Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w98 1/2 p. 18-23
  • Te Tahi ʼu Ōvi Pea Mo Te Fuakava Foʼou

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Te Tahi ʼu Ōvi Pea Mo Te Fuakava Foʼou
  • Te Tule Leʼo—1998
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • “Te Kau Matāpule” Pea Mo “Te Iselaele ʼa Te ʼAtua”
  • Ko He ʼAho Lahi ʼo Te ʼu Faifakalelei
  • ʼE Nātou Maʼumaʼua ʼi Te Tauhi Taputapu
  • Te “Fuakava Heʼegata”
  • Te ʼu Tapuakina Lahi ʼAki Te Fuakava Foʼou
    Te Tule Leʼo—1998
  • ʼE Kotou Liliu Anai Ko He Puleʼaga Fakapelepitelo
    Te Tule Leʼo—2014
  • Te Faga Ovi e Tahi, Te Tagata Tauhi Ovi e Tahi
    Te Tule Leʼo—2010
  • Ko Sehova ʼe Ko He ʼAtua ʼe Ina Fai He ʼu Fuakava
    Te Tule Leʼo—1998
Te Tule Leʼo—1998
w98 1/2 p. 18-23

Te Tahi ʼu Ōvi Pea Mo Te Fuakava Foʼou

“Ko te kau matāpule . . . , ia nātou fuli ʼaē ʼe nātou taupau te sapato ke ʼaua naʼa nātou ʼulihi te sapato ʼaia pea ke nātou maʼu taku fuakava, ʼe ʼau toe ʼaumai anai mo nātou ki toku moʼuga taputapu.”​—Isaia 56:​6, 7.

1. (a) ʼO mulimuli ki te meʼa ʼaē neʼe hā kia Soane, koteā ʼaē ʼe fakahoko lolotoga te tāʼofi ʼo te ʼu matagi ʼo te fakamāu ʼa Sehova? (b) Ko ai te toe hahaʼi tokolahi ʼaē neʼe sio kiai ia Soane?

ʼI TE fā meʼa ʼaē neʼe hā ʼi te tohi ʼo te Fakahā, neʼe sio te ʼapositolo ko Soane ki te tāʼofi ʼo te ʼu matagi fakaʼauha ʼo te fakamāu ʼa Sehova, ʼo aʼu ki te fakaʼosi ʼo te fakaʼiloga ʼo nātou fuli ʼaē ʼe kau ki “te Iselaele ʼa te ʼAtua.” ʼE ko nātou ʼaia ʼaē ʼe ʼuluaki tapuakina e Sesu, te koga tāfito ʼo te hāko ʼo Apalahamo. (Kalate 6:​16; Senesi 22:18; Fakahā 7:​1-4) ʼI te meʼa ʼaia ʼaē neʼe hā, neʼe toe sio ia Soane ki “te toe hahaʼi tokolahi, ʼe mole feala tona lau e he tahi, mai te ʼu fenua fuli pea mo te ʼu telepi pea mo te ʼu hahaʼi pea mo te ʼu lea . . . , ʼe nātou kalaga hoholo ʼo leʼo mālohi ʼo ʼui maʼa nātou: ‘Ko te fakamaʼuli, ʼe tou maʼu mai totatou ʼAtua, ʼaē ʼe ʼafio ʼi te hekaʼaga faka hau, pea mo te Akeno.’ ” (Fakahā 7:​9, 10) ʼI tanatou ʼui ʼaē: “Ko te fakamaʼuli, ʼe tou maʼu mai . . . te Akeno,” ʼe fakahā ai e te toe hahaʼi tokolahi ʼaia ʼe nātou maʼu mo nātou te ʼu tapuakina ʼaki te Hāko ʼo Apalahamo.

2. Neʼe hā ʼanafea te toe hahaʼi tokolahi, pea ʼe fakahigoa feafeaʼi ia nātou?

2 Neʼe hā te toe hahaʼi tokolahi ʼaia ʼi te taʼu 1935, pea ʼi te temi ʼaenī kua fakalaka ʼi te toko nima miliona tupu. ʼI tonatou fakaʼiloga ke nātou hāo ʼi te mamahi lahi, ʼe vaevae kehe anai ia nātou ʼaia ʼi te temi ʼaē ka vaheʼi ai e Sesu “te ʼu ōvi” mai “te ʼu tao.” ʼE kau te ʼu Kilisitiano ʼo te toe hahaʼi tokolahi ki te “tahi ʼu ōvi” ʼo te lea fakatātā ʼa Sesu ʼo ʼuhiga mo te ʼu lotoʼā. ʼE nātou maʼu te ʼamanaki ʼaē ke nātou maʼuʼuli ʼo heʼegata ʼi te palatiso ʼi te kele.​—Mateo 25:31-​46; Soane 10:16; Fakahā 21:​3, 4.

3. Koteā te kehekehe ʼa te kau Kilisitiano fakanofo pea mo te tahi ʼu ōvi ʼo ʼuhiga mo te fuakava foʼou?

3 ʼO ʼuhiga mo te toko 144 000, ʼe nātou maʼu te ʼu tapuakina ʼo te fuakava ʼa Apalahamo ʼaki te fuakava foʼou. Mai tona ʼuhiga ʼaē ʼe nātou kau ki te fuakava ʼaia, koia ʼe nātou maʼu ai “te ʼofa makehe” pea mo fakalogo “ki te lao ʼa Kilisito.” (Loma 6:​15; 1 Kolonito 9:​21) Koia, ʼe gata pe ki te toko 144 000 ʼo te Iselaele ʼa te ʼAtua ʼaē ʼe tonu ke nātou kai te pane pea mo ʼinu ki te vino ʼi te Fakamanatu ʼo te mate ʼa Sesu, pea neʼe fai e Sesu tana fuakava ki te Puleʼaga ʼaki pe ia nātou ʼaia. (Luka 22:19, 20, 29) Ko nātou ʼaē ʼe kau ki te toe hahaʼi tokolahi ʼe mole nātou kau ʼi te fuakava foʼou. Kae ʼe nātou fakatahi mo te Iselaele ʼa te ʼAtua pea mo nātou maʼuʼuli fakatahi mo nātou ʼi tonatou “fenua.” (Isaia 66:8) Koia ʼe feala ke tou ʼui ai ʼe nātou toe maʼu mo nātou te ʼofa makehe ʼa Sehova pea ʼe nātou fakalogo ki te lao ʼa Kilisito. Logope la ʼe mole nātou kau ʼi te fuakava foʼou, kae ʼe nātou maʼu te ʼu lelei ʼo te fuakava ʼaia.

“Te Kau Matāpule” Pea Mo “Te Iselaele ʼa Te ʼAtua”

4, 5. (a) ʼO mulimuli ki te meʼa ʼaē neʼe ʼui e Isaia, ko ai te kūtuga ʼaē ʼe tauhi anai kia Sehova? (b) ʼE hoko feafeaʼi te vaega ʼo Isaia 56:​6, 7 ki te toe hahaʼi tokolahi?

4 Neʼe tohi fēnei e te polofeta ko Isaia: “Ko te kau matāpule ʼaē kua fakatahitahi kia Sehova moʼo tauhi kia te ia pea mo nātou ʼoʼofa ki te huafa ʼo Sehova, ke feala hanatou liliu ʼo kaugana kia te ia, ia nātou fuli ʼaē ʼe nātou taupau te sapato ke ʼaua naʼa nātou ʼulihi te sapato ʼaia pea ke nātou taupau maʼu taku fuakava, ʼe ʼau toe ʼaumai foki anai mo nātou ki toku moʼuga taputapu pea ʼe ʼau fai anai ke nātou fiafia ʼi toku fale faikole. ʼE ʼau tali anai tanatou ʼu holokoseta pea mo tanatou ʼu sakilifisio ʼi toku ʼaletale.” (Isaia 56:​6, 7) ʼI Iselaele, ko tona faka ʼuhiga ʼe atolasio anai kia Sehova he kau “matāpule,” ʼe mole ko he kau Iselaelite​—ʼo nātou ʼofa ki tona huafa, mo fakalogo ki te ʼu fakatuʼutuʼu ʼo te fuakava ʼo te Lao, mo taupau te ʼaho ʼo te Sapato, pea mo nātou fai he ʼu sakilifisio ʼi te fale lotu, te “fale faikole” ʼa te ʼAtua.​—Mateo 21:13.

5 ʼI totatou temi, ko “te kau matāpule ʼaē kua fakatahitahi kia Sehova,” ʼe ko te toe hahaʼi tokolahi. ʼE nātou tauhi fakatahi kia Sehova mo te Iselaele ʼa te ʼAtua. (Sakalia 8:​23) ʼE tatau te ʼu sakilifisio lelei ʼaē ʼe nātou fai mo te ʼu sakilifisio ʼaē ʼe fai e te Iselaele ʼa te ʼAtua. (Hepeleo 13:15, 16) ʼE nātou tauhi ʼi te fale lotu fakalaumālie ʼa te ʼAtua, tona “fale faikole.” (Vakaʼi ia Fakahā 7:​15.) ʼE nātou taupau koa te Sapato ʼaē neʼe fai ʼi te vāhaʼa fuli? Neʼe mole fakatotonu ki te kau fakanofo pea mo te tahi ʼu ōvi ke nātou fai te faʼahi ʼaia. (Kolose 2:​16, 17) Kae neʼe ʼui fēnei e Paulo ki te kau Kilisitiano fakanofo Hepeleo: “ ʼE kei toe foki te mālōlō faka sapato ki te hahaʼi ʼa te ʼAtua. He ko te tagata ʼaē kua hū ki te mālōlō ʼa te ʼAtua, kua toe mālōlō mo ia mai tana ʼu gāue, ohage ko te mālōlō ʼa te ʼAtua mai tana ʼu gāue.” (Hepeleo 4:​9, 10) Neʼe hū te kau Hepeleo ʼaia ki te “mālōlō faka sapato” ʼaia, ʼi te temi ʼaē neʼe nātou fakalogo ai ki “te faitotonu ʼa te ʼAtua” pea mo nātou mālōlō ai mai tanatou ʼu faiga ʼaē ke nātou liliu ʼo faitotonu ʼaki te ʼu gāue ʼo te Lao. (Loma 10:​3, 4) ʼE tatau mo te mālōlō ʼaē ʼe maʼu e te kau Kilisitiano Senitile ʼaē kua fakanofo, ʼi tanatou fakalogo ki te faitotonu ʼa Sehova. ʼE fakatahi mo nātou, ʼi te mālōlō ʼaia, te toe hahaʼi tokolahi.

6. ʼI te temi ʼaenī, ʼe mulimuli feafeaʼi te tahi ʼu ōvi ki te fuakava foʼou?

6 Tahi ʼaē meʼa, ʼe mulimuli te tahi ʼu ōvi ki te fuakava foʼou ohage pe ko te mulimuli ʼa te kau matāpule ki te fuakava ʼo te Lao. ʼO feafeaʼi? ʼE mole nātou kau ki te fuakava ʼaia, kae ʼe nātou fakalogo ki te ʼu lao ʼo te fuakava ʼaia pea ʼe nātou maʼu te ʼu lelei ʼo te fuakava ʼaia. (Vakaʼi ia Selemia 31:33, 34.) Ohage ko tonatou ʼu tēhina mo tuagaʼane fakanofo, kua tohi te lao ʼa Sehova “ ʼi te loto” ʼo te tahi ʼu ōvi. ʼE nātou ʼofa moʼoni pea mo nātou fakalogo ki te ʼu fakatotonu pea mo te ʼu pelesepeto ʼa Sehova. (Pesalemo 37:31; 119:97) Ohage ko te kau Kilisitiano fakanofo, ʼe nātou ʼiloʼi ia Sehova. (Soane 17:3) E feafeaʼi ʼo ʼuhiga mo te silikosisio? Ia taʼu e 1 500 ʼi muʼa ʼo te fai ʼo te fuakava foʼou, neʼe fakaloto mālohiʼi fēnei e Moisese te kau Iselaelite: “ ʼE tonu ke koutou silikosisio tokotou loto.” (Teutalonome 10:16; Selemia 4:4) Logope la ʼe mole kei fakamaʼua te silikosisio pea mo te mulimuli ki te Lao, kae ʼe tonu ke “silikosisioʼi” e te kau fakanofo pea mo te tahi ʼu ōvi tonatou loto. (Kolose 2:​11) Moʼo fakaʼosi, ʼe fakamolemole e Sehova te ʼu hala ʼo te tahi ʼu ōvi ʼo fakatafito ki te “taʼataʼa ʼo te fuakava” ʼaē neʼe liligi e Sesu. (Mateo 26:28; 1 Soane 1:9; 2:2) Neʼe mole nātou liliu ko he ʼu foha fakalaumālie ʼo te ʼAtua, ohage ko te toko 144 000. Kae neʼe ina tala ʼe faitotonu te tahi ʼu ōvi, ohage ko tana tala ʼe faitotonu ia Apalahamo, ʼi tona ʼuhiga kaumeʼa ʼo te ʼAtua.​—Mateo 25:46; Loma 4:​2, 3; Sake 2:​23.

7. Koteā te ʼamanaki ʼaē ʼe feala ke maʼu ʼi te temi nei e te tahi ʼu ōvi, ʼaē ohage ko Apalahamo, ʼe ʼui ʼe ko he kau faitotonu?

7 ʼO ʼuhiga mo te toko 144 000, ko te ʼui ʼaē ʼe nātou faitotonu ʼe ko he faka fealagia ʼaia ke nātou maʼu te ʼamanaki ʼaē ke nātou kaugā hau mo Sesu ʼi te Puleʼaga ʼaē ʼe ʼi selo. (Loma 8:​16, 17; Kalate 2:​16) ʼO ʼuhiga mo te tahi ʼu ōvi, ko te ʼui ʼaē ʼe ko he ʼu kaumeʼa ʼo te ʼAtua, ʼe ko he faka fealagia ʼaia ke nātou maʼu te ʼamanaki ʼo te maʼuli heʼegata ʼi te palatiso ʼi te kele​—ʼi tanatou hāo ʼaē ʼi Halamaketone heʼe nātou kau ki te toe hahaʼi tokolahi, peʼe ʼi te ‘fakatuʼuake ʼo te kau faitotonu.’ (Gāue 24:15) ʼE ko he pilivilesio te maʼu ʼo te ʼamanaki ʼaia pea mo hatatou kaumeʼa mo te Tuʼi ʼo te ʼatulaulau, ke tou kau ia nātou ʼaē ʼe “fakaafe ki [tona] falelā”! (Pesalemo 15:​1, 2) Ei, ʼe maʼu te ʼu tapuakina fakaofoofo e te kau fakanofo pea mo te tahi ʼu ōvi ʼaki ia Sesu, te Hāko ʼo Apalahamo.

Ko He ʼAho Lahi ʼo Te ʼu Faifakalelei

8. Koteā ʼaē neʼe fakatātā e te ʼu sakilifisio ʼaē neʼe fai ʼi te ʼAho ʼo te ʼu Faifakalelei ʼi te Lao?

8 ʼI tana talanoa ki te fuakava foʼou, neʼe fakamanatuʼi e Paulo kia nātou ʼaē neʼe nātou lau tana tohi, te ʼAho ʼo Te ʼu Faifakalelei ʼaē neʼe fai ʼi te fuakava ʼo te Lao. ʼI te ʼaho ʼaia, neʼe fai te ʼu sakilifisio kehekehe​—maʼa te telepi faka pelepitelo ʼo Levi, pea maʼa te ʼu telepi e 12 ʼaē neʼe mole gāue faka pelepitelo. Talu mai fualoa neʼe kua fakamahino mai ko te ʼaho ʼaia ʼe ina fakatātā te sakilifisio lahi ʼa Sesu, ʼaē ka ʼaoga anai ki te toko 144 000 ʼaē ʼe nātou ʼamanaki ke ʼolo ki selo, pea mo te ʼu lauʼi miliona hahaʼi ʼaē ʼe nātou ʼamanaki ke nātou maʼuʼuli ʼi te kele.a Neʼe fakahā e Paulo ko te fakahoko ʼo te ʼu lelei ʼo te sakilifisio ʼa Sesu, ʼe fai ʼi te ʼAho lahi ʼo te ʼu Faifakalelei ʼi te fuakava foʼou. ʼI tona ʼuhiga Pelepitelo Lahi ʼo te ʼaho lahi ʼaia, neʼe foaki e Sesu tona maʼuli haohaoa ko he sakilifisio faifakalelei, ke feala hana maʼu “he faka ʼāteaina heʼegata” maʼa te malamanei.​—Hepeleo 9:​11-​24.

9. ʼI tanatou kau ki te fuakava foʼou, koteā ʼaē neʼe feala ke maʼu e te kau Kilisitiano fakanofo Hepeleo?

9 Tokolahi te kau Kilisitiano Hepeleo ʼo te ʼuluaki sēkulō neʼe kei nātou “gāue mālohi ki te Lao [ʼa Moisese].” (Gāue 21:20) Koia neʼe toe fakamanatuʼi lelei age e Paulo kia nātou: “[Ko Sesu] te fakahokoʼaga ʼo te fuakava foʼou, koteʼuhi ke hoko te mate moʼo faka ʼāteaina nātou ʼaki he totogi mai te ʼu agahala ʼaē neʼe fai ʼi te fuakava ʼāfea, ke maʼu e nātou ʼaē neʼe pāui te fakapapau ʼo he tofiʼa heʼegata.” (Hepeleo 9:​15) Neʼe faka ʼāteaina e te fuakava foʼou te kau Kilisitiano Hepeleo mai te fuakava ʼāfea, ʼaē neʼe ina fakahā tonatou ʼuhiga agahala. ʼI tanatou loto fakafetaʼi ki te fuakava foʼou, kua feala hanatou maʼu “te fakapapau ʼo he tofiʼa heʼegata [ʼi selo].”

10. He koʼe ʼe loto fakafetaʼi te kau fakanofo pea mo te tahi ʼu ōvi ki te ʼAtua?

10 “Ko ʼaē ʼe tui ki te ʼAlo” ʼe ina maʼu anai te ʼu lelei ʼo te sakilifisio faitotogi. (Soane 3:​16, 36) Neʼe ʼui fēnei e Paulo: “Ko Kilisito neʼe momoli tuʼa tahi ʼo talu ai, ke feala hana ʼamo te ʼu agahala ʼa te tokolahi; pea ʼi tona hā tuʼa lua leva, ʼe hoko anai ʼi tuʼa atu ʼo te agahala pea kia nātou ʼaē ʼe atalitali fakamalotoloto kia te ia moʼo fakamaʼuli ʼo nātou.” (Hepeleo 9:​28) Ia ʼaho nei, ia nātou ʼaē ʼe atalitali fakamalotoloto kia Sesu, ʼe kau ai te kau Kilisitiano fakanofo ʼo te Iselaele ʼa te ʼAtua ʼaē kei maʼuʼuli ʼi te kele, pea mo te ʼu lauʼi miliona hahaʼi ʼo te toe hahaʼi tokolahi, ʼaē ʼe nātou maʼu mo nātou te tofiʼa heʼegata. ʼE fakafetaʼi te ʼu kalasi ʼaia e lua ki te ʼAtua, ʼo ʼuhiga mo te fuakava foʼou pea mo te ʼu tapuakina ki te maʼuli ʼaē ʼe maʼu ʼaki te fuakava ʼaia, ʼo kau kiai mo te ʼAho lahi ʼo te ʼu Faifakalelei pea mo te gāue ʼa te Pelepitelo Lahi, ko Sesu, ʼi te Potu Taputapu ʼAupito ʼaē ʼi te lagi.

ʼE Nātou Maʼumaʼua ʼi Te Tauhi Taputapu

11. ʼI te kua fakamaʼa ʼo tonatou leʼo ʼo loto ʼaki te sakilifisio ʼa Sesu, koteā ʼaē ʼe fai fakafiafia e te kau fakanofo pea mo te tahi ʼu ōvi?

11 ʼI tana tohi ʼaē neʼe ina fai ki te kau Hepeleo, neʼe fakahā lelei e Paulo te maʼuhiga ʼaupito ʼo te sakilifisio ʼa Sesu ʼi te fuakava foʼou, ʼo maʼuhiga age ʼi te ʼu mōlaga ki te ʼu agahala ʼaē neʼe fai ʼi te fuakava ʼāfea. (Hepeleo 9:​13-​15) ʼE feala ʼaki te sakilifisio ʼaē ʼe lelei age ʼa Sesu, ke “fakamaʼa totatou leʼo ʼo loto mai te ʼu gāue mate ʼaē neʼe tou fai ʼi tatatou tauhi taputapu ki te ʼAtua maʼuli.” Maʼa te kau Kilisitiano Hepeleo, neʼe kau ki te ʼu “gāue mate” “te ʼu hala ʼaē neʼe nātou fai ʼi te fuakava ʼāfea.” Ki te kau Kilisitiano ʼo te temi ʼaenī, ʼe kau kiai te ʼu agahala ʼaē neʼe nātou fai ʼi muʼa atu, kua nātou fakahemala moʼoni kiai pea neʼe fakamolemole e te ʼAtua. (1 Kolonito 6:​9-​11) ʼAki tonatou leʼo ʼo loto ʼaē kua maʼa, ʼe foaki e te kau Kilisitiano fakanofo “he tauhi taputapu ki te ʼAtua maʼuli.” Pea ʼe toe fai feiā mo te toe hahaʼi tokolahi. ʼI te kua fakamaʼa ʼo tonatou leʼo ʼo loto ʼaki “te taʼataʼa ʼo te Akeno,” ʼe nātou nonofo ʼi te fale lotu lahi fakalaumālie ʼa te ʼAtua, “ ʼo nātou foaki kia te ia he tauhi taputapu ʼi te ʼaho mo te po.”​—Fakahā 7:​14, 15.

12. ʼE tou fakahā feafeaʼi ʼe tou maʼu “te falala katoa ʼo te tui”?

12 Neʼe toe ʼui fēnei e Paulo: “Tou fakaōvi ʼaki he ʼu loto moʼoni, ʼi te falala katoa ʼo te tui, ʼi te kua fakamaʼa ʼo totatou ʼu loto, ʼaki he afuhi, mai he leʼo ʼo loto ʼe agakovi, pea kua fakamaʼa totatou ʼu sino ʼaki he vai maʼa.” (Hepeleo 10:​22) ʼE tou lava fakahā feafeaʼi ʼe tou maʼu “te falala katoa ʼo te tui”? Neʼe fakaloto mālohiʼi fēnei e Paulo te kau Kilisitiano Hepeleo: “Tou taupau maʼu te tala ʼo tatatou ʼamanaki ia muʼa ʼo te kaugamālie, ʼo mole tou lotolotolua, koteʼuhi ʼe agatonu, ia ia ʼaē neʼe ina fakapapauʼi mai. Tou fetokagaʼaki ke tou uga ia tatou ki te ʼofa pea mo te ʼu gāue matalelei, ʼo mole tou tuku tatatou ʼu fakatahi, ohage ko te agamāhani ʼa ʼihi, kae ke tou fefakaloto mālohiʼaki, tāfito la he kua koutou sio ki te fakaōvi mai ʼo te ʼaho.” (Hepeleo 10:23-​25) Tahi ʼaē meʼa, kapau ʼe maʼuli tatatou tui, pea ʼe mole tou ‘līaki anai tatatou ʼu fakatahi.’ ʼE tou leleiʼia anai te fakaloto mālohiʼi ʼo totatou ʼu tēhina pea mo tanatou uga ia tatou ki te ʼofa pea mo te ʼu gāue lelei, pea ke fakamālohiʼi tatou ki te gāue maʼuhiga, ʼaē ko te tala ia muʼa ʼo te hahaʼi tatatou ʼamanaki, tatau aipe peʼe tou ʼamanaki ke tou maʼuʼuli ʼi te kele peʼe ʼi te lagi.​—Soane 13:35.

Te “Fuakava Heʼegata”

13, 14. Ko te ʼu ʼaluʼaga fea ʼaē ʼe heʼegata ai te fuakava foʼou?

13 Koteā ʼaē ka hoko mokā katoa anai te toko 144 000 ʼi selo? ʼE gata anai koa te fuakava foʼou? ʼI te temi ʼaia, ʼe mole kei toe anai ʼi te kele he tahi ʼo te Iselaele ʼa te ʼAtua. Ko nātou fuli ʼaē ʼe kau ki te fuakava ʼaia ʼe nātou fakatahi anai mo Sesu “ ʼi te puleʼaga ʼo [tana] Tāmai.” (Mateo 26:29) Kae ʼe tou manatuʼi te ʼu palalau ʼa Paulo ʼi tana tohi fēnei ki te kau Hepeleo: “Ko te ʼAtua ʼo te tokalelei . . . neʼe ina toe fakahake mai te kau mate te tagata tauhi ōvi lahi ʼo te ʼu ōvi, ʼaki te taʼataʼa ʼo he fuakava heʼegata.” (Hepeleo 13:20; Isaia 55:3) He koʼe ʼe ʼui ʼe heʼegata te fuakava foʼou?

14 ʼUluaki, ʼo mole hage ko te fuakava ʼo te Lao, ʼe mole toe fetogi anai te fuakava foʼou. Lua, ko te ʼu fua ʼo tana ʼu gāue ʼe heʼegata, ohage ko te pule hau ʼa Sesu. (Vakaʼi ia Luka 1:​33 pea mo 1 Kolonito 15:27, 28.) ʼE heʼegata te tuʼulaga ʼo te Puleʼaga ʼaē ʼe ʼi selo ʼi te ʼu fakatuʼutuʼu ʼa Sehova. (Fakahā 22:5) Pea tolu, ʼe maʼu tuʼumaʼu anai e te tahi ʼu ōvi te ʼu lelei ʼo te fakatuʼutuʼu ʼo te fuakava foʼou. Lolotoga te ʼu Taʼu ʼe Afe ʼaē ka Hau ai ia Kilisito, ʼe haga fai anai e te hahaʼi agatonu tanatou “foaki [kia Sehova ʼo] he tauhi taputapu ʼi te ʼaho mo te po ʼi tona fale lotu” ohage pe ko tanatou fai ʼi te temi ʼaenī. ʼE mole toe manatuʼi anai e Sehova tanatou ʼu agahala ʼo te temi muʼa, ʼaē neʼe fakamolemole ʼaki te “taʼataʼa ʼo te fuakava” ʼa Sesu. ʼE hoko atu anai tanatou maʼu ʼo he ʼaluʼaga faitotonu ʼi tonatou ʼuhiga kaumeʼa ʼo Sehova, pea ʼe hoko atu anai te tohi tuʼumaʼu anai ʼo tana ʼu lao ʼi tonatou ʼu loto.

15. Koutou fakamatala peʼe feafeaʼi anai te ʼu felogoi ʼa Sehova pea mo tana kau atolasio ʼi te kele, ʼi te mālama foʼou.

15 ʼI te temi ʼaia ʼe feala anai koa ke ʼui e Sehova ʼo ʼuhiga mo te hahaʼi kaugana ʼaia: ‘Ko ʼau tonatou ʼAtua, pea ko nātou ko taku hahaʼi’? Ei. “ ʼE nofo anai mo nātou, pea ʼe nātou liliu anai ko tana ʼu hahaʼi. Pea ko te ʼAtua totonu ʼe nofo anai mo nātou.” (Fakahā 21:3) ʼE nātou liliu anai ko “te ʼapitakiʼaga ʼo te kau maʼoniʼoni,” ia nātou ʼaē ʼe nātou fakafofoga “te kolo ʼofaina” ʼi te kele, te ʼohoana ʼaē ʼe ʼi selo ʼo Sesu Kilisito. (Fakahā 14:1; 20:⁠9; 21:2) ʼE feala anai ke hoko te ʼu meʼa fuli ʼaia ʼuhi ko tanatou tui ki te “taʼataʼa ʼo te fuakava” ʼaē neʼe liligi e Sesu, pea mo tanatou fakalogo ki te ʼu hau pea mo te kau pelepitelo ʼaē ʼi selo, ʼaē neʼe ko te Iselaele ʼa te ʼAtua ʼi te temi ʼaē neʼe kei nātou maʼuʼuli ai ʼi te kele.​—Fakahā 5:​10.

16. (a) Koteā te ʼu meʼa ʼaē ʼe feala anai ke fai e nātou ʼaē ka fakatuʼuake ʼi te kele? (b) Koteā te ʼu tapuakina ʼaē ka hoko anai ʼi te fakaʼosi ʼo te ʼu taʼu e afe?

16 ʼE feafeaʼi anai ki te kau mate ʼaē ka fakatuʼuake ʼi te kele? (Soane 5:​28, 29) ʼE toe fakaafe anai mo nātou ke “nātou maʼu he ʼu tapuakina” ʼaki ia Sesu, te Hāko ʼo Apalahamo. (Senesi 22:18) Mo nātou foki ʼe tonu anai ke nātou ʼofa ki te huafa ʼo Sehova, ke nātou tauhi kia te ia, mo foaki he ʼu sakilifisio lelei, pea mo fakahoko he tauhi taputapu ʼi tona fale faikole. Ko nātou ʼaē ʼe nātou fai te ʼu faʼahi ʼaia, ʼe nātou hū anai ki te mālōlō ʼa te ʼAtua. (Isaia 56:​6, 7) ʼI te fakaʼosi ʼo te ʼu taʼu e afe, ʼe kua maʼuli haohaoa anai te hahaʼi ʼuhi ko te gāue ʼa Sesu Kilisito pea mo tana ʼu kaugā pelepitelo ʼe toko 144 000. ʼE nātou liliu anai ko he ʼu hahaʼi faitotonu, kae mole gata ʼaki pe te ʼui ʼaē ʼe nātou faitotonu ʼi tonatou ʼuhiga kaumeʼa ʼo te ʼAtua. ʼE nātou “maʼuʼuli” anai, ʼo nātou ʼāteaina katoa mai te agahala pea mo te mate ʼaē neʼe nātou maʼu mai ia Atama. (Fakahā 20:5; 22:2) ʼE ko he ʼu tapuakina lahi anai! ʼI te meʼa ʼaē kua tou mahino kiai ʼi te temi ʼaenī, ʼe fakaʼosi anai ʼi te temi ʼaia te gāue faka pelepitelo ʼa Sesu pea mo te toko 144 000. ʼE fakahoko katoa anai te ʼAho lahi ʼo te ʼu Faifakalelei. Tahi ʼaē meʼa, ʼe ‘fakatoʼo anai e Sesu te puleʼaga ki tona ʼAtua pea mo Tāmai.’ (1 Kolonito 15:24) ʼE hoko anai te ʼahiʼahiʼi fakamuli ʼo te malamanei, pea ʼe fakaʼauha anai ʼo talu ai ia Satana pea mo tana kau temonio.​—Fakahā 20:​7, 10.

17. ʼI tatatou fakatalitali ki te ʼu fiafia ʼaē ka tou maʼu, koteā ʼaē ʼe tonu ke tou fakatotonu ke tou fai?

17 Koteā ʼaē ka fai anai e te “fuakava heʼegata” ʼi te temi fakafiafia ʼaē ka kamata anai ʼi te temi ʼaia? ʼE mole ʼa tatou te tali ki te fehuʼi ʼaia. ʼE feʼauga kia tatou ʼi te temi ʼaenī te ʼu meʼa ʼaē kua fakahā mai e Sehova. Ko te ʼu meʼa ʼaia ʼe nātou fakatupu ia tatou he loto manavahe. Koutou fakakaukauʼi muʼa, ʼe tou maʼuli anai ʼo heʼegata ʼi “te ʼu lagi foʼou pea mo te kele foʼou”! (2 Petelo 3:​13) Ke ʼaua naʼa tou tuku he meʼa ke ina fakaloto vaivaiʼi tatatou holi ʼaē ke tou kau ki te fakapapau ʼaia. ʼE mole ko he meʼa faigafua hatatou nonofo mālohi ʼi te tui. Neʼe ʼui fēnei e Paulo: “ ʼE tonu ke koutou faʼa kātaki, ke feala ʼi takotou ʼosi fai ia te finegalo ʼo te ʼAtua, ke koutou maʼu te fakahoko ʼo te fakapapau.” (Hepeleo 10:36) Kae ʼe tonu ke koutou manatuʼi, ko te ʼu fihifihia ʼaē ʼe tonu ke koutou tauʼi, peʼe ko takotou kātakiʼi te ʼu fakafeagai ʼaē ʼe fai atu kia koutou, ʼe ko he ʼu meʼa noa ia mo kapau ʼe koutou fakatatau ki te ʼu fiafia ʼaē ka koutou maʼu anai. (2 Kolonito 4:​17) Koia, tou tokaga ke ʼaua naʼa ʼi ai he tahi ia tatou ʼe kau kia “nātou ʼaē ʼe holomuli ki te fakaʼauha.” Kae ke tou fakamoʼoni ʼe tou kau kia “nātou ʼaē ʼe tui ki te hāofaki ʼo te nefesi.” (Hepeleo 10:39) ʼOfa pe ke tou falala fuli kia Sehova, te ʼAtua ʼaē ʼe ina fai he ʼu fuakava, ki te tapuakina heʼegata ʼo tatou fuli.

[Nota ʼi te lalo pasina]

a Vakaʼi te kapite 13 ʼo te tohi Comment assurer votre survie et hériter dʼune nouvelle terre, ʼaē neʼe tā e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

Neʼe Koutou Mahino Koa?

◻ ʼO mole gata pe ki te kau Kilisitiano fakanofo, ko ai ʼaē ʼe tapuakina ʼaki te Hāko ʼo Apalahamo?

◻ ʼI tanatou tapuakina ʼi te fuakava foʼou, koteā ʼaē ʼe tatau ai te tahi ʼu ōvi pea mo te kau poloselite ʼaē neʼe nātou mulimuli ki te fuakava ʼāfea?

◻ ʼE tapuakina feafeaʼi te tahi ʼu ōvi ʼaki te fakatuʼutuʼu ʼo te ʼAho lahi ʼo te ʼu Faifakalelei?

◻ He koʼe neʼe fakahigoaʼi e Paulo te fuakava foʼou ko he “fuakava heʼegata”?

[Talanoa ʼo te pasina 21]

Te Tauhi Taputapu ʼi Te Fale Lotu

ʼE tauhi fakatahi te toe hahaʼi tokolahi mo te kau Kilisitiano fakanofo ʼi te malaʼe ʼo te fale lotu lahi ʼa Sehova ʼaē ʼi te kele. (Fakahā 7:​14, 15; 11:2) ʼE mole tonu ke tou manatu ʼe nātou tauhi ʼi te Malaʼe ʼo te kau Senitile. ʼI te kei maʼuli ʼa Sesu ʼi te kele, neʼe ʼi ai te Malaʼe ʼo te kau Senitile ʼi te fale lotu. Kae ʼi te ʼu fakatuʼutuʼu ʼaē neʼe foaki e te ʼAtua moʼo laga te ʼu fale lotu ʼo Salomone pea mo Esekiele, neʼe mole fakatuʼutuʼu ke ʼi ai he Malaʼe ʼo te kau Senitile. ʼI te fale lotu ʼo Salomone, neʼe ʼi ai te malaʼe ʼi tuʼa, neʼe tauhi fakatahi ai te kau Iselaelite pea mo te kau poloselite, te hahaʼi tagata pea mo te hahaʼi fafine. ʼE ko te faʼifaʼitaki fakatātā ʼo te malaʼe ʼo te fale lotu fakalaumālie ʼi te kele, ʼaē neʼe sio kiai ia Soane ʼe fai e te toe hahaʼi tokolahi he tauhi taputapu.

Kae neʼe gata pe ki te kau pelepitelo pea mo te kau Levite te fealagia ʼaē ke nātou hū ki te loto malaʼe, ʼaē neʼe tuʼu ai te ʼaletale lahi; neʼe gata pe ki te kau pelepitelo te fealagia ʼaē ke nātou hū ki te Potu Tapu; pea neʼe gata pe ki te pelepitelo lahi te fealagia ʼaē ke hū ki te Potu Taputapu ʼAupito. ʼE mahino ai kia tatou ko te malaʼe ʼaē ʼi loto pea mo te Potu Taputapu, neʼe nā fakatātā te ʼaluʼaga fakalaumālie ʼaē ʼe maʼu ʼāteaina pe e te kau Kilisitiano fakanofo ʼi te kele. Pea ʼe fakatātā e te Potu Taputapu ʼAupito ia te lagi, ʼaē ʼe maʼu fakatahi ai e te kau Kilisitiano fakanofo te maʼuli tuputupua mo tonatou Pelepitelo Lahi ʼaē ʼe ʼi selo.​—Hepeleo 10:19, 20.

[Paki ʼo te pasina 23]

ʼO fakatalitali ki te ʼu fiafia ʼaē ka tou maʼu anai, tou maʼu “te tui ki te hāofaki ʼo te nefesi”

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae