi te ʼu potu e fā ʼe fakaloto mālohiʼi ai tatou e Sehova.
ʼI Tatatou ʼu Felogoi Takitokotahi Mo Te ʼAtua
Ko te matapuna lahi ʼo te fakaloto fīmālie ʼe ko te ʼu felogoi takitokotahi mo Sehova ʼAtua. ʼE feala ke fakaloto mālohiʼi te fai ʼo te ʼu taʼi felogoi ʼaia. Ko ai koa he tagata pule ʼi te mālama ʼaenī ʼe ina fia tali tatatou ʼu fai telefoni peʼe ina fia tokagaʼi tatatou ʼu fihifihia? Ko Sehova ʼe mālohi age ia ʼi te tagata. Pea tahi ʼaē, ʼe agavaivai—ʼe lotolelei ke ina fakahā he agavaivai ki te ʼu hahaʼi heʼe haohaoa. (Pesalemo 18:35) Neʼe ko Sehova ʼaē neʼe ina ʼuluaki fai te ʼu fakatuʼutuʼu moʼo fakahā ʼo tona ʼofa kia tatou. ʼE ʼui fēnei ia 1 Soane 4:10: “Ko te ʼofa ʼi te faʼahi ʼaia, neʼe mole ko tatou ʼaē neʼe tou ʼofa ki te ʼAtua, ka ko ia ia ʼaē neʼe ʼofa kia tatou pea mo ina fekauʼi mai tona ʼAlo ko he sakilifisio faifakalelei moʼo ʼatatou ʼu agahala.” Ki muli age, neʼe taki tatou e Sehova ki tona ʼAlo.—Soane 6:44.
Neʼe koutou tali koa pea mo kumi he fakaloto fīmālie ʼi hakotou fakakaumeʼa lelei mo te ʼAtua? (Vakaʼi ia Sake 2:23.) Ohage la, kapau ʼe koutou kaumeʼa lelei pea mo koutou felogoi lelei mo he tahi, ʼe mole ko he meʼa lelei koa hakotou nofo tokotahi mo ia ʼi he temi, ʼo koutou palalau faʼifaʼitaliha mo ia ʼo ʼuhiga mo takotou ʼu tuʼania pea mo te ʼu meʼa ʼo ʼuhiga mo koutou, takotou ʼu ʼamanaki pea mo takotou ʼu fiafia? ʼE fakaafe koutou e Sehova ke koutou haga fai feiā mo ia. ʼE mole ina faka tuʼakoi te temi ʼaē ʼe feala ke koutou palalau ai mo ia ʼi te faikole—pea ʼe fagono moʼoni ki tatatou ʼu faikole. (Pesalemo 65:2; 1 Tesalonika 5:17) Neʼe faikole tuʼumaʼu ia Sesu pea mo ina fai fakamalotoloto. Ohage la, ʼi muʼa ʼo tana filifili tana kau ʼapositolo e toko 12, neʼe faikole lolotoga te po katoa.—Luka 6:12-16; Hepeleo 5:7.
ʼI ʼihi temi, ko tatou takitokotahi ʼe feala ke tou toʼo he temi ke tou felogoi takitokotahi mo Sehova. Ka kita heka ʼi te matapā fakamālama peʼe kita lolotoga haʼele, ʼe ko he ʼu fealagia lelei ʼaia moʼo avahi totatou loto ʼo faikole kia Sehova. Ko te fai ʼo te faʼahi ʼaia ʼe feala ke liliu ko he matapuna ʼo te fakaloto fīmālie lahi. Kapau ʼe tou sisio ki he ʼu meʼa neʼe fakatupu e te ʼAtua lolotoga tatatou metitasio, ohage ko te lagi, te ʼu ʼulu ʼakau peʼe ko te ʼu manulele, ʼe feala ke tou maʼu ʼi ai he ʼu faʼahiga fakamanatu fakaloto fīmālie ʼo ʼuhiga mo te ʼofa pea mo te tokaga ʼa Sehova kia tatou.—Loma 1:20.
ʼI Te Ako Takitokotahi ʼo Te Folafola ʼa Te ʼAtua
ʼI te ako takitokotahi ʼo te Tohi-Tapu, ʼe tou sio moʼoni ai ki te ʼu kalitate ʼa Sehova. ʼE tuʼa lahi te ʼui ʼaē ʼi te Tohi-Tapu ko Sehova ʼe ko te “ ʼAtua agaʼofa pea mo manavaʼofa, tuai ʼi te ʼita pea mo mohu ʼi te lotoʼofa.” (Ekesote 34:6; Nehemia 9:17; Pesalemo 86:15) Ko tana loto ʼaē ke ina fakaloto fīmālieʼi tana ʼu kaugana ʼi te kele, ʼe ko he faʼahi ʼe maʼuhiga ʼi te ʼulugaaga ʼo Sehova.
Ohage la, tou vakaʼi te ʼui fēnei ʼa Sehova ia Isaia 66:13: “Ohage ko he tahi ʼe fakaloto fīmālieʼi e tana faʼe, pea ʼe toe feiā mo ʼau ʼe ʼau fakaloto fīmālieʼi ia koutou.” Neʼe fakatuʼutuʼu e Sehova te ʼofa ʼa he faʼe ki tana tamasiʼi ko he ʼofa ʼe mole liufaki age ki ʼamuli pea ko he ʼofa ʼe agatonu. Kapau kua koutou sisio ki he faʼe ʼe ina fakapelepeleʼi tana tamasiʼi ʼaē ʼe lotomamahi, ʼe koutou mahino ai ki te faka ʼuhiga ʼa te ʼui ʼaē e Sehova ʼe ina fakaloto fīmālieʼi anai tana hahaʼi.
ʼE lahi te ʼu fakamatala ʼi te Tohi-Tapu ʼe nātou fakahā te taʼi fakaloto fīmālie ʼaia. ʼI te temi ʼaē neʼe kumi ai e te Fineʼaliki agakovi ko Sesapele ke ina matehi te polofeta ko Elia, neʼe mataku ia pea neʼe hola. Neʼe kua gaʼegaʼe, he neʼe haʼele ʼi te toafa ʼi te ʼaho katoa, ʼo mole ina ʼave mo ia he moʼi vai pea mo he meʼa kai. ʼI tana tuʼania lahi neʼe kole e Elia kia Sehova ke mate. (1 Hau 19:1-4) Koteā ʼaē neʼe fai e Sehova moʼo fakaloto fīmālieʼi pea mo fakaloto mālohiʼi tana polofeta?
Neʼe mole fakatonutonuʼi e Sehova ia Elia ʼi tana manatu ʼaē neʼe tokotahi, pea neʼe mole hona maʼuhiga, pea mo tana mataku. Kailoa ia, kae neʼe logo te polofeta ki he leʼo ʼe “tokatoka pea mo mālūlū.” (1 Hau 19:12) Kapau ʼe koutou lau te kapite 19 ʼo te ʼUluaki Hau, ʼe koutou fakatokagaʼi anai pe neʼe feafeaʼi te fakaloto fīmālieʼi e Sehova ia Elia, tana fakamalū tona loto, pea mo tana fakamālohiʼi tana tui. Neʼe maʼuhiga te fakaloto fīmālie ʼaia. Neʼe tō tonu te faʼahi ʼaia mo te lotohoha ʼo Elia, ʼo ina fakaloto mālohiʼi te polofeta ke ina toe hoko atu tana gāue. (Vakaʼi ia Isaia 40:1, 2.) ʼO mole tuai, pea neʼe ina toe fakahoko atu tona maʼua.
ʼO toe feiā mo Sesu Kilisito, neʼe ina fakaloto fīmālieʼi pea mo fakaloto mālohiʼi tana ʼu tisipulo agatonu. ʼI tana fakahagatonu, neʼe lea fakakikite fēnei ia Isaia ʼo ʼuhiga mo te Mesia: “Ko te Tuʼi ʼAliki ko Sehova, . . . neʼe ina fekauʼi ʼau ke ʼau faitoʼo ia nātou ʼaē ʼe lotomamahi, . . . mo fakaloto fīmālieʼi ia nātou ʼe tau mo te putu.” (Isaia 61:1-3) ʼI tona maʼuli ʼi te kele, neʼe fakahā lelei e Sesu ko te ʼu palalau ʼaia neʼe faka ʼuhiga kia ia. (Luka 4:17-21) Kapau ʼe koutou manatu ʼe ʼaoga kia koutou he fakaloto fīmālie, koutou metitasioʼi te agamālū ʼa Sesu, tana ʼu agaʼofa ki te hahaʼi ʼaē neʼe lotomamahi pea mo māsisiva. Koia, ko te ako fakalelei ʼo te Tohi-Tapu ʼe ko he matapuna lahi ia ʼo te fakaloto fīmālie pea mo te fakaloto mālohi.
ʼI Te Kokelekasio
ʼI te kokelekasio faka Kilisitiano, ko te ʼu maka maʼugataʼa ʼaē ko te fakaloto fīmālie pea mo te fakaloto mālohi ʼe gigila ʼi te ʼu faʼahiga ʼaluʼaga kehekehe. Neʼe tohi fēnei e te ʼapositolo ko Paulo ʼaki te laumālie ʼa te ʼAtua: “Koutou fefakaloto fīmālieʼaki pea mo fefakaloto mālohiʼaki.” (1 Tesalonika 5:11) ʼE lava feafeaʼi ke tou maʼu he fakaloto fīmālie pea mo he fakaloto mālohi ʼi te ʼu fono ʼo te kokelekasio?
ʼUluaki, ʼe mahino ia, ʼe tou kau ki te ʼu fono faka Kilisitiano ke ‘akoʼi tatou e Sehova,’ ke akoʼi tatou ʼo ʼuhiga mo ia pea mo tona ʼu ala. (Soane 6:45) Ko te taʼi ako ʼaia ko tona faka ʼuhiga, ko te fakaloto mālohiʼi pea mo fakaloto fīmālieʼi ʼo tatou. Ia Gāue 15:32, ʼe tou lau fēnei ai: “Ko Sutasi pea mo Silasi . . . neʼe nā tokoniʼi te ʼu tēhina ʼaki te tuʼuga akonaki pea neʼe nā fakaloto mālohiʼi nātou.”
Neʼe mole heʼeki koa la he ʼaho neʼe koutou ʼolo ai ʼo fono kae neʼe koutou lotomamahi pea, ʼi takotou ʼōmai leva ki tokotou ʼapi, neʼe kua koutou logo lelei? Lagi neʼe ko he meʼa neʼe ʼui ʼi te akonaki, ʼi he tali, peʼe ko he faikole ʼaē neʼe lave ki tokotou loto pea mo ina foaki atu te fakaloto fīmālie pea mo te fakaloto mālohi ʼaē neʼe ʼaoga kia koutou. Koia ʼaua naʼa tou tōtō ʼi te ʼu fono faka Kilisitiano.—Hepeleo 10:24, 25.
ʼE feala ke toe feiā te fakaloto mālohi ʼo tatou mokā tou fakatahi mo ʼotatou ʼu tēhina mo tuagaʼane ʼi te gāue fai faka mafola peʼe ʼi ʼihi ʼatu ʼu fakatahi. ʼI te faka Hepeleo ʼe lahi te ʼu kupu ʼaē ʼe faka ʼuhiga ki te “haʼi fakatahi,” ʼe toe faka ʼuhiga ki te “mālohi” peʼe ki te “fakamālohi”—ʼuhi ko te ʼui ʼaē ka haʼi fakatahi he ʼu meʼa, ʼe liliu ia ʼo mālolohi. ʼE moʼoni te faʼahi ʼaia ʼo ʼuhiga mo te kokelekasio. ʼI tatatou ʼu fakatahi, ʼe fakaloto fīmālieʼi tatou, ʼe tokoniʼi tatou, ʼe fakaloto mālohiʼi tatou. Pea ʼe tou fakatahi ʼaki te ʼofa, ʼaē ko te noʼo mālohi.—Kolose 3:14.
ʼI ʼihi temi, ʼe tou lotomālohi ʼuhi ko te nofo agatonu ʼo totatou ʼu tēhina peʼe ʼo totatou ʼu tuagaʼane fakalaumālie. (1 Tesalonika 3:7, 8) ʼI ʼihi temi ko tonatou ʼofa ʼaē ʼe ina fakaloto mālohiʼi tatou. (Filemone 7) Pea, ʼi ʼihi temi, e lagi ko tatatou gāue fakatahi, ʼo felogoi leleiʼaki, ʼi tatatou palalau ki niʼihi ʼo ʼuhiga mo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua. Kapau ʼe koutou logo vaivai pea mo ʼaoga kia koutou he fakaloto mālohi ʼi takotou ʼolo ʼaē ʼo faka mafola, he koʼe ʼe mole koutou fakatuʼutuʼu ke koutou gāue mo he tagata ʼāfea peʼe koutou gāue mo he tahi kua faiva ʼi te fai faka mafola? Kapau ʼe koutou fai te faʼahi ʼaia, ʼe mahino papau ia ʼe koutou maʼu anai he fakaloto fīmālie lahi.—Tagata Tānaki 4:9-12; Filipe 1:27.
ʼAki “Te Tagata Kaugana Agatonu Mo Poto”
Ko ai ʼaē ʼe ina fakatuʼutuʼu te ʼu meʼa moʼo fakaloto fīmālieʼi tatou ʼi tatatou tauhi? Neʼe fakanofo e Sesu te kalasi neʼe ina fakahigoaʼi ko “te tagata agatonu mo poto,” ke ina tufa “te meʼa kai [fakalaumālie] ʼi tona temi totonu.” (Mateo 24:45) ʼI te ʼuluaki sēkulō ʼo totatou temi, ko te kalasi ʼaia ʼo te kau Kilisitiano ʼaē neʼe fakanofo ʼaki te laumālie, neʼe kua ina kamata tana gāue. Neʼe fakamomoli e te kolesi pule ʼo te kau tagata ʼāfea ʼo Selusalemi, te ʼu tohi ʼo ʼuhiga mo te ʼu tonu pea mo te takitaki ki te ʼu kokelekasio. Koteā te meʼa ʼaē neʼe hoko? ʼE fakamatala e te Tohi-Tapu pe neʼe feafeaʼi te tali e te ʼu kokelekasio te tohi ʼaia, ʼo ina ʼui fēnei: “ ʼI te ʼosi ʼo tanatou lau [te tohi], neʼe nātou fiafia ʼuhi ko te fakaloto mālohi ʼaia.”—Gāue 15:23-31.
ʼO toe feiā pe, ʼi te ʼu ʼaho fakamuli pea mo maʼuhiga ʼaenī, ʼe tufa e te tagata kaugana agatonu mo poto te meʼa kai ʼaē ʼe ina foaki mai he fakaloto fīmālie pea mo he fakaloto mālohi lahi maʼa te hahaʼi ʼa Sehova. ʼE koutou kai koa te meʼa kai ʼaia? ʼE feala ke maʼu e te hahaʼi fuli te ʼu tohi ʼaē ʼe tā e te tagata kaugana agatonu mo poto, ʼaē ʼe tufa ʼi te malamanei katoa. Ko Te Tule Leʼo pea mo te Réveillez-vous!, pea mo ʼihi ʼu tohi faka Tohi-Tapu, mo te ʼu kaupepa lalahi, pea mo te ʼu kiʼi pepa lotu ʼaē ʼe tā e te Sosiete Watch Tower, neʼe nātou foaki te fakaloto fīmālie ki te kau hahaʼi lautohi ʼaē ʼe tokolahi.
Neʼe tohi fēnei e te tagata taupau feʼaluʼaki: “Tokolahi ʼi totatou ʼu tēhina mo tuagaʼane ʼe nātou fia fai te ʼu meʼa ʼaē ʼe totonu, kae, ʼi ʼihi temi, ʼe nātou felāveʼi mo te lotomamahi, te matataku, pea mo te manatu ʼaē ʼe mole nātou maʼu te mālohi ke nātou tokoni kia nātou totonu. Ko te ʼu alatike ʼi tatatou ʼu nusipepa, ʼe tokoni ki te tokolahi ke nātou toe maʼu te takitaki ʼo tonatou maʼuli pea mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe nātou logoʼi ʼi tonatou loto. Pea tahi ʼaē, ʼe foaki e te ʼu alatike ʼaia ki te kau tagata ʼāfea he ʼu meʼa ʼe lahi age ʼi he foaki ʼo he fakaloto mālohi ʼe mole loloto.”
Tou fakaʼaoga lahi te ʼu tohi ʼaē ʼe haʼu mai te kalasi ʼo te tagata kaugana agatonu. Ko te ʼu nusipepa, te ʼu tohi, pea mo ʼihi ʼatu ʼu tohi ʼaē ʼe tou maʼu ʼi tona temi tonu, ʼe feala ke tokoni kia tatou ke tou maʼu te fakaloto fīmālie ʼi te ʼu temi faigataʼa. ʼI te tahi age faʼahi, kapau ʼe tou fakaloto mālohiʼi he tahi ʼe lotohoha, tou fakaʼaogaʼi te ʼu manatu faka Tohi-Tapu ʼaē ʼe tuʼu ʼi te ʼu nusipepa ʼaia. ʼE tohi te ʼu alatike ʼaki he tokaga makehe, pea ʼi ʼihi temi, ʼe lauʼi vāhaʼa pea mo lauʼi māhina te ʼu kumi ʼaē ʼe fai ʼo ʼuhiga mo te ʼu alatike ʼaia, mo tonatou akoʼi, pea mo te ʼu kole ʼaē neʼe fai ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia. ʼE fakatafito te ʼu tokoni ki te Tohi-Tapu, neʼe kua ʼahiʼahiʼi, pea ʼe moʼoni. Neʼe tokoni lahi ki ʼihi te lau ʼo te alatike e tahi peʼe lua mo he tahi ʼe vaivai. ʼE feala ke iku te faʼahi ʼaia ki he fakaloto fīmālie pea mo he fakaloto mālohi.
Kapau ʼe koutou maʼu he ʼu maka maʼugataʼa, ʼe koutou taupau anai koa maʼa koutou, peʼe koutou vaevae lahi anai te ʼu koloā ʼaia mo ʼihi? Koutou fakatuʼutuʼu ke koutou liliu ko he ʼu hahaʼi ʼe nātou fakaloto fīmālieʼi pea mo fakaloto mālohiʼi totatou ʼu tēhina pea mo tuagaʼane ʼi te kokelekasio. Kapau ʼe koutou fakatuputupu ka mole koutou fakatokaʼi, kapau ʼe koutou fakatokagaʼi ka mole koutou fatufatuʼi, ʼo koutou palalau ʼaki te “lea ʼo nātou ʼaē neʼe akoʼi” ka mole koutou ‘palalau vale ohage ko he tā ʼaki he heletā,’ ʼe feala anai ke koutou fetogi te maʼuli ʼo ʼihi. (Isaia 50:4; Tāʼaga Lea 12:18) ʼE mahino ia, ʼe koutou leleiʼia anai ke faka ʼuhigaʼi ia koutou ohage ko he maka ʼe maʼugataʼa—ko tona faka ʼuhiga, ko he tahi ʼe ina foaki he fakaloto fīmālie mo he fakaloto mālohi moʼoni!
[Talanoa ʼo te pasina 20]
Ko Te Fakaloto Fīmālie Kia Nātou ʼAē ʼe ʼAoga Kiai
TOKOLAHI neʼe nātou fakamatala te tokoni ʼaē neʼe nātou maʼu ʼi te ʼu alatike ʼo Te Tule Leʼo pea mo te Réveillez-vous! ʼo ʼuhiga mo tanatou ʼu felogoi lelei ʼaē pea mo Sehova. Neʼe ʼui fēnei e te tahi: “ ʼI taku ʼosi lau te alatike ʼaia, neʼe ʼau logoʼi ʼi toku loto ko Sehova, ʼi tona mālohi pea mo tona māʼoluga, ʼe nofo ōvi ia ʼau. Neʼe ʼau logoʼi ai ʼi toku loto, ʼe ko he tahi ʼe maʼuli moʼoni.” Neʼe ʼui fēnei e te tahi age: “Kua fetogi tomatou ʼuhiga takitokotahi, heʼe mole kei tatau tamatou faʼahiga sio ʼaē kia Sehova ʼi tomatou loto pea mo tamatou ʼu fakakaukau. ʼE hage ko he tahi ʼe ina fakamaʼa totatou ʼu mata sioʼata, pea kua feala leva ʼi te temi ʼaia ke tou sio lelei kia meʼa fuli.”
Ko ʼihi ʼe nātou faitohi moʼo fakahā te tokoni lahi ʼaē neʼe foaki age e te ʼu nusipepa kia nātou, ʼo ʼuhiga mo ʼonatou ʼu fihifihia pea mo ʼonatou ʼu faigataʼaʼia, ʼo nātou fakamoʼoni ai ko Sehova ʼe tokaga kia nātou. Neʼe ʼui fēnei e te fafine ʼe ina lau te ʼu nusipepa: “ ʼE ʼau fakamālo ʼaupito kia koutou ʼi takotou toe fakahā mai te tokaga pea mo te ʼofa ʼa Sehova ki tana hahaʼi.” Ko te fafine ʼi Saponia, kua mate tana toe, neʼe ina ʼui fēnei ʼo ʼuhiga mo te ʼu alatike ʼo te Réveillez-vous! ʼaē neʼe palalau ki te faʼahi ʼaia: “Ko te lahi ʼo te manavaʼofa ʼa te ʼAtua neʼe hā ʼi te ʼu pasina, pea neʼe ʼau tagi tuʼumaʼu. Neʼe ʼau tuku te ʼu alatike ʼaia ʼi he faʼahi ʼe feala ai ke ʼau foimo lau ʼi te ʼu temi ʼaē ʼe mamahi ai toku loto pea mo te ʼu temi ʼaē ʼe hage kia ʼau ʼe mole he tahi ke tokoni kia ʼau.” Neʼe tohi fēnei e te tahi fafine neʼe tau mo te taʼi mamahi ʼaia: “Neʼe foaki mai e te ʼu alatike ʼo Te Tule Leʼo pea mo te Réveillez-vous! pea mo te kaupepa lahi “Mokā Mate He Tahi Neʼe Tou ʼOfa Mamahi Ai” te mālohi ʼaē neʼe ʼaoga kia ʼau ke ʼau kātakiʼi ai te ʼu temi ʼaē ʼe ʼau lotomamahi ai.”
Ko te Tohi-Tapu ko te matapuna maʼuhiga ʼo te fakaloto fīmālie. (Loma 15:4) ʼE mulimuli Te Tule Leʼo ki te takitaki ʼa te Tohi-Tapu, pea ʼe toe feiā mo te nusipepa ʼaē ʼe ʼalutahi mo ia, te Réveillez-vous! ʼAki te faʼahi ʼaia, kua fakamoʼoni e te ʼu nusipepa ʼaia, ʼe nā foaki he fakaloto fīmālie pea mo he fakaloto mālohi ki te kau lautohi ʼo te ʼu nusipepa ʼaia.
[Paki ʼo te pasina 23]
Ko te ʼAtua ʼo te fakaloto fīmālie fuli ʼe toe fagono ki te ʼu faikole