Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w95 1/10 p. 19-24
  • Neʼe ʼAu Muliʼi Te ʼu Ala ʼo Taku ʼu Mātuʼa

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Neʼe ʼAu Muliʼi Te ʼu Ala ʼo Taku ʼu Mātuʼa
  • Te Tule Leʼo—1995
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • Ko Te Tauhi Fakamalotoloto ʼo Taku Tāmai ʼo ʼUhiga Mo Te Puleʼaga
  • Ko Te Tauhi Agatonu ʼo Taku Faʼe
  • Ko Te Selevisi ʼi Toku Temi Tūpulaga
  • Te Lua Tau Faka Malamanei
  • Ko He Gāue Pionie Fakafiafia
  • Ko Te Tofiʼa Fakalaumālie Koloaʼia
    Te Tule Leʼo—1995
  • Ko Te Tofiʼa Faka Kilisitiano ʼe Maʼugataʼa
    Te Tule Leʼo—1993
  • Neʼe Akoʼi Mai e Tamatou ʼu Mātuʼa Te ʼOfa Ki Te ʼAtua
    Te Tule Leʼo—1999
  • “ʼE Mole ʼAu Fetogi Anai He Meʼa e Tahi!”
    Te Tule Leʼo—2002
Hoko Atu
Te Tule Leʼo—1995
w95 1/10 p. 19-24

Neʼe ʼAu Muliʼi Te ʼu Ala ʼo Taku ʼu Mātuʼa

NEʼE FAKAMATALA E HILDA PADGETT

ʼE tou lau te ʼu palalau ʼaenī ʼi te sulunale: “Kua ʼau foaki toku maʼuli ki te Māʼoluga, pea ʼe mole feala ke ʼau kaugana ki ni ʼu pule e lua.” Ko te ʼu palalau ʼaia neʼe ʼau fai ki te Ministère du Travail Britannique et des Autorités du Service National ʼi te 1941, ʼo fakahā te tupuʼaga ʼaē ʼo taku fakafisi ke ʼau gāue maʼa nātou ʼi te lopitali ʼi te Lua Tau Faka Malamanei. Mole tuai pea neʼe tukugakoviʼi ʼau pea neʼe pilisoniʼi ʼau ia māhina e tolu ʼuhi ko taku fakafisi ʼaia.

KOTEĀ te tupuʼaga ʼo toku pilisoniʼi ʼaia? ʼAua naʼa koutou ʼui neʼe pilisoniʼi ʼau ʼuhi ko haku agakovi faka tūpulaga peʼe ko haku agatuʼu ki te puleʼaga. Kailoa, neʼe hoko te faʼahi ʼaia heʼe ʼi ai tona pikipikiga mo te temi ʼaē neʼe kei ʼau veliveli ai.

Ko Te Tauhi Fakamalotoloto ʼo Taku Tāmai ʼo ʼUhiga Mo Te Puleʼaga

Neʼe ʼau tupu ʼi te ʼaho 5 ʼo Sūnio 1914, ʼi Horsforth ʼe ōvi ki Leeds, ʼi te potu tokelau ʼo Pilitania. Ko taku ʼu mātuʼa, ia Atkinson pea mo Pattie Padgett, neʼe ko te ʼu hahaʼi faiako ʼo te Ako ʼo Te ʼAhotapu pea neʼe nā kau ki te foʼi hiva ʼo te Kapela ʼĀfea ʼa te kau Méthodistes pea neʼe ko taku tāmai ʼaē neʼe lomi piano ʼi te kapela ʼaia. ʼI taku kei veliveli, neʼe mātou maʼuli fiafia, kae ko te meʼa pe e tahi neʼe mole mātou fiafia ai. Neʼe tuʼaniaʼi e taku tāmai te ʼu ʼaluʼaga ʼo te malamanei. Neʼe fehiʼa ki te tau pea mo te agamālohi, pea neʼe tui ki te fakatotonu ʼaenī ʼa te Tohi-Tapu: “ ʼE mole tonu ke ke fai fakapō.”—Ekesote 20:13, King James Version.

ʼI te 1915, neʼe uga e te puleʼaga te kau tūpulaga fuli ke nātou kau ʼaki tonatou loto katoa, ka mole nātou talitali ke fakakinauʼi nātou ke nātou kau kiai. ʼAki he lotolotolua, neʼe tuʼu ʼaho katoa ia taku tāmai ʼi te ʼua, ʼo fakatalitali ke tohi tona higoa ki te hū solia. Ko te ʼaho ʼaē neʼe hoa mai, neʼe fetogi tona maʼuli!

