Te ʼu Fehuʼi ʼa Te Kau Lautohi
Koteā ʼaē neʼe fia ʼui e te ʼapositolo ko Paulo ʼi tana ʼui ʼaē neʼe ina ‘galoʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼi muli kae haga ia ki te ʼu meʼa ʼaē ʼi muʼa’? (Filipe 3:13) ʼE feala koa ki he tahi ke ina galoʼi feiāʼi he meʼa?
Kailoa, ʼi tona fakahagatonu ʼe mole feala ke tou pulihi feiāʼi he meʼa ʼi tatatou fakakaukau. ʼI tona ʼuhiga moʼoni, ʼe lahi te ʼu meʼa ʼe tou galoʼi kae ʼe tou fia manatuʼi, pea ʼe lahi te ʼu meʼa ʼe tou manatuʼi kae ʼe tou fia galoʼi. Kae, koteā ʼaē neʼe fia ʼui e Paulo ʼi tana tohi ʼaē te ʼu palalau ia Filipe 3:13? ʼE tokoni kia tatou te ʼu vaega ʼaē ʼi muʼa ʼo te vaega 13 pea mo te ʼu vaega ʼaē ʼe hoa mai, ke tou mahino kiai.
Ia Filipe kapite 3, ʼe fakamatala e Paulo “te ʼu meʼa ʼaē ʼe feala ai [tana] falala . . . ki te kakano.” ʼE palalau ʼo ʼuhiga mo tana ako faka Sutea ʼaē neʼe lelei ʼaupito, pea mo tana faiva ʼi te Lao—te ʼu meʼa ʼaia ʼaē neʼe feala ke nātou foaki kia ia te ʼu fealagia kehekehe ʼi te puleʼaga ʼo Iselaele. (Filipe 3:4-6; Gāue 22:3-5) Kae, neʼe ina līaki te ʼu fealagia ʼaia, ʼo ina faka ʼuhiga te ʼu meʼa ʼaia ohage ko he ʼu meʼa ʼe tonu ke līaki. Koteā tona tupuʼaga? Koteʼuhi neʼe ina maʼu te meʼa ʼe lelei age—“te ʼuhiga māʼoluga ʼo te mālama ʼo Kilisito Sesu.”—Filipe 3:7, 8.
Neʼe mole fakatuʼutuʼu tāfito e Paulo ke ina maʼu he tuʼulaga ʼi te mālama ʼaenī, kae neʼe fakatuʼutuʼu tāfito ke kau ki “te ʼuluaki fakatuʼuake ʼo te kau mate.” (Filipe 3:11, 12) Koia, ʼe ina tohi fēnei: “ʼO ʼau galoʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼi muli kae ʼau haga ki te ʼu meʼa ʼaē ʼi muʼa, ʼe hoko atu taku lele ki te fakatuʼutuʼu ʼo te totogi ʼo te pāui ʼa te ʼAtua, te pāui ki selo, ʼaki ia Kilisito Sesu.” (Filipe 3:13, 14) ʼI te ʼui ʼaē e Paulo kua ina “galoʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼi muli,” neʼe mole ina fia ʼui ʼi henī, kua ina molehi ʼi tana fakakaukau “te ʼu meʼa ʼaē ʼi muli.” ʼE mahino ia neʼe kei ina manatuʼi te ʼu meʼa ʼaia, he neʼe hoki ʼosi atu pe tana palalau ki te ʼu meʼa ʼaia. Tahi ʼaē meʼa, ʼi te lea faka Keleka ʼāfea, ʼe ina fakaʼaogaʼi te kupu ʼe hā ʼaki ai ko he meʼa ʼe kei hoko atu, ka mole heʼeki ʼosi. ʼE ina ʼui “ ʼo ʼau galoʼi,” ka mole ina ʼui “ ʼi taku kua galoʼi.”
Ko te kupu faka Keleka ʼaē neʼe fakaliliu ʼaki te kupu “galo” (e·pi·lan·thaʹno·mai) ʼe ʼi ai tona ʼu faka ʼuhiga kehekehe, ohage la ʼe feala ke faka ʼuhiga “ ʼe mole tokaga kiai.” ʼO mulimuli ki te meʼa ʼaē ʼe ʼui e te Exegetical Dictionary of the New Testament (ʼaē neʼe tā e Horst Balz pea mo Gerhard Schneider), ʼe ko te faka ʼuhiga ʼaia ʼo te kupu “galoʼi” ia Filipe 3:13. Neʼe mole manatu tuʼumaʼu ia Paulo ki te ʼu meʼa ʼaē kua ina līaki. Neʼe kua poto ʼi te mole faʼa tokaga ki te ʼu meʼa ʼaia. Ko te ʼu meʼa ʼaia neʼe ko “he ʼu ʼotaʼota” mokā fakatatau ʼaki te ʼamanaki ʼaē ke ʼalu ki selo.—Filipe 3:8.
ʼE lava ʼaoga feafeaʼi te ʼu palalau ʼa Paulo ʼi te temi nei? Ohage ko Paulo, neʼe lagi ʼi ai he ʼu meʼa neʼe fakafisi kiai he Kilisitiano, ke feala hana tauhi ki te ʼAtua. Neʼe lagi fakafisi ki he gāue neʼe totogi lelei ʼuhi ko te selevisi pionie. Peʼe lagi haʼu mai he famili maʼu koloā, pea ko te famili ʼaia ʼe mole kei ina foaki he meʼa kia ia, heʼe mole nātou tali te moʼoni. ʼE tau mo feʼauga ke vikivikiʼi te ʼu meʼa ʼaia, kae ʼe mole tonu ke tou manatu tuʼumaʼu ki te ʼu meʼa ʼaia. Ko he Kilisitiano ʼe ina “galoʼi,” ko tona faka ʼuhiga ʼe mole kei tokaga ki “te ʼu meʼa ʼaē ʼi muli,” ʼuhi ko te ka haʼu faka kolōlia ʼaē ʼe fakatalitali ki ai.—Luka 9:62.
ʼE lagi feala ke fakaʼaogaʼi te manatu ʼo te ʼu palalau ʼa Paulo ʼi hona tahi ʼaluʼaga. E feafeaʼi mo kapau ko he Kilisitiano neʼe ina fai he aga ʼe kovi, ʼi muʼa ʼo tana ʼiloʼi ia te ʼAtua? (Kolose 3:5-7) Pea e feafeaʼi mo kapau ʼi tana kua liliu ko he Kilisitiano, neʼe ina fai he agahala mamafa pea neʼe fakatonutonuʼi ia ia e te kokelekasio. (2 Kolonito 7:8-13; Sake 5:15-20) Kapau ʼe fakahemala moʼoni pea mo fetogi tana aga, pea ʼe feala ke ʼui kua “fakamaʼa.” (1 Kolonito 6:9-11) Ko te ʼu meʼa ʼaia kua ʼosi ia. ʼI tona fakahagatonu, ʼe mole feala ke ina galoʼi ʼi he temi te meʼa ʼaē neʼe ina fai—ʼio, ʼe ko he aga fakapoto anai kia ia, ke mole ina toe fai te agahala ʼaia, he kua mahino ki te meʼa kovi ʼaē neʼe ina fai. Kae, ʼe ina “galoʼi,” ʼi tona faka ʼuhiga ʼaē ʼe mole ina tukugakoviʼi tuʼumaʼu ia ia. (Koutou fakatatau ʼaki ia Isaia 65:17.) Mai tona ʼuhiga ʼaē kua fakamolemole tana ʼu agahala ʼaki te sakilifisio ʼa Sesu, koia ʼe faiga ai ke ina galoʼi te ʼu meʼa ʼaia.
Ia Filipe 3:13, 14, ko Paulo ʼe ina fakatatau ia ia totonu ki he tagata lele, ʼe ‘faiga’ ke kaku ki te ikuʼaga ʼo te lele. Ko he tagata lele, ʼe haga ki muʼa, ka mole haga ki muli. ʼO toe feiā aipe, ʼe tonu ki te Kilisitiano ke sio ki te ʼu tapuakina ʼaē ʼe fakatalitali ki ai, ka mole ina sioʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼi muli. ʼE toe ʼui foki e Paulo: “Kapau ʼe ʼi ai he meʼa ʼe mole tatau ai takotou manatu, ʼe fakahā atu anai e te ʼAtua [te aga] ʼaē ʼe tonu ke koutou fai.” (Filipe 3:15) Koia, koutou faikole ki te ʼAtua ke tokoni atu kia koutou ke koutou maʼu te taʼi manatu ʼaia. Koutou fakafonu takotou fakakaukau ʼaki te ʼu manatu ʼa te ʼAtua ʼaē ʼe maʼu ʼi te Tohi-Tapu. (Filipe 4:6-9) Koutou metitasio ki te ʼofa ʼo Sehova kia koutou pea mo te ʼu tapuakina ʼaē ʼe koutou maʼu ʼaki tona ʼofa. (1 Soane 4:9, 10; 17-19) Pea, ʼaki te laumālie maʼoniʼoni ʼe tokoni anai Sehova kia koutou ke koutou galoʼi te ʼu meʼa ʼaē neʼe koutou fai ki muʼa atu. Kae, ohage ko Paulo, ʼe koutou sisio anai ki te ka haʼu faka kolōlia ʼaē ʼe koutou fakatalitali kiai.—Filipe 3:17.