Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w96 1/2 p. 16-21
  • Te Puleʼaga ʼo Te ʼAtua—ʼE Koutou Mahino Koa Ki Tona ʼUhiga?

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Te Puleʼaga ʼo Te ʼAtua—ʼE Koutou Mahino Koa Ki Tona ʼUhiga?
  • Te Tule Leʼo—1996
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • Tou ‘Mahino Ki Te ʼUhiga’ ʼo Te Puleʼaga
  • Te ʼu Maʼua ʼAē ʼe Tupu ʼAki Te Mahino
  • Tou Sivisivi Ia Tatou ʼo ʼUhiga Mo Te Puleʼaga
  • “Ko Te Kau Heʼe Agatonu ʼe Mole Nātou Maʼu Anai Te Puleʼaga ʼo Te ʼAtua”
  • Te ʼu Meʼa ʼAē Neʼe Akoʼi e Sesu ʼo ʼUhiga Mo Te Puleʼaga
    Te Tule Leʼo—2010
  • Koteā Koa Te ʼUhiga ʼo Te Puleʼaga ʼo Te ʼAtua Kia Tatou
    Te Tule Leʼo—1992
  • Te Moʼoni ʼo ʼUhiga Mo Te Puleʼaga ʼo Te ʼAtua
    Ko Te Tule Leʼo ʼe Ina Kalagaʼi Te Puleʼaga ʼo Sehova (Tufa)—2020
  • Kua Pule Te Puleʼaga ʼo Te ʼAtua
    Te ʼAtamai Mālama ʼAē ʼe Ina Taki Ki Te Maʼuli Heʼegata
Hoko Atu
Te Tule Leʼo—1996
w96 1/2 p. 16-21

Te Puleʼaga ʼo Te ʼAtua​—⁠ʼE Koutou Mahino Koa Ki Tona ʼUhiga?

“Kaʼe ko ia ʼaē neʼe tūtū ki ai te pulapula ʼi te kele lelei, ʼe ko ia ia ʼaē ʼe logo ki te folafola pea mahino ki tona ʼuhiga.”​—⁠Mateo 13:⁠23.

1. Koteā te ʼu akonaki ʼe tui kiai te tokolahi ʼo ʼuhiga mo ‘te puleʼaga ʼo selo’?

KUA koutou ‘mahino koa ki te ʼuhiga’ ʼo te Puleʼaga ʼa te ʼAtua? Ko te ʼu manatu ʼaē ʼo ʼuhiga mo ‘te puleʼaga ʼo selo,’ neʼe kehekehe ʼaupito lolotoga te ʼu sēkulō. Ko te akonaki ʼaē ʼe tui ki ai e ʼihi hahaʼi ʼo te ʼu ʼēkelesia ʼi te temi nei, ʼe ko te Puleʼaga ko he meʼa ia ʼe ʼai e te ʼAtua ki te loto ʼa te hahaʼi ʼi te temi ʼaē ʼe nātou fetogi ai tanatou lotu. Ko ʼihi ʼe nātou manatu, ko te Puleʼaga ʼe ko he koga meʼa ʼe ʼolo kiai te hahaʼi ʼaē ʼe agalelei mokā nātou mamate, ke nātou maʼu he ʼu fiafia lahi. Pea ko ʼihi ʼe nātou ʼui neʼe tuku e te ʼAtua ki te tagata ke ina fakatuʼu te Puleʼaga ʼi te kele, ʼaki tana gāue ʼaē ko te fakahū ʼo te ʼu akonaki pea mo te ʼu aga faka Kilisitiano ki te ʼu meʼa faka sosiale pea mo te ʼu meʼa ʼo te puleʼaga.

2. ʼE fakamahino feafeaʼi e te Tohi-Tapu te ʼuhiga ʼo te Puleʼaga ʼa te ʼAtua, pea koteā ʼaē ka fakahoko anai e te Puleʼaga ʼaia?

2 Kae, ʼe fakahā lelei mai e te Tohi-Tapu ko te Puleʼaga ʼa te ʼAtua ʼe mole fakatuʼu ia ʼi te kele. ʼE mole ko he ʼaluʼaga ia ʼo te loto peʼe ko te fakaliliu ʼo te sosiete fakatagata ke Lotu Faka Kilisitiano. ʼE moʼoni, ko he mahino lelei ʼo ʼuhiga mo te Puleʼaga ʼe ina uga te hahaʼi ʼaē ʼe tui ki te Puleʼaga ʼaia, ke nātou fai he ʼu fetogi lahi ʼi tonatou maʼuli. Kae ko te Puleʼaga ʼe ko he puleʼaga fakaʼatua ʼe tuʼu ʼi te lagi, ke ina fakahoko te finegalo ʼo te ʼAtua, mo ina pulihi te ʼu fua ʼo te agahala pea mo te mate, pea mo ina fakatuʼu te ʼu ʼaluʼaga faitotonu ʼi te kele. Kua ʼosi pule te Puleʼaga ʼaia ʼi te lagi, pea kua ōvi mai pe te ʼaho ʼaē ka ina “laliki anai pea mo fakagata anai te ʼu puleʼaga [fakatagata] fuli ʼaia, pea ko ia totonu ʼe tuʼu anai ʼo aʼu ki he ʼu temi ʼe mole ʼiloʼi honatou gataʼaga.”​—⁠Taniela 2:44; Fakahā 11:15; 12:⁠10.