ʼI tana lolotoga gāue ki te ʼu tuio vai ʼi te fale lahi, neʼe fai palalau mo te ʼu tagata ʼe gāue tahi mo ia ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe hoko ʼi te malamanei. Neʼe foaki age e te tagata fai ʼōloto te kiʼi pepa lotu, Gathering the Lord’s Jewels. Neʼe ʼave e taku tāmai te kiʼi pepa lotu ʼaia ki fale, pea neʼe ina lau, ʼo lau liuliuga. Neʼe ina ʼui fēnei: “Kapau ko te moʼoni ʼaenī, pea ko te ʼu meʼa fuli ʼaē, ʼe mole moʼoni.” Ko te ʼaho ake ʼaē, neʼe toe fia mahino ki te tahi ʼu meʼa, pea ʼi te ʼu vāhaʼa e tolu ʼi te po katoa ʼo aʼu ki te uhu, neʼe ina ako te Tohi-Tapu. Neʼe mahino leva kia ia kua ina maʼu te moʼoni! ʼI te ʼAhotapu ʼaho 2 ʼo Sanualio 1916, ʼe ina ʼui fēnei ʼi tana kaupepa faitohi: “ ʼI te uhu neʼe ʼau ʼalu ki te Kapela, ʼi te afiafi neʼe ʼau ʼalu ki te Kautahi Faka Malamanei ʼo te kau Ako ʼo Te Tohi-Tapu, neʼe ko te higoa ʼaia ʼo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi Pilitania—ʼo ako te tohi ʼo Hepeleo 6:9-20—ko taku ʼuluaki ʼaʼahi ki te ʼu tēhina.”

Mole tuai pea hoko te fakafeagai. ʼI te manatu ʼo tomatou ʼu kāiga pea mo tomatou ʼu kaumeʼa ʼi te ʼēkelesia kua vale taku tāmai. Kae neʼe kua mahino kia ia te meʼa ʼaē ka ina fai. Kua liliu te ʼu fono pea mo te ako ko te ʼu meʼa maʼuhiga ʼaia ʼo tona maʼuli. ʼI Malesio neʼe papitema ʼi te vai moʼo fakahā ʼo tana kua foaki ʼaē ʼo tona maʼuli maʼa Sehova. Hili kiai te ʼu kiʼi vāhaʼa ʼi te ʼalu tokotahi taku tāmai ki te ʼu fono, neʼe mole kei fakafeagai ia Mama ki tana ʼalu ʼaē ki te ʼu fono. Neʼe ina ʼai ʼau ki te kiʼi saliote pea neʼe haʼele ia kilometa e valu ki Leeds, ʼo tau tonu atu mo te fakaʼosi ʼo te fono. Neʼe fiafia ʼaupito ia taku tāmai. Talu mai ai, ko tomatou famili neʼe logo tahi ʼi te tauhi ʼa Sehova.

Ko te ʼaluʼaga ʼo taku tāmai neʼe kua mata faigataʼa—neʼe lotolelei ke kau ki te kautau pea ʼi te ʼu vāhaʼa ki muli age kua liliu ia ko he tahi ʼe fakafisi ki te ʼu maʼua faka solia ʼuhi ko tana fakaʼapaʼapa ki te ʼu lao ʼa te Tohi-Tapu. ʼI tona temi pāui ki te solia, neʼe fakafisi ki te toʼo ʼo te fana, pea ʼi Sūlio 1916 neʼe fakamāuʼi ia ia e te telepinale ʼi te ʼu telepinale ʼaē ʼe nima, ʼo fakatūʼa ia ia ke pilisoniʼi ia ʼaho e 90. ʼI te ʼosi ʼo tona ʼuluaki fakatūʼa ʼaia, neʼe foaki age ki taku tāmai tona ʼu ʼaho pelemisio e hogofulu-ma-nima, pea toe fakamāuʼi ia ia e te tahi telepinale, ʼo toe pilisoniʼi ia, ia ʼaho e 90. ʼI tona pilisoniʼi tuʼa lua leva, neʼe ʼave ia ia ki te Corps Médical de LʼArmée Royale, pea ʼi te ʼaho 12 ʼo Fepualio 1917, neʼe faka folau ia ia ʼi te vaka solia ki te kolo ʼo Falani, ko Rouen. ʼE ina fakamatala ʼi tana kaupepa faitohi, ʼi temi leva ʼaia kua ʼāsili age tana fakalialia ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe hoko kia ia. Neʼe mahino kia ia neʼe tonu ke ina faitoʼo te ʼu lavea ʼo te kau solia ke feala hanatou toe liliu ʼo tau.

Neʼe toe fakafisi ki te gāue ʼaia. ʼI te lakaga ʼaia neʼe fakatūʼa ia ia e te telepinale ke pilisoniʼi ia taʼu e nima ʼi te fale pilisoni solia Pilitania ʼi Rouen. ʼI te kole ʼaē ʼa taku tāmai ke ʼave ia ia ki he fale pilisoni sivile ohage ko he tahi ʼe fakafisi ki te ʼu maʼua faka solia ʼuhi ko tana fakaʼapaʼapa tāfito ki te ʼu lekula ʼa te Tohi-Tapu, neʼe fakatūʼa ia, ia māhina e tolu ke ina kai pe te moʼi pane pea mo ʼinu te moʼi vai, pea neʼe toe foaki age tana meʼa kai ke toe mālohi; pea neʼe toe liuga tona gaohi ʼaia. ʼI te ʼaho fuli, neʼe haʼi tona ʼu nima ki tona tuʼa pea ʼi te pōʼuli mo tona temi kai neʼe haʼi tona ʼu nima ki muʼa. ʼI tona maʼuli katoa, neʼe nofo mo te ʼu mataʼi lavea ʼo te ʼu seini ʼaē neʼe haʼi ai tona ʼu nima he neʼe veliveli fau, ʼo papala ai tona kakano. Neʼe toe seiniʼi foki mo tona vaʼe ki tona koga loto.

Neʼe fai e te ʼu pule he meʼa ke ina līaki tana agatonu, kae neʼe mole hoko pe la tanatou ʼu puleʼaki. Neʼe toʼo tana Tohi-Tapu pea mo tona ʼu tohi faka Tohi-Tapu. Neʼe mole kei ina maʼu hana ʼu tohi mai tona famili, pea neʼe mole fakagafua kia ia ke faitohi ki he tahi. Hili ʼaia taʼu e lua, neʼe ina fakatotonu ke ina fakahā tana faiga fakamalotoloto ʼo ina fakatotonu ke mole toe kai. Lolotoga ʼaho e fitu neʼe mole kai pea neʼe mole ʼinu, ʼo lui ʼave ai ki te lopitali ʼo te fale pilisoni, heʼe kua kovi tona mahaki. Neʼe ina fakahā tana faiga fakamalotoloto, kae neʼe meihiʼi pe ke mate. Hili kiai ni ʼu taʼu, neʼe mahino kia ia, neʼe mole ko he puleʼaki lelei ʼaē neʼe ina fai ʼo ʼuhiga mo tona maʼuli, pea neʼe mole ina toe fai he meʼa feiā.

Neʼe ʼosi te tau ʼi te māhina ʼo Novepeli 1918 pea neʼe kei pilisoni taku tāmai ʼi Rouen, kae ʼi te kamata ʼo te taʼu ʼaē neʼe hoa mai, neʼe hiki ia ia ki te fale pilisoni sivile ʼi Pilitania. Koutou fakakaukauʼi tona fiafia ʼi tana maʼu ʼo te ʼu tohi fuli ʼa taku Faʼe pea mo te ʼu tohi ʼaē neʼe kua tapuke, ʼo kau kiai mo tana Tohi-Tapu pea mo tana ʼu tohi faka Tohi-Tapu. Neʼe ʼave ia ia ki te Fale Pilisoni ʼo Winchester, ʼo felāveʼi ai mo te tēhina kei tūpulaga, neʼe tatau te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko kia nāua. Ko tona higoa ko Frank Platt, pea ki muli age neʼe gāue ʼi te Petele ʼo Lonitoni lolotoga ni ʼu taʼu. Neʼe nā fai te ʼu fakatuʼutuʼu ke nā felāveʼi ʼi te ʼaho ake, kae neʼe hiki ia Frank ki te tahi ia potu.

ʼI te ʼaho 12 ʼo ʼApelili 1919, neʼe maʼu e taku Faʼe te logo: “Aleluia! Koʼeni ʼe ʼau ʼalu atu—ko te telefoni mai te Petele ʼo Lonitoni.” ʼI temi fakafiafia leva ʼi te hili ʼo te ʼu taʼu ʼaia e tolu, ʼaē neʼe hoko ai te ʼu ʼahiʼahi, te ʼu fakataga pea mo te femaveteʼaki! Neʼe ʼuluaki manatu ia taku tāmai ke telefoni pea ke felāveʼi mo te ʼu tēhina ʼo te Petele ʼo Lonitoni. ʼI te Petele, neʼe lelei tona fakatalitali. ʼI tana ʼosi maʼanu, tele kava, pea mo kofu tona foʼi kote pea mo tona puloga, neʼe toe haʼu taku tāmai ki fale. ʼE feala koa hakotou fakakaukauʼi tomatou temi felāveʼi? Neʼe ko toku taʼu nima vaelua ʼaia, pea neʼe mole kei ʼau manatuʼi ia ia.

Ko te ʼuluaki fono ʼaē neʼe kau kiai taku tāmai ʼi tana mavae mai pilisoni, neʼe ko te ʼAho Fakamanatu ʼo te Mate ʼo Sesu. ʼI tamatou fekākeʼi atu ʼi te tuʼuga ʼo te fale fono, ko te ʼuluaki tēhina ʼaē neʼe felāveʼi mo ia ko Frank Platt, ʼaē neʼe ʼave ki te lopitali solia ʼi Leeds. ʼI meʼa fakafiafia ʼo tanā fakahā te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko kia nāua! Talu tana mavae mai te lopitali ʼaia, neʼe tatuʼu mai ia Frank kio mātou he neʼe hage kia ia ko hona famili ia mātou.

Ko Te Tauhi Agatonu ʼo Taku Faʼe

ʼI te temi fuli ʼaē neʼe nofo ai taku tāmai ʼi te fale pilisoni, neʼe fō e taku Faʼe te ʼu mutuʼi meʼa ʼo te hahaʼi moʼo fakalahilahi tona kiʼi alaga paʼaga ʼaē ʼe foaki e te puleʼaga. Neʼe agalelei te ʼu tēhina kia māua taufaʼe. ʼI te vāhaʼa fuli ko te tagata ʼāfea ʼo te kokelekasio ʼe ina foaki mai te sila ʼe tuku ʼi loto te kiʼi meʼa ʼofa. Tuʼumaʼu pe neʼe ʼui e taku Faʼe, ko te ʼofa ʼo te ʼu tēhina ʼaē neʼe ina fakaōvi ia ia kia Sehova pea mo tokoni kia ia ke ina ʼutaki te ʼu temi faigataʼaʼia ʼaia. Neʼe agatonu aipe ʼo kau ki te ʼu fono ʼo te kokelekasio ʼi te temi ʼaē neʼe puli ai taku tāmai. Ko te temi ʼaē neʼe faigataʼa ʼaupito kia ia, neʼe ko te taʼu katoa ʼaē neʼe mole ina ʼiloʼi pe kei maʼuli ia taku tāmai pe kua mate. Ko te tahi kavega, ʼi te taʼu 1918 ko māua taufaʼe neʼe ma maʼu te ihupeʼe faka Sepania. Neʼe kua mamate te hahaʼi. Ko te ʼu vāhaʼa fale ʼaē neʼe tokoni ki ʼihi neʼe nātou pikisia ʼi te mahaki pea neʼe nātou mamate. Pea ko te hoge neʼe toe kau pe foki ʼi te temi ʼaia ki te fakapikisia gafua ʼo te mahaki ki te hahaʼi.

Ko te ʼu palalau ʼo te ʼapositolo ko Petelo neʼe moʼoni ʼo ʼuhiga mo tomatou famili: “ ʼI te hili ʼo takotou tali mamahi ʼi te kiʼi temi siʼi pe, ko te ʼAtua . . . e ina fakaloto mālohiʼi anai ia koutou, ʼe ina fakamālohiʼi anai koutou”! (1 Petelo 5:10) Ko te ʼu mamahi ʼaē neʼe tau mo taku ʼu mātuʼa neʼe tokoni kia nāua ke nā fakatuputupu he tui mālohi kia Sehova, he falala katoa ʼo ʼuhiga mo tana tokaga ʼaē kia mātou pea mo te mole feala ʼaē ki he meʼa ke ina veteki mātou mai te ʼofa ʼo te ʼAtua. Neʼe tapuakina tāfito ʼau ʼi te taʼi ako ʼaia ʼaē neʼe foaki mai kia ʼau ʼo ʼuhiga mo taku tui.—Loma 8:38, 39; 1 Petelo 5:7.

Ko Te Selevisi ʼi Toku Temi Tūpulaga

ʼI te ʼosi faka ʼāteaina mai ʼo taku tāmai, ko te fagonogono ʼo te Puleʼaga neʼe liliu ko te faʼahi tāfito ʼo tomatou maʼuli. ʼE ʼau manatuʼi neʼe mole ʼau hala pe la ʼi he fono, gata pe mo kapau neʼe ʼau mahaki. Mole tuai ki te toe liliu mai ʼa taku tāmai ki fale, neʼe ina fakatau tana foʼi kamela pea mo te vesa aulo ʼo taku faʼe ke maʼu hamatou foʼi falā ke mātou ʼolo ai ki te fakatahi. Logope la neʼe mole kei ʼi ai homatou ʼu ʼaho mālōlō, kae neʼe mole ʼi ai he temi neʼe mātou hala ʼi te ʼu fakatahi ʼaia, ʼo feiā mo te ʼu fakatahi ʼaē ʼi Lonitoni.

ʼI te kua ʼosi ʼo te ʼu tau, neʼe ko he ʼu temi fakafiafia. Ko taku ʼu mātuʼa neʼe nā fakaʼaogaʼi te ʼu fealagia fuli ʼaē ke nā fakatahi ai mo te ʼu tēhina pea mo te ʼu tuagaʼane. ʼE kei ʼau manatuʼi pe neʼe feafeaʼi tamatou ʼaʼahi te tahi ʼu tēhina pea mo tuagaʼane, pea ʼi taku kei veliveli, neʼe ʼau heka ʼo fai paki pea mo faitohi, kae ko te hahaʼi lalahi neʼe nātou fai palalau ʼo ʼuhiga mo te ʼu mahino foʼou ʼo te moʼoni lolotoga ni ʼu hola katoa. Neʼe fiafia taku matuʼa pea mo taku faʼe ʼi te ʼu fai palalau fakatahi ʼaia, ʼi te ʼu hiva ʼaē neʼe fai ʼaki te piano, pea mo te fakatahi mo te ʼu kaumeʼa agalelei.

Neʼe tokaga fakalelei taku ʼu mātuʼa ki taku ako. ʼI te faleako neʼe mole ʼau tatau mo te ʼu toe ʼaē, logope la toku kei taʼu nima, neʼe ʼau toʼo taku “Tauhi Foʼou” ʼo lau ʼi te temi ʼaē ʼe faka kapite ai tamatou kalasi. Ki muli age, neʼe fakahā ʼi muʼa ʼo te faleako ʼe mole ʼau kau anai ki he ʼAho Fakamanatu ʼo te Tau, heʼe ʼau mulimuli ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼau akoʼi ʼi te Tohi-Tapu.a ʼE mole ʼau fakahemala ki te faʼahiga ako ʼaē neʼe foaki mai kia te ʼau e taku ʼu mātuʼa. ʼI tona fakahagatonu, neʼe ina taupau ʼau pea neʼe faigafua kia ʼau ke ʼau nofo ʼi te ‘ala lauveliveli.’ ʼI he potu pe neʼe ʼalu kiai taku ʼu mātuʼa, peʼe ko te ʼu fono peʼe ko te fagonogono, neʼe ʼau ʼalu mo nāua.—Mateo 7:13, 14.

ʼE ʼau manatuʼi tāfito te ʼAhotapu uhu ʼaē neʼe ʼau fakatotonu ai ʼi toku loto tokotahi ke ʼau fai faka mafola. Neʼe ko toku taʼu 12 pe ʼaia. ʼI taku kei tūpulaga, ʼe ʼau manatuʼi neʼe ʼau fakahā ʼi te tahi ʼAhotapu uhu ʼe mole ʼau ʼalu anai ki te fai faka mafola. Neʼe mole he tahi ʼi taku ʼu mātuʼa neʼe ina fakakinauʼi ʼau ke ʼau ʼalu ʼo fai faka mafola, pea neʼe ʼau nofo ʼi te ʼōloto ʼo ako te Tohi-Tapu pea neʼe hage kia ʼau ʼe mole ʼau fiafia. Hili ʼaia vāhaʼa e lua, pea neʼe ʼau ʼui age ki taku tāmai: “ ʼE ʼau ʼalu anai mo koe ʼi te uhu ʼaenī!” Talu mai te ʼaho ʼaia mo taku tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie.

ʼI taʼu fakaofoofo leva ia te taʼu 1931! ʼI te taʼu ʼaia neʼe mātou fakaʼaoga ai tomatou higoa foʼou, ʼaē ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, pea neʼe ʼau papitema ʼi te fakatahi fakafenua ʼi te Palace dʼAlexandra, ʼi Lonitoni. ʼE mole galo anai ia kia ʼau te ʼaho ʼaia. Neʼe mātou tui te ʼu kofu loloa uli, pea ko toku ia kofu neʼe kua palapala ia he neʼe kua ʼosi kofuʼi e te tahi neʼe kau ki te papitema!

Talu mai taku kei veliveli neʼe ʼau fakatuʼutuʼu ke ʼau liliu ko he tahi ʼe ʼave logo, ko te higoa ʼaia ʼo te kau fai faka mafola katoa ʼi te temi ʼaia. ʼI taku lahilahi ake, neʼe ʼau logoʼi ʼi toku loto ʼe tonu ke lahi age taku gāue ʼaē kia Sehova. Koia ʼi te māhina ʼo Malesio 1933, ʼi toku taʼu 18, neʼe ʼau liliu ai ko te pionie.

Neʼe mātou fiafia tāfito mokā mātou “Pionieʼi Vāhaʼa” ʼi te tahi ʼu kolo lalahi, ʼo mātou gāue fakatahi mo te toko hogofulu-ma-lua pionie, neʼe nonofo mo te ʼu tēhina ʼo te kolo, pea mo kaugā gāue fakatahi. Neʼe mātou tufa te ʼu kiʼi kaupepa liliki ki te kau takitaki lotu pea mo te tahi ʼu tagata maʼuhiga. Neʼe tonu ke mātou lototoʼa moʼo fakaōvi kia nātou ʼaia. Tokolahi neʼe mole nātou tali leleiʼi mātou, pea tokolahi ia mātou neʼe haga te hahaʼi ʼo tāʼi mai tonatou ʼu matapā. Neʼe mole mātou lotovaivai, kae neʼe ʼāsili age tamatou fiafia koteʼuhi neʼe gaohi koviʼi mātou ʼuhi ko te huafa ʼo Kilisito.—Mateo 5:11, 12.

ʼI Leeds, neʼe mātou fakaʼaogaʼi te kiʼi saliote ʼo te ʼu toe liliki, te lelue e foʼi teka tolu, pea mo te moto ʼa taku tāmai pea mo tana side-car, pea ki muli age mo tana motokā moʼo fetuku te ʼu foʼi pukeleʼo. Neʼe ʼolo te ʼu tēhina e lua mo te foʼi meʼa pukeleʼo ki te ala, pea neʼe nā ʼai te foʼi fime musika moʼo fakahā ki te hahaʼi kua mātou ʼōmai ke nātou avahi ʼonatou ʼu matapā, pea hoa mai kiai te akonaki e minuta nima neʼe fai e te Tēhina ko Rutherford. Pea nātou hiki ki te tahi age ala, pea mātou muli atu ia mātou ʼaē ko te kau fai faka mafola, ʼo tufa te ʼu tohi faka Tohi-Tapu.

Lolotoga ni ʼu taʼu, ʼi te ʼu afiafi fuli ʼo te ʼAhotapu mokā hili te fono, ʼe mātou ʼolo ki te Town Hall Square ʼaē neʼe tuʼu ai te faʼahi neʼe tāʼofi maʼa nātou ʼaē ʼe fai akonaki, pea mo lagolago ki te ʼu akonaki loaloaga ʼa te Tēhina ko Rutherford ʼaē neʼe fakatagi, ʼo mātou toʼo ʼi ʼomātou ʼu nima te ʼu kiʼi pepa lotu moʼo fakahā kia nātou ʼaē ka fia fagono anai. Neʼe ʼiloa mātou ʼi te koga meʼa ʼaia. Māʼiape la mo te kau polisi neʼe nātou fakaʼapaʼapa kia mātou. ʼI te tahi afiafi ohage pe ko tamatou agamāhani neʼe mātou fakatahitahi, pea neʼe mātou logo ki te nafa. Mole tuai koʼeni te foʼi kūtuga Fascistes e toko teau ʼe haʼele ʼi te ala. Neʼe nātou muli mai ia mātou pea neʼe ʼai tanatou kiʼi tuʼu, pea nātou hiki tanatou fuka. Neʼe naʼa te nafa, pea neʼe mole kei logoaʼa ʼi te temi ʼaē neʼe kalaga ai te Tēhina ko Rutherford, ʼo fēnei: “Koutou tuku nātou ke nātou tauhi ki ʼonatou fuka pea mo nātou faka maʼuhigaʼi te tagata mo kapau ko tonatou loto ʼaia. Ka ko tatou ʼe tou atolasio anai pea mo fakaʼapaʼapa kia Sehova totatou ʼAtua!” Neʼe mātou feʼekeʼaki pe koteā anai te meʼa ka hoko! Neʼe mole hoko pe la he meʼa, kae neʼe ko he fagonogono lelei ʼaē neʼe hoko ʼi te temi ʼaia, pea neʼe tokaga te kau polisi ke ʼaua naʼa nātou logoaʼa ke feala hamatou logo ki te fakaʼosi ʼo te akonaki.

ʼI te temi ʼaia neʼe liliu te foʼi meʼa fakatagi ko te meʼa moʼo foaki he fagonogono lahi. ʼI te ʼu muʼa matapā, neʼe mātou tokakaga tāfito ʼo sioʼi te foʼi meʼa fakatagi moʼo uga te hahaʼi ke nātou fakalogo ia minuta e nima te akonaki ʼo te Tohi-Tapu ʼaē neʼe puke. Neʼe tautau fakaafe mātou e te hahaʼi ki tonatou ʼu loto fale pea neʼe nātou tali lelei ke mātou toe liliu mai pea mo fakatagi age te tahi ʼu foʼi fime.

Neʼe faigataʼa ʼaupito te taʼu 1939 ʼuhi ko te ʼu maveuveu pea mo te ʼu agamālohi ʼaē neʼe hoko. ʼI te tahi fakatahi, ʼi muʼa ʼo tona kamata, neʼe ʼohofiʼi te ʼu tēhina ʼi te hahaʼi ʼaē ʼi te ala. Koia ʼi te lolotoga ʼo te fakatahi, neʼe nātou fai te ʼu fakatuʼutuʼu ke ʼolo he ʼu tēhina e tokosiʼi ʼi he ʼu motokā ʼo faka mafola ʼi te ʼu ala ʼaē ʼe maveuveu, kae ʼolo te ʼu tuagaʼane pea mo ʼihi ʼu tēhina ki te ʼu ala ʼaē ʼe tokalelei ai. ʼI taku gāue mo te tahi kūtuga ʼi te tahi ala, neʼe ʼau hifo ʼi te kiʼi ala ʼe tuʼu ʼi te muli ala moʼo vakaʼi te ʼu fale ʼaē ʼe tuʼu ʼi muli ʼo te ala. Pea ʼi taku fai faka mafola, neʼe ʼau logo ki te logoaʼa—neʼe ko te pa kalaga ʼi te ala pea mo te fai fetāgihi. Neʼe hoko atu pe taku fai palalau mo ia ʼaē ʼi te muʼa matapā, ʼo aʼu ki te temi ʼaē neʼe mole kei ʼau logo ai ki he meʼa. Pea neʼe ʼau haʼele ʼi te kiʼi ala pea neʼe ʼau maʼu atu ʼi te ala te ʼu tēhina pea mo te ʼu tuagaʼane neʼe kua nātou matataku ʼi tanatou mole maʼu ʼau! Kae ʼi te fakaʼosi ʼo te ʼaho ʼaia, neʼe faiga te hahaʼi fakatupu maveuveu ʼaia ke nātou fakagata tamatou fono, kae neʼe taki nātou ki tuʼa e te ʼu tēhina.

Te Lua Tau Faka Malamanei

ʼI te lakaga ʼaia, kua fakakinauʼi te hū solia, pea tokolahi te ʼu tēhina tūpulaga neʼe pilisoniʼi ia māhina e 3 peʼe ko māhina e 12. Pea neʼe ʼi ai te tahi pilivilesio ʼo taku tāmai, neʼe fakagafua ke ʼalu ʼo ʼaʼahi te ʼu tēhina ʼi te fale pilisoni. ʼI te ʼAhotapu fuli neʼe ina takitaki te Ako ʼo Te Tule Leʼo ʼi te fale pilisoni. ʼI te ʼu Feliafā afiafi neʼe ʼalu ʼo ʼaʼahi te ʼu tēhina ʼi tonatou ʼu koga fale pilisoni. ʼI te kua fualoa ʼo tona pilisoniʼi pea mo felāveʼi mo te ʼu ʼaluʼaga faigataʼa ʼi te lolotoga ʼo te ʼuluaki tau faka malamanei, neʼe fiafia ʼaupito ʼi hana tokoniʼi ia nātou ʼaē neʼe felāveʼi mo te ʼu faigataʼa ʼaē neʼe hoko kia ia, koteʼuhi ʼi te ʼuluaki tau faka malamanei neʼe nofo fualoa ʼi te fale pilisoni pea neʼe hoko kia ia te ʼu faigataʼaʼia ʼaia. Neʼe ina fai te faʼahi ʼaia ia taʼu e 20, ʼo aʼu ki te taʼu 1959 ʼaē neʼe mate ai.

ʼI te 1941, neʼe mātou felāveʼi mo te fehiʼa pea mo te fakafeagai ʼa te hahaʼi ʼuhi ko tamatou mole kau ʼaē ki te solia. Neʼe mole ko he meʼa faigafua hakita tuʼu ʼi te ala mo te ʼu nusipepa kae fai mai kia kita te ʼu fakafeagai ʼaia. ʼI te temi ʼaia, neʼe mātou fiafia ʼi tamatou tokoni ki te ʼu hahaʼi ʼaē neʼe feholaki mai te tahi ʼu fenua, pea mo nonofo ʼi tomatou kolo. Ko te ʼu hahaʼi ʼaia neʼe ko te kau Lettons, mo te kau Polonia, mo te kau Esitonia, pea mo te kau Siamani—ʼi meʼa fakafiafia hakita sio ki tanatou fiafia ʼi tanatou sio ʼaē ki Te Tule Leʼo peʼe ko te Consolation (ʼaē ʼi te temi nei ʼe ko te Réveillez-vous!) ʼi tanatou lea!

Pea neʼe hoko leva kia ʼau toku ʼahiʼahi ʼi taku mole kau ki te tau ʼi te Lua Tau Faka Malamanei. Neʼe lokaʼi ʼau ʼi toku koga fale ia hola e 19 ʼi te ʼaho fuli peʼe ko he ʼaho katoa, pea neʼe ʼau fakatokagaʼi ʼe ko he meʼa faigataʼa te maʼuli ʼi te fale pilisoni. Ko te ʼu ʼuluaki ʼaho e tolu ʼaē neʼe faigataʼa, koteʼuhi neʼe ʼau nofo tokotahi. ʼI te fā ʼaho, neʼe ʼau ʼalu ki te pilō ʼo te kovana pea neʼe ʼau maʼu atu ai te ʼu taʼahine e lua ʼe nā tutuʼu ai. Neʼe fanafana mai te tahi taʼahine kia ʼau: “Koteā te tupuʼaga ʼo tou pilisoniʼi?” Neʼe ʼau ʼui age: “ ʼE ke punamaʼuli anai mo kapau ʼe ʼau fakahā atu.” Neʼe ina fehuʼi māmālie mai: “Ko koe ko he Fakamoʼoni ʼa Sehova?” Neʼe logo te tahi taʼahine ki tana palalau pea neʼe ina fehuʼi mai kia māua: “Ko koulua ko te ʼu Fakamoʼoni ʼa Sehova?” pea neʼe mātou tauʼalofa toko tolu ʼo fāʼufua. ʼI te temi leva ʼaia neʼe mole kei mātou tokotahi ai!

Ko He Gāue Pionie Fakafiafia

ʼI toku faka ʼāteaina mai te fale pilisoni, neʼe hoko atu pe taku gāue pionie, pea ko te kiʼi taʼahine e taʼu 16 neʼe heʼeki faʼa fualoa tana tuku ʼo tana ako, neʼe kau fakatahi mo ʼau ki te gāue ʼaia. Neʼe hinoʼi māua ke ma ʼolo ki Ilkley, ko te kolo matalelei ʼe tuʼu ʼi te tafa ʼo te ʼu mato ʼo Yorkshire. Lolotoga māhina e ono, neʼe ma faiga ke ma maʼu he koga meʼa lelei ki tamatou ʼu fono. Pea neʼe ma fakamaʼa te kiʼi fale tau motokā, ʼaē neʼe liliu ko te Fale fono ʼo te Puleʼaga. Neʼe haʼu ia taku tāmai ʼo tokoni kia māua ki te fai ʼo te gāue faigataʼa ʼaia, ʼo ina foaki mai kia māua he faʼahiga mahino ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe ma fai pea mo he fakaloto māfana. Neʼe ina toe teuteuʼi pe foki mo te fale ʼaia maʼa mātou. ʼI te lolotoga ʼo te ʼu taʼu, neʼe tokoni mai te tahi kokelekasio kia mātou, ʼo hinoʼi te ʼu tēhina ʼi te vāhaʼa fuli moʼo fai ʼo te ʼu akonaki ʼaē ki te kaugamālie. ʼAki te tapuakina ʼa Sehova neʼe mātou hahaʼi pea mo tuputupu, pea neʼe fakatuʼu te kokelekasio.

ʼI Sanualio 1959, neʼe mahaki fakapunamaʼuli ia taku tāmai. Neʼe ʼau ʼalu ki fale, pea neʼe mate ʼi ʼApelili. Ko te ʼu taʼu ʼaē neʼe hoa mai neʼe faigataʼa. Neʼe mahahaki taku Faʼe pea kua loto galogalo, ʼo liliu ko he meʼa faigataʼa kia ʼau. Kae ko te laumālie ʼo Sehova neʼe ina faka fealagia pe ke ʼau ʼalu kia ia, pea neʼe feala pe ke ʼau tokaga kia ia ʼo aʼu ki tona mate ʼi te taʼu 1963.

Neʼe lahi ʼaupito te ʼu tapuakina neʼe ʼau maʼu mai ia Sehova ʼi te lolotoga ʼo te ʼu taʼu. ʼE lahi fau mo kapau ʼe tonu ke fakamatala fuli. Neʼe ʼau sio ki te tuputupu ʼo te ʼuluaki kokelekasio pea neʼe vahe tuʼa fā, ʼo fekauʼi te kau fai faka mafola pea mo te kau pionie, ko ʼihi ko te kau misionea ke nātou ʼolo ki te ʼu potu taupotu ohage ko Polivia, Laos, pea mo Ukata. Ko te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko, neʼe mole ina faka fealagia ke ʼau ʼohoana pea mo ʼau faʼufaʼu hoku famili. Neʼe mole ʼau lotomamahi ʼuhi ko te mole hoko ʼo te faʼahi ʼaia; neʼe lahi toku ʼu maʼumaʼua. Logope la neʼe mole ʼi ai haku fānau ʼi te kakano, neʼe lahi taku ʼu tamaliki pea mo toku ʼu mokopuna ʼi te ʼAliki, ʼo nātou fakalaka ʼi te teau tupu.—Maleko 10:29, 30.

ʼE ʼau tautau fakaafe te kau pionie tūpulaga pea mo te tahi ʼu tūpulaga ki toku ʼapi ke mātou fakafiafia fakatahi. ʼE mātou teuteuʼi fakatahi te Ako ʼo Te Tule Leʼo. ʼE mātou toe fakamatala pe foki mo te ʼu meʼa neʼe hoko pea mo hiva te ʼu katiko, ohage ko te meʼa ʼaē neʼe fai e taku ʼu mātuʼa. ʼI taku fakatahi fakafiafia mo te kau tūpulaga, ʼe ʼau taupau he faʼahiga manatu foʼou pea mo fiafia. ʼE mole ʼi ai he tahi age meʼa fakafiafia ʼi te gāue pionie. ʼE ʼau fakamālo kia Sehova ʼi taku maʼu te pilivilesio ʼaē ke ʼau muliʼi te ala ʼo taku ʼu mātuʼa. Ko taku kole ke hoholo pe taku gāue kia Sehova ʼo aʼu ki he ʼu temi ʼe mole hona gataʼaga.

[Nota ʼi te lalo pasina]

a Moʼo fakamanatuʼi te fakagata ʼo te ʼu tau ʼaē neʼe hoko ʼi te taʼu 1918 pea ki muli age ʼi te 1945.

[Paki ʼo te pasina 23]

Ko Hilda Padgett mo tana ʼu mātuʼa, ko Atkinson pea mo Pattie

[Paki ʼo te pasina 23]

Ko te kiʼi pepa lotu ʼaē neʼe ina uga te fia logo ʼa taku tāmai ki te moʼoni

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae