“Ko Tou Lotoʼofa ʼe Lelei Age Ia ʼi Te Maʼuli”
KO TE FAKAMATALA ʼA CALVIN H. HOLMES
Neʼe ko te māhina ʼo Tesepeli 1930, pea neʼe hoki ʼosi age pe taku tatau ia te ʼu pipi pea mo te toe liliu mai ki fale ʼo taku tāmai, ʼi tana ʼosi ʼaʼahi te tagata ʼo tamatou vāhaʼa fale. Neʼe ina ʼui fēnei, “ko te kiʼi tohi ʼaenī neʼe foaki mai e Wyman,” pea neʼe ina toʼo age ʼi tona tagaʼi vāvaʼe te kiʼi tohi ʼuʼui. Ko tona kupu tāfito neʼe ko te Délivrance, pea neʼe ko he tohi neʼe tā e te Sosiete Watch Tower Bible and Tract Society. Neʼe tahitahiga te lautohi ʼo taku tāmai, kae ʼi te ʼaho ʼaia neʼe ina lau te kiʼi tohi ʼo aʼu ki te afiafi ʼosi.
KI MULI age, neʼe toʼo e taku tāmai te tahi ʼu tohi, ko tonā kupu tāfito ko Lumière pea mo Réconciliation, ʼaē neʼe tā pe e te sosiete ʼaia. Neʼe ina maʼu te Tohi-Tapu ʼāfea ʼa Mama pea neʼe ina lau ʼi te pōʼuli ʼaki te mālamagia ʼo te mālama taki. Neʼe lahi te ʼu fetogi ʼaē neʼe hoko ʼi te maʼuli ʼo taku tāmai. ʼI te temi nive ʼo te taʼu ʼaia, neʼe fai palalau mo mātou—ko taku faʼe, mo toku ʼu tokolua liliki e toko tolu, pea mo ʼau—lolotoga ni ʼu hola, ʼi te temi ʼaē neʼe mātou fakatahitahi ai ʼi te muʼa afi.
Neʼe ʼui mai e taku tāmai, ko te hahaʼi ʼaē neʼe nātou tā te ʼu tohi ʼaia, ʼe ko te kau Ako ʼo te Tohi-Tapu, pea neʼe nātou ʼui ʼe mātou lolotoga maʼuʼuli ʼi “te ʼu ʼaho fakamuli.” (2 Timoteo 3:1-5) Neʼe ina fakamahino mai, ʼe mole pulihi anai te kele ʼi te fakaʼosi ʼo te malamanei, kae ʼe fakaliliu anai ko he palatiso ʼi te takitaki ʼo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua. (2 Petelo 3:5-7, 13; Fakahā 21:3, 4) Neʼe ʼau leleiʼia tana ʼu palalau ʼaia.
Neʼe kamata palalau mai taku tāmai ʼi te ʼu lakaga ʼaē neʼe ma gāue fakatahi ai. ʼE ʼau manatuʼi, neʼe ma lolotoga fohi te kili ʼo te tūlina pea neʼe ina fakamahino mai, ko te huafa ʼo te ʼAtua ʼe ko Sehova. (Pesalemo 83:18) Koia ʼi te fasiga taʼu māfana ʼo te taʼu 1931, ʼi toku kei taʼu 14, neʼe ʼau fakatotonu ke ʼau lagolago kia Sehova pea mo tona Puleʼaga. Neʼe ʼau faikole kia Sehova ʼi te gāueʼaga ʼaē neʼe ʼi tomatou muli fale, pea neʼe ʼau fakapapau age ki ai, ʼe ʼau tauhi anai kia ia ʼo talu ai. Neʼe kua lave ki toku loto te lotoʼofa ʼo totatou ʼAtua taulekaleka.—Pesalemo 63:3.
Neʼe mātou nonofo ʼi te fale tauhi manu ʼaē neʼe vaha mamaʼo ia kilometa e 30 mo St. Joseph, ʼi Missouri, ʼi Amelika, pea neʼe vaha mamaʼo ia kilometa e 65 mo Kansas City. Neʼe tupu taku tāmai ʼi te kiʼi fale veliveli ʼaē neʼe laga e taku kui ʼo ōvi ki te fale tauhi manu ʼi te kamata ʼo te 19 sēkulō.
ʼE ʼAu Ako Te Gāue Faka Mafola
ʼI te fasiga taʼu māfana ʼo te taʼu 1931, neʼe logo toku famili ʼi te lātio ki te akonaki “Ko Te Puleʼaga, Ko Te ʼAmanaki ʼo Te Malamanei,” ʼaē neʼe fai e te pelesita ʼo te Sosiete Watch Tower ko Joseph Rutherford, ʼi te lolotoga ʼo te fakatahi ʼaē neʼe fai ʼi Columbus, ʼi Ohio. Neʼe malave ʼaupito te akonaki ʼaia ki toku loto, pea neʼe ʼau fiafia ʼi taku tufa fakatahi mo taku tāmai ki te hahaʼi ʼaē neʼe mātou feʼiloʼiʼaki mo nātou, te kiʼi kaupepa ʼaē neʼe tohi ai te akonaki maʼuhiga ʼaia ʼaē neʼe fai ki te hahaʼi fuli.
ʼI te fasiga taʼu mātala ʼo te taʼu 1932, neʼe ko taku ʼuluaki kau ʼaia ki te fono ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. Neʼe fakaafe ʼau pea mo taku tāmai e tomatou vāhaʼa fale ke ma ʼolo ʼo fakalogo ki te akonaki ʼaē ka fai anai ʼi St. Joseph e te tēhina taupau feʼaluʼaki ko George Draper. ʼI tamatou tau atu ki te fono, neʼe kua ʼosi fai te vaelua ʼo te akonaki, pea neʼe ʼau maʼu toku hekaʼaga ia tuʼa ʼo te Tēhina ko J. D. Dreyer, ʼaē neʼe maʼuhiga tana gāue ki toku maʼuli.
ʼI te māhina ʼo Sepetepeli ʼo te taʼu 1933, neʼe ʼau kau mo taku tāmai ki te fakatahi ʼaē neʼe fai ʼi Kansas City, pea neʼe ko taku ʼuluaki fai faka mafola ʼaia. Neʼe foaki mai e taku tāmai te ʼu kiʼi kaupepa e tolu pea neʼe ina ʼui mai ke ʼau fai te ʼu palalau ʼaenī: “Ko ʼau ko te Fakamoʼoni ʼa Sehova, pea ʼe ʼau faka mafola te logo lelei ʼo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua. Neʼe lagi koutou logo kia Rutherford ʼi te lātio. ʼE fai tana ʼu akonaki ʼi te ʼu lātio kehekehe e 300 ʼi te ʼu vāhaʼa fuli.” ʼOsi ʼaia, pea neʼe ʼau tuku he kiʼi kaupepa. ʼI te afiafi ʼaia, ʼi tamā toe liliu ki fale, neʼe ʼau tatau te ʼu pipi, pea neʼe ʼau ʼiloʼi ʼe mole galo anai kia ʼau te ʼaho ʼaia.
Mole tuai, pea hoko mai te temi nive, pea neʼe mole kei feala ke lahi tamatou ʼu feʼoloʼaki. Kae ʼi te temi ʼaia, neʼe ʼaʼahi mātou e te Tēhina ko Dreyer pea mo tona ʼohoana, pea neʼe nā kole mai peʼe ʼau fia ʼalu mo nāua ki tonā ʼapi ʼi te Moeaki afiafi pea ke ʼau moe ai ʼi te pōʼuli. Neʼe fakapale taku haʼele ʼaia ia kilometa e 10 ʼo aʼu ki te ʼapi ʼo te tēhina mo te tuagaʼane ko Dreyer, he neʼe feala ai ke ʼau ʼalu ʼo faka mafola mo nāua ʼi te ʼaho ake, pea ke ʼau kau mo nāua ki te ako ʼo Te Tule Leʼo ʼaē neʼe fai ʼi St. Joseph. Talu mai te temi ʼaia, neʼe tahitahiga taku tō ʼi te ʼu faka mafola ʼo te ʼAhotapu. Neʼe lelei ʼaupito te ʼu tokoni ʼaē neʼe fai mai e te Tēhina ko Dreyer.
ʼI te ʼaho 2 ʼo Sepetepeli 1935, neʼe ʼau fakahā kua ʼau foaki toku maʼuli kia Sehova, ʼo ʼau papitema ʼi te fakatahi ʼaē neʼe fai ʼi Kansas City.
ʼE ʼAu Kamata Taku Selevisi Loaloaga
ʼI te kamata ʼo te taʼu 1936, neʼe ʼau tohi taku kiʼi pepa ke ʼau pionie, peʼe ke ʼau gāue temi katoa ki te Puleʼaga, pea neʼe tohi toku higoa ʼi te lisi ʼo nātou ʼaē ʼe nātou kumi he tahi pionie ke kaugā gāue mo nātou. Mole faʼa fualoa, pea neʼe momoli mai taku tohi e te Tēhina ko Edward Stead ʼaē neʼe nofo ʼi Arvada, ʼi Wyoming. Neʼe ina fakamahino mai, ʼe māʼimoa pea ʼe nofo ʼi te saliote pea neʼe ʼaoga ke ʼi ai he tahi ʼe tokoni age ki ai, ke feala hana gāue pionie. Neʼe ʼau tali atu aipe tana fakaafe, pea neʼe hinoʼi ʼau ke ʼau pionie ʼi te ʼaho 18 ʼo ʼApelili 1936.
ʼI muʼa ʼo taku ʼalu ki te Tēhina ko Stead, neʼe palalau ʼāteaina mai taku faʼe kia ʼau. Neʼe ina fehuʼi fēnei mai, “ ʼE ke loto moʼoni koa ki te gāue ʼaia?”
Pea neʼe ʼau tali fēnei, “ ʼE mole he ʼaoga ʼo toku maʼuli mo kapau ʼe mole ʼau fai te gāue ʼaia.” Neʼe kua mahino kia ʼau, ʼe mole he tahi meʼa ʼe maʼuhiga age ʼi te lotoʼofa ʼo Sehova.
Neʼe lahi te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼau ako ʼi taku gāue pionie mo Ted, ko te higoa ʼaia ʼaē neʼe mātou fakatoʼo ki te Tēhina ko Stead. Neʼe gāue fakamalotoloto pea neʼe lelei tana faʼahiga fakahā ʼo te logo lelei ʼo te Puleʼaga. Kae ko te ʼu meʼa pe ʼaē neʼe lava fai e Ted, neʼe ko te faitohi pea mo te fai palalau; koteʼuhi neʼe mole feala ke gaūgaūe tona ʼu hokoga hui fuli ʼuhi ko te mahaki ʼaē ko te polyarthrite. Neʼe ʼau ʼala vave ʼi te uhu ʼo maʼanuʼi ia ia pea mo tele tona kava, pea neʼe ʼau fai te meʼa kai, pea mo ʼau fafaga ia ia. ʼOsi ʼaia, pea neʼe ʼau teuteuʼi ia ia ki te gāue faka mafola. ʼI te fasiga taʼu māfana ʼo te taʼu ʼaia, neʼe ma pionie ʼi Wyoming pea mo Montana, pea neʼe ma momoe ʼi tuʼa ʼi te pōʼuli. Neʼe moe ia Ted ʼi te loto kamio kae neʼe ʼau moe ʼau ʼi lalo. ʼI te taʼu ʼaia, neʼe ʼau ʼalu ki te potu toga ʼo gāue pionie ʼi Tennessee, mo Arkansas, pea mo Mississippi.
ʼI te māhina ʼo Sepetepeli 1937, neʼe ko taku ʼuluaki kau ʼaia ki he fakatahi lahi ʼi Columbus, ʼi Ohio. ʼI te fakatahi ʼaia, neʼe fai te ʼu fakatuʼutuʼu ke kamata te gāue faka mafola ʼaki te phonographe (ko he faʼahiga fakatagi). Ka fakalogo he tahi ki te fakatagi ʼaia, pea neʼe mātou ʼui ʼe ko he ʼaʼahi. ʼI te tahi māhina, neʼe ʼau fai te ʼu ʼaʼahi e 500 tupu, pea ko te toko 800 neʼe nātou fakalogo. ʼI taku ʼosi fai faka mafola ʼi te ʼu kolo kehekehe ʼo Tennessee ʼo te potu hahake, mo Virginie, pea mo Virginie ʼo te potu hihifo, neʼe fakaafe ʼau ke ʼau pionie makehe ʼi te tahi faʼahiga selevisi, ʼaē ko te gāue fakatahi mo te tagata taupau fakakolo, te higoa ʼaia ʼa te kau tagata taupau faka silikosikilipisio ʼi te temi ʼaia.
Neʼe ʼau ʼaʼahi te ʼu kokelekasio pea mo te ʼu kiʼi kūtuga ʼi te Potu Hihifo ʼo Virginie—ʼo ʼau fai te ʼu kokelekasio takitokotahi lolotoga vāhaʼa e lua peʼe fā—pea neʼe ʼau takitaki te gāue faka mafola. Pea ʼi te māhina ʼo Sanualio 1941, neʼe hinoʼi ʼau ke ʼau tagata taupau fakakolo. ʼI te temi ʼaia, neʼe kua hū ki te moʼoni taku faʼe pea mo toku ʼu tokolua e toko tolu—ko Clara, mo Lois, pea mo Ruth. Koia, ko toku famili katoa neʼe kau ki te fakatahi lahi ʼaē neʼe fai ʼi St. Louis ʼi te fasiga taʼu māfana ʼaia.
Mole faʼa fualoa ʼi te ʼosi ʼo te fakatahi ʼaia, neʼe fakahā ki te kau tagata taupau fakakolo, ʼe fakagata anai te gāue fakakolo ʼaia ʼi te fakaʼosi ʼo te māhina ʼo Novepeli 1941. ʼI te māhina ʼaē neʼe hoa kiai, neʼe kamata kau te fenua ʼo Amelika ki te Lua Tau Faka Malamanei. Neʼe hinoʼi ʼau ke ʼau pionie makehe, ko tona faka ʼuhiga, neʼe tonu ke ʼau faka mafola ia hola e 175 ʼi te māhina fuli.
Ko He ʼu Pilivilesio Makehe ʼi Te Selevisi
ʼI te māhina ʼo Sūlio 1942, neʼe ʼau maʼu taku tohi neʼe kole mai ai peʼe ʼau fia gāue ʼi he tahi fenua. ʼI taku ʼosi ʼio ki te faʼahi ʼaia, neʼe fakaafe ai ʼau ki te Petele, te Sosiete ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi Brooklyn, ʼi New York. Ko te ʼu tēhina selipatea e toko 20 neʼe fakaafe kiai ʼi te temi ʼaia ke fai kia nātou he ako makehe.
Ko Nathan H. Knorr, te pelesita ʼo te Sosiete Watch Tower ʼi te temi ʼaia, neʼe ina fakahā mai ʼe mole kei lahi te gāue fai faka mafola, pea ʼe akoʼi anai mātou ke mātou fakamālohiʼi te ʼu kokelekasio ʼi te faʼahi fakalaumālie. Neʼe ina ʼui fēnei mai, “ ʼe mole mātou fia ʼiloʼi te ʼu fihifihia ʼo te ʼu kokelekasio ʼaia, kae ʼe mātou fia ʼiloʼi pe koteā te ʼu meʼa ʼaē neʼe koutou fai moʼo fakatokatoka te faʼahi ʼaia.”
ʼI tamatou kei nonofo ʼi te Petele, ko Fred Franz ʼaē neʼe ina fetogi te Pelesita ʼa te Sosiete ko Knorr ʼi te taʼu 1977, neʼe ina fai te akonaki ʼo ina ʼui fēnei: “ ʼE fakaʼosi anai te Lua Tau Faka Malamanei, pea ʼe kamata anai he gāue lahi ʼi te fai faka mafola. ʼE mahino papau ia, ko te tahi lauʼi miliona hahaʼi ʼe nātou maʼopoʼopo mai anai ki te kautahi ʼa Sehova!” Neʼe malave ʼaupito te akonaki ʼaia ki toku loto. ʼI te temi ʼaē neʼe fakahā mai ai te koga meʼa ʼaē neʼe hinoʼi mātou ke mātou ʼolo kiai, neʼe ʼau ʼiloʼi ai ʼe tonu anai ke ʼau ʼaʼahi te ʼu kokelekasio fuli ʼo te potu fenua ko Tennessee pea mo Kentucky. Neʼe fakahigoaʼi mātou ko te kau tagata kaugana ki te ʼu tēhina, ko te higoa ʼāfea ʼaia ʼo te kau tagata taupau faka silikosikilipisio ʼo te temi nei.
Neʼe ʼau kamata ʼaʼahi te ʼu kokelekasio ʼi te ʼaho 1 ʼo ʼOketopeli 1942, ka kei ʼau taʼu 25. ʼI te temi ʼaia, neʼe ʼi ai te tahi ʼu kokelekasio, pea neʼe tonu ke mātou ʼolo lalo kiai peʼe mātou ʼolo hōsi kiai. ʼI ʼihi temi, neʼe ʼau kogafale tahi mo te famili ʼaē neʼe ina tali ʼau.
ʼI te temi ʼaē neʼe ʼau gāue ai ʼi te kokelekasio ʼo Greeneville ʼi Tennessee ʼi te māhina ʼo Sūlio 1943, neʼe fakaafe ʼau ke ʼau kau ʼi te lua kalasi ʼo te Ako ʼo Kalaate ʼo te Sosiete Watchtower. ʼI Kalaate, neʼe mahino ai kia ʼau pe koteā te faka ʼuhiga ʼo te ʼui ʼaē ke “makehe tatatou tokagaʼi te ʼu meʼa ʼaē kua tou logo kiai,” pea mo te ʼui ʼaē ke “lahi tuʼumaʼu [tatatou] ʼu gāue ʼi te ʼAliki.” (Hepeleo 2:1; 1 Kolonito 15:58) Neʼe fakaʼosi vave te ʼu māhina e nima ʼaē neʼe fai ai te ako, pea neʼe foaki mai tamatou pepa ʼi te ʼaho 31 ʼo Sanualio 1944.
ʼE ʼAu Gāue ʼi Kanata Pea Mo Pelesike
Neʼe hinoʼi ʼihi ia mātou ke ʼolo ki Kanata, ʼaē neʼe hoki fakagafua ai te gāue faka mafola ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. Neʼe hinoʼi ʼau ke ʼau tagata taupau feʼaluʼaki, pea neʼe maʼua ai ke ʼau feʼaluʼaki ʼi te ʼu kokelekasio ʼe vaha mamaʼo ʼaupito. ʼI taku feʼaluʼaki, neʼe ʼau fiafia ʼi te ʼu fakamatala ʼaē neʼe ʼau logo kiai ʼo ʼuhiga mo te faka mafola ʼaē neʼe fai ʼi Kanata lolotoga te temi ʼaē neʼe kei tapuʼi ai te gāue faka mafola. (Gāue 5:29) Ko te tokolahi neʼe nātou talanoa ki te lakaga ʼaē neʼe nātou tufa ai te kiʼi kaupepa ʼi te teitei ʼapi fuli ʼo te fenua ʼo Kanata ʼi te po pe e tahi. ʼI logo lelei leva ʼaē neʼe mātou maʼu ʼi te māhina ʼo Maio 1945, ʼi tamatou ʼiloʼi ʼaē ʼe kua ʼosi te tau ʼi Eulopa!
ʼI te fasiga taʼu māfana ʼo te taʼu ʼaia, ʼi taku lolotoga ʼaʼahi te kokelekasio ʼi te kiʼi kolo ʼo Osage, ʼi Saskatchewan, neʼe ʼau maʼu te tohi mai te tēhina ko Knorr, ʼaē neʼe tohi fēnei ai: “ ʼE ʼau foaki atu te pilivilesio ʼaē ke ke ʼalu ki Pelesike. . . . ʼE lahi te gāue ʼaē ʼe tonu ke fai ʼi te fenua ʼaia. Kua maumau te fenua ʼuhi ko te tau, pea ʼe ʼaoga ke fai he tokoni ki te ʼu tēhina ʼo te fenua ʼaia, pea ʼe lelei ke fekauʼi he tēhina Amelika moʼo tokoni kia nātou pea mo foaki kia nātou te fakaloto fīmālie ʼaē ʼe ʼaoga kia nātou.” Neʼe ʼau tali atu aipe ki tana tohi, ʼe ʼau ʼio ki te gāue ʼaia.
ʼI te māhina ʼo Novepeli 1945, neʼe ʼau nofo ʼi te Petele ʼo Brooklyn, pea neʼe ʼau ako te Fakafalani mo Charles Eicher, ko te tēhina Alsacien kua matuʼa. Tahi ʼaē meʼa, neʼe ʼau ako fakavilivili peʼe feafeaʼi te fakatuʼutuʼu ʼo he filiale. ʼI muʼa ʼo taku folau ki Eulopa, neʼe ʼau ʼaʼahi toku famili pea mo toku ʼu kaumeʼa ʼi St. Joseph, ʼi Missouri.
ʼI te ʼaho 11 ʼo Tesepeli, neʼe ʼau mavae ʼi New York ʼi te vaka ko te Queen Elizabeth, pea hili kiai ʼaho e fā, pea neʼe ʼau tau ki Southampton, ʼi Pilitania. Neʼe ʼau nofo māhina katoa ʼi te Filiale ʼo Pilitania, pea neʼe toe akoʼi ʼau ʼo ʼuhiga mo te fakatuʼutuʼu ʼo te filiale. ʼOsi ʼaia, ʼi te ʼaho 15 ʼo Sanualio 1946, neʼe ʼau fakalaka ʼi te Manche pea neʼe ʼau ʼalu ki Ostend, ʼi Pelesike. ʼI te kolo ʼaia, neʼe ʼau ʼalu ʼi te saliote afi ki Bruxelles, pea neʼe ko te famili katoa ʼo te Petele neʼe nātou tali ʼau ʼi te taulaga saliote afi.
ʼE Tuputupu Te Gāue ʼi Te Hili ʼo Te Tau
Neʼe hinoʼi ʼau ke ʼau takitaki te gāue ʼo te Puleʼaga ʼi Pelesike, logope la neʼe mole ʼau poto ʼi te lea ʼo te fenua. Hili kiai māhina e ono, neʼe kua feʼauga toku poto ʼi te lea Fakafalani ke ʼau mahino ki te palalau māhani ʼa te hahaʼi. Neʼe ʼau maʼu te pilivilesio ʼaē ke ʼau gāue fakatahi mo nātou ʼaē neʼe meihiʼi pe ke nātou mamate, he neʼe nātou hoko atu te gāue faka mafola lolotoga te ʼu taʼu e nima ʼaē neʼe nofoʼi ai e te kau Nasi tonatou fenua. Ko ʼihi ia nātou neʼe hoki mavae pe mai te ʼu lotoʼā fakamamahi.
Neʼe lotomālohi te ʼu tēhina ke nātou toe fakatuʼutuʼu te gāue faka mafola pea mo fafaga ia nātou ʼaē neʼe holi mālohi ki te moʼoni ʼo te Tohi-Tapu. Koia, neʼe fakatuʼutuʼu ke fai he ʼu fakatahi pea ke ʼaʼahi te ʼu kokelekasio e te kau tagata taupau feʼoloʼaki. Tahi ʼaē meʼa, neʼe mātou lotomālohi ʼaki te ʼu ʼaʼahi ʼo te ʼu tēhina ko Nathan Knorr, mo Milton Henschel, mo Fred Franz, mo Grant Suiter, pea mo John Booth—ko nātou fuli ʼaia ko te kau fakafofoga ʼo te Sosiete ʼo Brooklyn. ʼI te temi ʼaia ʼaē neʼe kamata ai te gāue ʼi te fenua, neʼe ʼau tagata taupau faka silikosikilipisio mo faka tisitilike, pea mo tagata taupau ʼo te filiale. ʼI te ʼaho 6 ʼo Tesepeli 1952, ʼi taku ʼosi gāue lolotoga taʼu e fitu ʼi Pelesike, neʼe ʼau ʼohoana mo Emilia Vanopslaugh, ʼaē neʼe toe gāue foki mo ia ʼi te filiale ʼo Pelesike.
Hili kiai ni ʼu māhina, ʼi te ʼaho 11 ʼo ʼApelili 1953, neʼe pāui ʼau ki te fale polisi pea neʼe ʼui mai e te kau polisi, ʼe feala ke ʼau fakatupu tuʼutāmaki ki te fenua ʼo Pelesike. Koia, neʼe ʼau ʼalu ai ki Luxembourg ʼo talitali ke vakaʼi e te Fono Lahi ʼo te fenua, peʼe feafeaʼi ʼo ʼuhiga mo ʼau.
ʼI Fepualio 1954, ko te Fono Lahi ʼo Pelesike neʼe ina toe ʼui mai kia ʼau, ʼe feala ke ʼau fakatupu tuʼutāmaki ki te fenua. Ko te takuʼaki ʼaenī neʼe nātou fai ki te faʼahi ʼaia, talu mai taku hū ki Pelesike, neʼe lahi ai te tuputupu ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi te fenua—ʼo kamata mai te toko 804 ʼi te taʼu 1946 ʼo aʼu ki te toko to 3 304 ʼi te taʼu 1953—pea ʼuhi ko te faʼahi ʼaia, neʼe feala ke tuʼutāmaki te fenua ʼo Pelesike, he neʼe tokolahi te kau Fakamoʼoni kei tūpulaga, neʼe mole nātou fia kau ki te ʼu meʼa faka politike. Koia, neʼe hinoʼi ʼau pea mo Emilia ke ma ʼolo ki Suisi, pea neʼe ma kamata ʼaʼahi ai te ʼu kokelekasio Fakafalani.
Ko te Ako ʼo te Minisitelio ʼo te Puleʼaga—ʼaē ʼe ina akoʼi te kau tagata ʼāfea Kilisitiano ke nātou faiva—neʼe fakatuʼutuʼu ʼi te taʼu 1959 ʼi te kolo ʼo South Lansing, ʼi New York. Neʼe fakaafe ʼau ke ʼau kau kiai ke feala haku liliu ko he tagata faiako ʼo te ako ʼaia ʼi Eulopa. ʼI taku kei nofo ʼi Amelika, neʼe ʼau ʼaʼahi toku famili ʼi St. Joseph, ʼi Missouri. Neʼe ko taku sio fakaʼosi ʼaia ki taku faʼe. Neʼe mate ʼi te māhina ʼo Sanualio 1962; pea neʼe kua mate taku tāmai ʼi te māhina ʼo Sūnio 1955.
ʼI te taʼu 1961, neʼe kamata ai te Ako ʼo te Minisitelio ʼo te Puleʼaga ʼi Palesi, ʼi Falani, pea neʼe haʼu Emilia mo ʼau. Neʼe kau ki te ako ʼaia te kau tagata taupau faka tisitilike, mo faka silikosikilipisio, pea mo te kau tagata ʼāfea ʼo te ʼu kokelekasio, pea mo te ʼu pionie makehe mai Falani, mo Pelesike, pea mo Suisi. Lolotoga māhina e 14, neʼe ʼau takitaki te ʼu kalasi e 12 ʼaē neʼe kau ki te ako ʼaia ʼaē ʼe fai lolotoga vāhaʼa e fā. ʼOsi ʼaia, pea neʼe ma ʼiloʼi ʼi te māhina ʼo ʼApelili 1962, neʼe faitama ia Emilia.
ʼE Ma Fai He ʼu Fetogi ʼi Tomā Maʼuli
Neʼe ma toe liliu ki Genève, ʼi Suisi, pea neʼe fakagafua mai ke ma nonofo ai ʼo talu ai. Kae neʼe faigataʼa te maʼu ʼo he nofoʼaga, mai tona ʼuhiga ʼaē he neʼe kua tahitahiga te ʼu nofoʼaga ʼaē neʼe kei ava. Neʼe toe faigataʼa mo te kumi gāue. Kae neʼe ʼau maʼu taku gāue ʼi te fale koloā lahi ʼi te kolo ʼo Genève.
Neʼe kua taʼu 26 taku gāue temi katoa ki te ʼAtua, koia neʼe tonu ke ma fai he ʼu fetogi maʼuhiga. ʼI taku gāue lolotoga taʼu e 22 ʼi te fale koloā, pea mo taku pusiaki tamā ʼu taʼahine e toko lua, ia Lois pea mo Eunice, neʼe fakamuʼamuʼa tuʼumaʼu pe e toku famili te ʼu fakatuʼutuʼu ʼo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua. (Mateo 6:33) ʼI taku ʼosi letelete ʼi te taʼu 1985, neʼe ʼau kamata gāue ko he tagata lagolago ki te taupau faka silikosikilipisio.
Neʼe mahamahaki ia Emilia, kae ʼe faiga pe ke kau ki te gāue faka mafola. Neʼe pionie ia Lois lolotoga taʼu e hogofulu. Neʼe mātou fiafia ʼaupito ʼi te faʼahi fakalaumālie, ʼi tamatou kau fakatahi ki te fakatahi faka malamanei ʼaē neʼe fai ʼi Moscou ʼi te taʼu 1993! Mole fualoa, pea ʼi tana mālōlō ʼi Sénégal, ʼi Afelika, neʼe mate ai ia Lois ʼi tana lolotoga maʼanu tai. Ko te ʼofa pea mo te agalelei ʼa te ʼu tēhina ʼo Afelika pea mo te kau misionea, neʼe ko he fakafimālie lahi kia ʼau ʼi taku folau ʼaē ki Sénégal moʼo fakatuʼutuʼu ai tona ʼavaifo. ʼE ʼau fakaʼamu mālohi ke ʼau toe sio kia Lois ʼi te temi ʼo te fakatuʼuake!—Soane 5:28, 29.
ʼE ʼau loto fakafetaʼi, heʼe lolotoga taʼu e fāgofulu tupu, neʼe tokoni mai kia ʼau toku kaumeʼa agatonu pea mo agaʼofa. ʼE moʼoni, logope la taku lotomamahi pea mo taku ʼu fihifihia, kae ko te lotoʼofa ʼa Sehova neʼe ina fakafimālieʼi ʼau, pea neʼe ina fai ke ʼi ai he ʼaoga ʼo toku maʼuli. ʼE uga ʼau e toku loto ke ʼau ʼui fēnei kia Sehova, ohage ko tona fai e te tagata fai pesalemo: “Koteʼuhi ko tou lotoʼofa ʼe lelei age ia ʼi te maʼuli, koia ko toku ʼu laugutu totonu ʼe nātou fakavikiviki anai kia te koe.”—Pesalemo 63:3.
[Paki ʼo te pasina 26]
Neʼe kamata fakaʼaoga te fakatagi ʼi te gāue faka mafola
[Paki ʼo te pasina 26]
Ko taku ʼu mātuʼa ʼi te taʼu 1936
[Paki ʼo te pasina 26]
Ko te fai faka mafola ʼi te ala ʼi Pelesike ʼi te taʼu 1948