3. ʼI te temi ʼaē neʼe kamata ai e Sesu tana minisitelio, koteā te ala ʼaē neʼe avahi maʼa te hahaʼi?

3 Neʼe tohi fēnei e te tagata fai hisitolia ko H. G. Wells: “Ko te akonaki ʼaia ʼo te Puleʼaga ʼaē ʼi Selo, neʼe ko te meʼa tāfito ʼaē neʼe akoʼi e Sesu, pea ʼe mole lahi tana akoʼi te ʼu akonaki faka lotu ʼo te ʼēkelesia, pea ʼe mahino papau ia ʼe kau ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe nātou fetogi ʼaupito te manatu ʼa te tagata.” Talu tana kamata, neʼe ko te kupu tāfito ʼaenī ʼo te minisitelio ʼa Sesu: “Koutou fakahemala, he kua fakaōvi mai te puleʼaga ʼo selo.” (Mateo 4⁠:17) Neʼe maʼuli ʼi te kele ʼi tona ʼuhiga Hau kua fakanofo, pea ko te meʼa ʼaē ʼe fakafiafia ʼaupito, ko te avahi ʼi te temi ʼaia te ala ki te ʼu hahaʼi, ke nātou kau ki te ʼu tapuakina ʼo te Puleʼaga ʼaia, pea mo nātou liliu ko he ʼu hau pea mo pelepitelo mo Sesu ʼi te Puleʼaga ʼaia!​—⁠Luka 22:​28-30; Fakahā 1:6; 5:10.

4. ʼI te ʼuluaki sēkulō, neʼe feafeaʼi te tali ʼa te hahaʼi tokolahi ki te “logo lelei ʼo te puleʼaga,” ʼo iku ki te fakamāu fea?

4 Logope neʼe tokolahi ia nātou ʼaē neʼe nātou logo ki te “logo lelei ʼo te puleʼaga” fakatalakitupua, kae neʼe tokosiʼi pe ia nātou ʼaē neʼe nātou tui ki ai. Neʼe tupu tāfito te faʼahi ʼaia ʼuhi ko te kau takitaki lotu, he neʼe nātou “māpunuʼi te puleʼaga ʼo selo ki te hahaʼi.” Neʼe nātou “toʼo te kalavi ʼo te mālama,” ʼaki tanatou ʼu akonaki loi. ʼUhi neʼe mole tali e te tokolahi ia Sesu ʼi tonu ʼuhiga Mesia pea mo tona ʼuhiga Hau ʼo te Puleʼaga ʼa te ʼAtua ʼaē neʼe fakanofo, neʼe ʼui fēnei e Sesu kia nātou: “Ko te puleʼaga ʼo te ʼAtua ʼe toʼo anai ia koutou pea ʼe foaki anai ia ki he hahaʼi ka nātou fakatupu anai hona ʼu fua.”​—⁠Mateo 4:23; 21:43; 23:13; Luka 11:⁠52.

5. Neʼe fakahā feafeaʼi e te tokolahi ia nātou ʼaē neʼe logo ki te ʼu lea fakatātā ʼa Sesu, neʼe mole nātou mahino ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe nātou logo kiai?

5 ʼI te lakaga ʼaē neʼe ina akoʼi ai te toe hahaʼi tokolahi, ko Sesu, ohage pe ko tana agamāhani, neʼe ina fakaʼaogaʼi te ʼu lea fakatātā moʼo vakaʼi te meʼa ʼaē ʼe ʼi te loto ʼa te hahaʼi tokolahi, pea mo ina fakakeheʼi ia nātou ʼaē neʼe mole lahi tanatou fia ʼiloʼi ʼo ʼuhiga mo te Puleʼaga. Ko te ʼuluaki lea fakatātā, neʼe ko te tagata to pulapula neʼe ina to tana pulapula ʼi te ʼu faʼahiga kele e fā. Ko te ʼu kele e tolu neʼe mole feala ke tuputupu ai he ʼu fuʼu ʼakau, kae ko te kele fakamuli neʼe ko te “kele lelei” pea neʼe maʼu ai te ʼu fua lelei. Neʼe fakaʼosi te lea fakatātā nounou ʼaia ʼaki te fakaloto mālohi ʼaenī: “Ko ʼaē ʼe ʼi ai ni ʼona taliga ke fakalogo mai!” (Mateo 13:​1-9) Tokolahi ia nātou ʼaē neʼe kau ʼi te ʼu akonaki ʼaia neʼe nātou logo ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼui e Sesu, kae neʼe mole nātou “fakalogo” kiai. Neʼe mole he mālohi moʼo uga nātou ke nātou fai he meʼa, pea neʼe mole nātou fia ʼiloʼi pe koteā ʼaē ʼe ʼui ai ʼe tatau te ʼu pulapula ʼaē neʼe tūtū mo te Puleʼaga ʼo selo. Neʼe nātou toe liliu ki tonatou ʼu ʼapi, ki tonatou maʼuli māhani, ʼo lagi nātou manatu pe nātou ko te ʼu lea fakatātā ʼa Sesu neʼe ko te ʼu fakamatala lelei neʼe feala ai ke nātou tāʼofi he ʼu manatu ʼe ʼaoga. Neʼe mole nātou maʼu te taʼi mahino maʼuhiga ʼaia pea mo te ʼu pilivilesio mo te ʼu fealagia lahi ʼaia, ʼuhi ko tanatou mole tali lelei ʼi tonatou ʼu loto!

6. He koʼe neʼe gata pe ki te kau tisipulo ʼa Sesu te fealagia ʼaē ke nātou mahino ki “te ʼu misitelio tapu ʼo te puleʼaga”?

6 Neʼe ʼui fēnei e Sesu ki tana ʼu tisipulo: “Kua tuku atu kia koutou te mahino ki te ʼu misitelio tapu ʼo te puleʼaga ʼo selo, kaʼe ki te hahaʼi ʼaenā neʼe mole tuku age kia nātou te faʼahi ʼaia.” Neʼe ina toe hoko atu fēnei, ʼo ina fakaʼaogaʼi te ʼu palalau ʼa Isaia: “ ‘Heʼe ko te loto ʼo te hahaʼi nei kua liliu ʼo feku, pea ʼaki ʼonatou taliga neʼe nātou logo ka mole nātou tokagaʼi, pea neʼe nātou moeʼi ʼonatou mata; ke ʼaua naʼa nātou sisio ʼaki ʼonatou mata, pea mo logo ʼaki ʼonatou taliga, pea mo mahino ki tona ʼuhiga ʼaki tonatou loto, pea mo nātou toe liliu mai ai, ke ʼaua naʼa ʼau fakamaʼuli ai ia nātou.’ Kaʼe manuʼia ʼokotou mata, heʼe nātou sisio, pea mo ʼokotou taliga, heʼe nātou logo.”​—⁠Mateo 13:​10-16; Maleko 4:​11-13.

Tou ‘Mahino Ki Te ʼUhiga’ ʼo Te Puleʼaga

7. He koʼe ʼe maʼuhiga te ‘mahino ki te ʼuhiga’ ʼo te Puleʼaga?

7 Neʼe fakahā e Sesu pe koteā te fihifihia. Neʼe pipiki ki tanatou ‘mahino ki te ʼuhiga’ ʼo te logo ʼo te Puleʼaga. ʼI tana nofo tokotahi mo tana kau tisipulo, neʼe ʼui fēnei e Sesu kia nātou: “Koia ke koutou fagono mai ia koutou ki te lea fakatātā ʼaē ʼo te tagata ʼaē neʼe ʼalu ʼo tūtū. Ka fagono he tahi ki te folafola ʼo te puleʼaga, kaʼe mole mahino ki tona ʼuhiga, ko te agakovi ʼe haʼu pea ina taʼaki te meʼa ʼaē neʼe kua tūtū ʼi tona loto.” Neʼe ina fakamahino ai ko te ʼu faʼahiga kele e fā, ʼe nātou fakatātā te ʼu ʼaluʼaga kehekehe ʼo te loto ʼaē ʼe to kiai “te folafola ʼo te puleʼaga.”​—⁠Mateo 13:​18-23; Luka 8:​9-15.

8. He koʼe neʼe mole maʼu he ʼu fua ʼo te “pulapula” ʼaē neʼe tūtū ʼi te ʼu ʼuluaki faʼahiga kele e tolu?

8 Neʼe lelei te “pulapula” ʼaē neʼe to ʼi te ʼu faʼahiga kele ʼaia, kae ko te ʼu fua ʼo te pulapula ʼaia, neʼe fakalogo ki te ʼaluʼaga ʼo te kele. Kapau neʼe tatau te kele ʼo te loto ki he ala ʼe lahi tona haʼeleʼi e te hahaʼi, ʼo liliu ai ʼo fefeka ʼuhi ko te ʼu gāue ʼe mole pipiki ki te ʼu gāue fakalaumālie, pea ʼe faigafua anai kia ia ʼaē ʼe ina logoʼi te logo ʼo te Puleʼaga ke ina takuʼaki, ʼo ina ʼui neʼe mole ina maʼu hona temi ki te Puleʼaga. Ko te pulapula ʼaē neʼe mole gaohi fakalelei, neʼe feala noa pe hana taʼaki ʼi muʼa ʼo hana tauaka. Kae koteā ʼaē ka hoko mo kapau neʼe tūtū te pulapula ki he loto ʼe tatau mo he kele ʼe makamakaʼia? Neʼe feala ke homo te pulapula, kae neʼe faigataʼa te hifo loloto ʼo te ʼu aka ke maʼuli pea mo feala ke tuʼu tonu. Ko he tahi ʼe ina fakatuʼutuʼu ke liliu ko he kaugana fakalogo ʼa te ʼAtua, tāfito ʼi te ʼu temi ʼaē ʼe hoko ai te ʼu fakataga, ʼe feala anai ke liliu ko he meʼa faigataʼa kia ia, pea ʼe feala anai ke tūkia. Kapau leva, ko te kele ʼo te loto neʼe fonu ai te ʼu tala, ko tona faka ʼuhiga kua fonu ʼi te ʼu tuʼania pea mo te ʼu holi ʼaē ki te ʼu koloā, pea ʼe feala anai ke taʼotaʼo te ʼulu ʼakau fakaʼeteʼete gataʼa ʼaia ʼo te Puleʼaga. ʼI te ʼu faʼahiga ʼaluʼaga ʼaia e tolu ʼo te maʼuli, neʼe mole ʼi ai he ʼu fua ʼo te Puleʼaga.

9. He koʼe neʼe feala ki te pulapula ʼaē neʼe tūtū ʼi te kele lelei ke maʼu hona ʼu fua lelei?

9 Kae, e feafeaʼi ʼo ʼuhiga mo te pulapula ʼo te Puleʼaga ʼaē neʼe tūtū ki te kele lelei? ʼE tali fēnei e Sesu: “Kaʼe ko ia ʼaē neʼe tūtū ki ai te kele lelei, ʼe ko ia ia ʼaē ʼe logo ki te folafola pea mahino ki tona ʼuhiga, pea ʼe ʼi ai moʼoni tona ʼu fua pea ʼe fua ia ʼo teau te tahi, pea onogofulu te tahi, pea tolugofulu te tahi.” (Mateo 13:23) ʼI tanatou ‘mahino ki te ʼuhiga’ ʼo te Puleʼaga, neʼe nātou fakatupu he ʼu fua lelei ʼo mulimuli ki tonatou ʼaluʼaga takitokotahi.

Te ʼu Maʼua ʼAē ʼe Tupu ʼAki Te Mahino

10. (a) Neʼe fakahā feafeaʼi e Sesu ko te ‘mahino ki te ʼuhiga’ ʼo te Puleʼaga, ʼe ina foaki anai he ʼu tapuakina pea mo he ʼu maʼua? (b) Neʼe gata pe koa ki te kau tisipulo ʼo te ʼuluaki sēkulō te fakahoko ʼo te fakatotonu ʼa Sesu ʼaē ko te ʼolo ʼo fai ni ʼu tisipulo?

10 ʼI tana ʼosi fai te tahi ʼu lea fakatātā e ono, moʼo fakamahino te ʼu agaaga kehekehe ʼo te Puleʼaga, neʼe fehuʼi fēnei age e Sesu ki ʼana ʼu tisipulo: “ ʼE kua koutou mahino la ki te faka ʼuhiga ʼo te ʼu meʼa fuli ʼaia?” ʼI tanatou tali ʼaē “ei,” neʼe ina ʼui fēnei age: “Koia ko te tupuʼaga la ʼaia ki te tagata fai akonaki fuli pe, ka kua ʼosi akonakiʼi ia ia ʼo ʼuhiga mo te puleʼaga ʼo selo, pea ʼe fakatatau ia ki he tagata, ki he pule ʼo he ʼapi, ʼe ina toʼo ki tuʼa mai tona koloā te ʼu meʼa foʼou pea mo te ʼu meʼa ʼāfea.” Ko te ʼu akonaki pea mo te ako ʼaē neʼe foaki e Sesu, neʼe nātou fakaliliu ai tana ʼu tisipulo ko he ʼu Kilisitiano kua katoa ʼi te faʼahi fakalaumālie, ʼo feala ai ke nātou toʼo mai tanatou ‘fale koloā’ he ʼu meʼa kai fakalaumālie ʼe maʼuhiga pea mo heʼegata. Neʼe lahi te ʼu meʼa kai ʼaia neʼe faka ʼuhiga ki te Puleʼaga ʼa te ʼAtua. Neʼe fakahā lelei e Sesu ko te ‘mahino ki te ʼuhiga’ ʼo te Puleʼaga, ʼe ina foaki mai anai te ʼu tapuakina, pea mo te ʼu maʼua. Neʼe ina fakatotonu fēnei: “Koutou ʼolo pea ke koutou fai ni ʼu tisipulo ʼi te hahaʼi ʼo te ʼu fenua fuli pe, . . . ʼo koutou ako ia nātou ke nātou mulimuli ki te ʼu meʼa fuli pe ʼaē neʼe ʼau fakatotonu atu kia koutou. Pea koʼeni, ʼe ʼau nofo mo koutou ʼi te ʼaho fuli pe, ʼo kaku ki te fakaʼosi ʼo te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼaenī.”​—⁠Mateo 13:​51, 52; 28:​19, 20.

11. ʼI te taʼu 1914, koteā te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko ʼo ʼuhiga mo te Puleʼaga?

11 Ohage ko te meʼa ʼaē neʼe ina fakapapau, neʼe nofo tuʼumaʼu ia Sesu mo ʼana ʼu tisipulo moʼoni lolotoga te ʼu sēkulō ʼo aʼu ki te ʼaho ʼaenī. ʼI te ʼu ʼaho fakamuli ʼaenī, neʼe ina foaki māmālie kia nātou te mahino, pea neʼe ina toe tuku age kia nātou te maʼua ʼaē ke nātou fakaʼaogaʼi te mālama moʼo fakatuputupu ʼo te moʼoni. (Luka 19:​11-15, 26) ʼI te taʼu 1914, ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe pipiki ki te Puleʼaga, neʼe kamata hoko fakavilivili pea mo fakapunamaʼuli. ʼI te taʼu ʼaia, neʼe mole gata pe ki te “tupu” ʼo te Puleʼaga ʼaē neʼe kua fualoa te talitali kiai te hahaʼi, kae neʼe kamata hoko ai mo te “fakaʼosi ʼo te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼaenī.” (Fakahā 11:15; 12:​5, 10; Taniela 7:​13, 14, 27) Ko te kau Kilisitiano moʼoni, ʼi tanatou mahino ʼaē ki te faka ʼuhiga ʼo te ʼu meʼa ʼaē ʼe lolotoga hoko, neʼe nātou fakahoko te gāue fai faka mafola ʼo te Puleʼaga pea mo te gāue faiako ʼaē ʼe lahi tokotahi ʼi te hisitolia. Neʼe fakahā fakatomuʼa e Sesu te faʼahi ʼaia, ʼi tana ʼui ʼaē: “Ko te logo lelei ʼaenī ʼo te puleʼaga ʼe faka mafola anai ʼi te kele katoa, ko he meʼa fakamoʼoni ia ki te ʼu puleʼaga katoa; pea hoko mai ai leva te fakaʼosi.”​—⁠Mateo 24:⁠14.

12. (a) Koteā te ʼu fua ʼaē neʼe maʼu ʼaki te fai faka mafola lahi ʼo ʼuhiga mo te Puleʼaga ʼi totatou temi? (b) ʼI te mālama lotolotolua ʼaenī, koteā te tuʼutāmaki ʼaē ʼe feala ke hoko ki te kau Kilisitiano?

12 Ko te fai faka mafola lahi ʼaia ʼo te Puleʼaga neʼe aʼu ki te ʼu fenua e 230 tupu. Ko te toko nima miliona kau tisipulo moʼoni kua nātou kau ki te gāue ʼaia, pea ko ʼihi kei lolotoga fakatahi mai. Kae kapau ʼe tou fakatatau te lahi ʼo te ʼu tisipulo mo te toko 5 600 000 000 hahaʼi ʼo te kele, ʼe mahino papau ia, ohage ko te ʼu ʼaho ʼo Sesu, ko te tokolahi ʼi te malamanei katoa ʼe mole nātou ‘mahino ki te ʼuhiga’ ʼo te Puleʼaga. Tokolahi, ohage ko te meʼa ʼaē kua fakakikite, ʼe nātou manuki pea mo nātou ʼui fēnei: “ ʼE ʼifea koa tana ʼi henī ʼaē neʼe fakapapau mai?” (2 Petelo 3:​3, 4) ʼE feala kia tatou kau Kilisitiano ke tou tuʼutāmakiʼia, mo kapau ʼe tou tuku te ʼu manatu ʼa te hahaʼi ʼo te mālama ʼaenī, ʼaē ko te mole tuʼania ki he meʼa, te lotolotolua, pea mo te manako ki te ʼu koloā, ke nātou maumauʼi māmālie tatatou faʼahiga faka ʼuhiga ʼo te ʼu pilivilesio ʼo te Puleʼaga. ʼI tatatou nonofo mo te hahaʼi ʼo te mālama ʼaenī, e lagi feala ke tou higa gafua ʼo mulimuli ki tanatou ʼu faʼahiga manatu pea mo fai te ʼu aga ʼaē ʼe nātou fai. Koia ʼe maʼuhiga ke tou ‘mahino ki te ʼuhiga’ ʼo te Puleʼaga ʼa te ʼAtua pea mo tou pipiki maʼu kiai!

Tou Sivisivi Ia Tatou ʼo ʼUhiga Mo Te Puleʼaga

13. ʼO ʼuhiga mo te fakatotonu ʼaē ke faka mafola te logo lelei ʼo te Puleʼaga, ʼe lava feafeaʼi hatatou ʼahiʼahiʼi peʼe kei tou ‘logo’ ʼaki he fakasiosio tonu?

13 Neʼe ʼui fēnei e Sesu ʼo ʼuhiga mo te temi ʼo te taʼukai ʼaē ʼe tou lolotoga maʼuʼuli ai nei: “ ʼE fekauʼi anai e te Foha ʼo te tagata tana kau ʼaselo, pea ʼe nātou tānaki anai ʼi tona puleʼaga te ʼu meʼa fuli pe ʼe fakatupu tūkia pea mo nātou ʼaē ʼe aga ohage he hahaʼi ʼe manuki ki te lao . . . ʼI te temi ʼaia, ʼe gigila anai te kau agatonu ohage ko te gigila ʼo te laʼā, ʼi te puleʼaga ʼo tanatou Tāmai. Ko ʼaē ʼe ʼi ai ni ʼona taliga ke fakalogo mai.” (Mateo 13:​41, 43) ʼE kei hoko koa takotou “fakalogo,” ʼo koutou mulimuli ki te fakatotonu ʼaē ko te faka mafola ʼo te Puleʼaga pea mo fai ni ʼu tisipulo? Koutou manatuʼi, ‘ko te pulapula ʼaē neʼe tūtū ki te kele lelei,’ ‘neʼe logo ki te folafola pea neʼe mahino ki tona ʼuhiga’ pea ʼe maʼu tona ʼu fua lelei.​—⁠Mateo 13:​23.

14. Ka foaki he ʼu tokoni, ʼe tou fakahā feafeaʼi ʼe tou ‘mahino ki te ʼuhiga’ ʼo te tokoni ʼaē ʼe foaki mai?

14 ʼI te temi ʼaē ʼe tou ako takitokotahi ai pea mo tou kau ki te ʼu fono faka Kilisitiano, ʼe tonu ke tou ‘fakafalele totatou loto ki te fakasiosio tonu.’ (Tāʼaga Lea 2:​1-4) Kapau ʼe tokoniʼi tatou ʼo ʼuhiga mo tatatou aga, mo tatatou faʼahiga teu, mo te musika, pea mo tatatou ʼu fakafiafia, ʼe tonu ke tou fakagafua ke hū ki totatou loto, pea ke ina uga tatou ke tou fai te ʼu fetogi ʼaē ʼe ʼaoga kiai. ʼAua naʼa tou kumi he ʼu meʼa moʼo faka lākatonuʼi ʼo kita, ke mole tou fai he ʼu fetogi. Kapau ʼe ko he meʼa moʼoni te Puleʼaga ʼi totatou maʼuli, ʼe tou maʼuliʼi anai tona ʼu lekula, pea mo tou faka mafola mālohi te Puleʼaga ki ʼihi. Neʼe ʼui fēnei e Sesu: “ ʼE mole ko nātou ʼaē ʼe nātou ʼui mai kia te ʼau: ‘ ʼAliki, ʼAliki,’ ka nātou hū anai ki te puleʼaga ʼo selo, kaʼe ko ʼaē ʼe ina fai te finegalo ʼo taku Tāmai ʼaē ʼe ʼi selo.”​—⁠Mateo 7:​21-23.

15. He koʼe ʼe maʼuhiga ke tou ‘kumi muʼa te puleʼaga pea mo te faitotonu ʼa te ʼAtua’?

15 ʼI te agamāhani, ko te tagata ʼe tuʼania ʼo ʼuhiga mo te meʼa kai, mo te mutuʼi meʼa, pea mo te nofoʼaga, kae neʼe ʼui fēnei e Sesu: “Ke koutou haga kumi muʼa te puleʼaga pea mo tona faitotonu [ʼa te ʼAtua], pea ʼe toe foaki atu anai mo te ʼu meʼa fuli ʼaia kia koutou.” (Mateo 6:​33, 34) ʼI te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou tuku ki muʼa, tou ʼuluaki fakamuʼamuʼa te Puleʼaga ʼi totatou maʼuli. Tou faiga ke faigafua totatou maʼuli, ʼo tou fakafeauga pe mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga moʼoni ki te maʼuli. ʼE mole ko he aga fakapotopoto anai mo kapau ʼi totatou maʼuli ʼe tou tokaga tāfito ki he ʼu gāue pea mo totogi he ʼu meʼa ʼe mole faʼa maʼuhiga, ʼo lagi tou ʼui ʼe feala ke tou fai te ʼu meʼa ʼaia, heʼe mole hona kovi. Tatau aipe peʼe moʼoni te faʼahi ʼaia, kae koteā ʼaē ka hoko ki totatou polokalama ako takitokotahi, mo tatatou kau ki te ʼu fono faka Kilisitiano, pea mo tatatou kau ki te fai faka mafola, mo kapau ʼe tou faiga ke tou maʼu pea mo tou fakaʼaogaʼi te ʼu meʼa ʼaia ʼaē ʼe mole faʼa maʼuhiga? Neʼe ʼui e Sesu ko te Puleʼaga ʼe tatau mo te tagata fakatau koloā ʼaē neʼe ina maʼu te “mataʼi tofe maʼuhiga lahi [pea] neʼe ʼalu ia ʼo foimo fakatau ʼana meʼa fuli pea ina totogi ai te mataʼi tofe ʼaia.” (Mateo 13:​45, 46) Koʼena te faʼahiga manatu ʼaē ʼe tonu ke tou maʼu ʼo ʼuhiga mo te Puleʼaga ʼa te ʼAtua. ʼE tonu ke tou faʼifaʼitakiʼi ia Paulo, kae mole ko Temasi, ʼaē neʼe ina līaki te minisitelio “ ʼuhi ko tana leleiʼia ia te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼaia.”​—⁠2 Timoteo 4:​10, 18; Mateo 19:​23, 24; Filipe 3:​7, 8, 13, 14; 1 Timoteo 6:​9, 10, 17-19.

“Ko Te Kau Heʼe Agatonu ʼe Mole Nātou Maʼu Anai Te Puleʼaga ʼo Te ʼAtua”

16. ʼE tokoni feafeaʼi anai kia tatou te ‘mahino ki te ʼuhiga’ ʼo te Puleʼaga ʼa te ʼAtua, ke ʼaua naʼa tou fai he aga ʼe kovi?

16 ʼI te temi ʼaē neʼe tuku ai e te kokelekasio ʼo te kau Kolonito ke hoko te aga heʼemaʼa ʼi te lotolotoiga ʼo nātou, neʼe palalau fakahagatonu age ia Paulo, ʼo ina ʼui fēnei: “ ʼE mole koutou ʼiloʼi koa la ko te kau heʼe agatonu ʼe mole nātou maʼu anai te puleʼaga ʼo te ʼAtua? ʼAua naʼa koutou tuku ke fakahēhēʼi koutou. ʼE mole he tagata fai folonikasio, he tagata tauhi tamapua, he tagata fai feʼauʼaki, he ʼu tagata ʼe taupau ke fai kia nātou he ʼu holi ʼe mole tonu ke fai, he ʼu tagata ʼe momoe mo he tahi ʼu tagata, he kau kaihaʼa, he hahaʼi mānumānu, he kau konahia, he kau leakovi, he ʼu hahaʼi e nātou faʼao he ʼu meʼa ka mole ʼanatou ʼe nātou maʼu anai te puleʼaga ʼo te ʼAtua.” (1 Kolonito 6:​9, 10) Kapau ʼe tou “mahino ki te ʼuhiga” ʼo te Puleʼaga ʼa te ʼAtua, ʼe mole tou faihala anai ʼo tou manatu ʼe tali anai e Sehova he ʼu faʼahiga aga heʼemaʼa mo kapau ʼe sio kia tatou ʼe tou maʼumaʼua ʼi te selevisi faka Kilisitiano talu mai fualoa. ʼE mole tonu pe la ke maʼu ʼi te lotolotoiga ʼo tatou te ʼu aga heʼemaʼa. (Efesi 5:​3-5) ʼE koutou fakatokagaʼi koa ko ʼihi ʼu manatu pea mo ʼihi ʼu aga fakalialia ʼo te mālama ʼaenī, kua kamata hū māmālie ki tokotou maʼuli? Koutou foimo toʼo te ʼu meʼa ʼaia ʼi tokotou maʼuli! ʼE maʼuhiga age te Puleʼaga ʼi te ʼu meʼa ʼaia.​—⁠Maleko 9:⁠47.

17. ʼE feafeaʼi anai te fakatupu ia tatou te loto fakafetaʼi ʼo ʼuhiga mo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua, mo te agavaivai pea mo ʼaua naʼa tou fakatupu tūkia ki niʼihi?

17 Neʼe fehuʼi fēnei e te kau tisipulo ʼa Sesu: “Ko ai moʼoni ʼaē ʼe lahi tokotahi ʼi te puleʼaga ʼo selo?” Neʼe tali e Sesu ʼo ina fakatuʼu te kiʼi tamasiʼi ʼi te lotolotoiga ʼo nātou pea mo ina ʼui fēnei: “ ʼE ʼau tala moʼoni atu kia koutou, kapau ʼe mole koutou maliu ia koutou pea mo koutou liliu ohage he ʼu kihiʼi tamaliki, pea ʼe mole feala tuʼa tahi anai ke koutou hū ki te puleʼaga ʼo selo. Ko ʼaē ʼe ina fakamālalo anai ia ia ohage ko te kiʼi tamasiʼi ʼaenī, ko ia ia ʼaē ʼe lahi tokotahi ʼi te puleʼaga ʼo selo.” (Mateo 18:​1-6) Ko ia ʼaē ʼe fialahi, ia ia ʼaē ʼe pule fakamālohi ki ʼihi, ia ia ʼaē ʼe agakovi, pea mo ia ʼaē ʼe mole mulimuli ki te lao, ʼe mole nātou kau anai ia nātou ʼaē ʼe nātou faʼufaʼu te Puleʼaga pea ʼe mole nātou kau ki te ʼu hahaʼi ʼaē ʼe fakalogo ki te Puleʼaga. Ko takotou ʼofa ki tokotou ʼu tēhina, mo takotou agavaivai, mo takotou manavasiʼi faka lotu, ʼe nātou uga koa koutou ke ʼaua naʼa koutou faka tūkia ʼihi ʼuhi ko takotou aga? Peʼe koutou ʼui anai koa ʼe feala hakotou taupau he faʼahiga manatu pe ko he faʼahiga aga, tatau aipe peʼe lave kovi ki ʼihi?​—⁠Loma 14:​13, 17.

18. Koteā ʼaē ka hoko ki te hahaʼi fakalogo, mokā fakahoko anai e te Puleʼaga ʼa te ʼAtua Tona finegalo “ ʼi te kele ohage ko selo”?

18 ʼE mole kei tuai, pea ʼe fakahoko katoa anai e tatatou Tāmai ʼaē ʼi selo, ia Sehova, te faikole fakamalotoloto ʼaenī: “Ke hoko mai tou puleʼaga! Ke fai tou finegalo ʼi te kele, ohage ko selo.” ʼE mole kei tuai, pea ʼe haʼu anai te Hau, ko Sesu Kilisito, ko tona faka ʼuhiga, ʼe heka anai ʼi tona hekaʼaga faka hau, moʼo fakamāu, pea mo vaevae te ʼu “ōvi” mai te ʼu “tao.” ʼI te temi tonu ʼaia, “ ʼe ʼui anai e te hau kia nātou ʼaē ka tutuʼu anai ʼi tona toʼomataʼu: ‘Koutou ʼōmai, ia koutou ʼaē neʼe tapuakina e taku Tāmai, ʼo maʼu te puleʼaga ʼaē neʼe teuteuʼi maʼa koutou talu mai te kamataʼaga ʼo te malamanei.’ ” Ko te ʼu tao “ ʼe nātou ʼolo ai anai ki te pulinoa heʼegata, kaʼe ko te kau agatonu, ki te maʼuli heʼegata.” (Mateo 6:10; 25:​31-34, 46) Ko “te mamahi lahi” ʼe ina pulihi anai te tuʼu ʼāfea, pea mo nātou fuli ʼaē ʼe mole nātou fia ‘mahino ki te ʼuhiga’ ʼo te Puleʼaga. Kae ko te toko miliona hahaʼi ʼaē ʼe nātou hāo anai ʼi te “mamahi lahi” pea mo te toko lauʼi miliale hahaʼi ʼaē ka fakatuʼuake, ʼe nātou maʼu anai te ʼu tapuakina heʼegata ʼo te Puleʼaga, ʼi te Palatiso ʼaē ka fakatuʼu ʼi te kele. (Fakahā 7:14) Ko te Puleʼaga ʼe ko te puleʼaga foʼou ʼaē ka ina takitaki te kele, pea ʼe ina fai tana takitaki mai lagi. ʼE fakahoko katoa anai e te Puleʼaga ʼaia te fakatuʼutuʼu ʼa Sehova ʼo ʼuhiga mo te kele pea mo te malamanei katoa, ʼo fai te ʼu meʼa fuli ʼaia moʼo tāpuhā tona huafa ʼaē ʼe taputapu ʼaupito. ʼE mole koa la ko he tofiʼa ʼe lelei ka tou maʼu, ke tou līaki te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou holi kiai ʼuhi ko te faʼahi ʼaia, pea mo tou fakatalitali kiai? ʼE tonu ke feiā tona faka ʼuhiga maʼa tatou, ʼi te ʼui ʼaē ke tou “mahino ki te ʼuhiga” ʼo te Puleʼaga!

ʼE Koutou Tali Feafeaʼi Anai?

◻ Koteā te Puleʼaga ʼo te ʼAtua?

◻ He koʼe ko te tokolahi ia nātou ʼaē neʼe fakalogo kia Sesu, neʼe mole nātou ‘mahino ki te ʼuhiga’ ʼo te Puleʼaga?

◻ ʼE lava feafeaʼi ki tatatou ‘mahino ki te ʼuhiga’ ʼo te Puleʼaga, ke ina foaki mai he ʼu tapuakina pea mo he ʼu maʼua?

◻ ʼO ʼuhiga mo te fai faka mafola, koteā ʼaē ʼe ina fakahā tatatou kua ‘mahino ki te ʼuhiga’ ʼo te Puleʼaga?

◻ ʼE tou fakahā feafeaʼi ʼaki tatatou aga kua tou ‘mahino ki te ʼuhiga’ ʼo te tokoni ʼaē ʼe foaki mai?

[Paki ʼo te pasina 17]

Ko te ʼu tisipulo ʼa Sesu neʼe nātou ‘mahino ki te ʼuhiga’ ʼo te Puleʼaga pea neʼe nātou fakatupu te ʼu fua lelei

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae