Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w98 15/7 p. 14-19
  • Kua Koutou Hū Koa Ki Te Mālōlō ʼa Te ʼAtua?

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Kua Koutou Hū Koa Ki Te Mālōlō ʼa Te ʼAtua?
  • Te Tule Leʼo—1998
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • Neʼe Mālōlō Te ʼAtua Mai Tana Gāue
  • Neʼe Mole Hū Ia Iselaele Ki Te Mālōlō ʼa Te ʼAtua
  • ʼE Kei Toe He Mālōlō
  • Koutou Hū Ki Te Mālōlō ʼa Te ʼAtua
  • ʼE Mālohi Te Folafola ʼa Te ʼAtua
  • Te ʼu Fehuʼi ʼa Te Kau Lautohi
    Te Tule Leʼo—2001
  • Koteā Te Fakaʼuhiga ʼo Te Mālōlō ʼa Te ʼAtua?
    Te Tule Leʼo—2011
  • ʼE ʼi Ai He Temi Ki Te Gaue Mo He Temi Ki Te Malolo
    Ko Te Tule Leʼo ʼe Ina Kalagaʼi Te PuleʼAga ʼo Sehova (Ako)—2019
  • Te ’u Fehuʼi ʼa Te Kau Lautohi
    Te Tule Leʼo—2016
Te Tule Leʼo—1998
w98 15/7 p. 14-19

Kua Koutou Hū Koa Ki Te Mālōlō ʼa Te ʼAtua?

“Ko ʼaē kua hū ki te mālōlō ʼa te ʼAtua kua toe mālōlō ia mo ia mai tana ʼu gāue.”​—Hepeleo 4:​10.

1. He koʼe koa ʼe lelei te mālōlō?

TE MĀLŌLŌ, ʼe ko he meʼa lelei pea ʼe kita logo fīmālie ai! ʼE tou maʼuʼuli ʼi he mālama ʼe feʼohoʼaki tuʼumaʼu ai te hahaʼi, koia ko te tokolahi ʼe nātou leleiʼia mokā ʼai honatou kiʼi mālōlō. Tatau aipe peʼe kei tou tūpulaga, peʼe kua tou matutuʼa, peʼe kua tou ʼohoana peʼe kailoa, ʼe lagi fakakinakina pea mo faigataʼa kia tatou totatou maʼuli ʼi te ʼaho fuli. ʼE toe faigataʼa foki ki te hahaʼi māʼimoa peʼe mahahaki. Ohage ko tona ʼui e te Tohi-Tapu, “ko te ʼu meʼa fuli ʼaē neʼe fakatupu, ʼo aʼu mai ki te temi ʼaenī, ʼe nātou haga toʼetoʼe fakatahi pea mo mamahi fakatahi.” (Loma 8:​22) Ka mālōlō he tahi, pea ʼe mole faka ʼuhiga ʼe piko. ʼE tonu ke mālōlō te tagata heʼe ʼaoga kia ia te faʼahi ʼaia.

2. Kua mālōlō ia Sehova talu mai te temi fea?

2 ʼE toe feiā mo Sehova ʼAtua ʼe mālōlō. ʼE tou lau fēnei ʼi te tohi ʼo Senesi: “Neʼe ʼosi ai tana faʼu ʼo te lagi pea mo te kele pea mo tonā kautau fuli. Pea ʼi te fitu ʼaho neʼe fakaʼosi ai e te ʼAtua tana gāue ʼaē neʼe ina fai, pea neʼe kamata mālōlō ʼi te fitu ʼaho mai tana gāue fuli ʼaē neʼe ina fai.” Neʼe maʼuhiga ʼaupito “te fitu ʼaho” ʼaia kia Sehova, heʼe ʼui fēnei e te vaega ʼaē ʼe hoa mai: “Neʼe tapuakina e te ʼAtua te fitu ʼaho pea ina fakaliliu ko he ʼaho taputapu.”​—Senesi 2:​1-3.

Neʼe Mālōlō Te ʼAtua Mai Tana Gāue

3. Koteā te ʼu meʼa ʼaē neʼe mole tupu ai te mālōlō ʼa te ʼAtua?

3 He koʼe koa neʼe mālōlō te ʼAtua ʼi te “fitu ʼaho”? ʼE mahino ia, neʼe mole mālōlō he neʼe gaʼegaʼe. Ko Sehova ʼe “lahi tona mālohi” pea ʼe “mole gaʼegaʼe peʼe vaivai.” (Isaia 40:26, 28) Pea neʼe mole mālōlō te ʼAtua he neʼe tonu ke ʼai he kiʼi tuʼu ʼo tana gāue peʼe ina fakasiʼisiʼi, he neʼe ʼui fēnei mai e Sesu: “Ko taku Tāmai neʼe gāue tuʼumaʼu ʼo kaku mai ki te temi nei, pea ʼe toe feiā foki mo ʼau ʼe ʼau gāue tuʼumaʼu.” (Soane 5:​17) Tatau aipe pe koteā tona tupuʼaga, kae “ko te ʼAtua ʼe laumālie” pea ʼe mole ʼi ai hona ʼu tuʼakoi fakasino ohage ko te tagata.​—Soane 4:​24.

4. Koteā te kehekehe ʼo “te fitu ʼaho” pea mo te ʼu ‘ ʼaho’ ʼaē e ono ki muʼa atu?

4 ʼE lava feafeaʼi hatatou mahino lelei pe koʼe neʼe mālōlō te ʼAtua ʼi “te fitu ʼaho”? ʼE tou mahino anai mo kapau ʼe tou fakatokagaʼi, logope la neʼe fiafia te ʼAtua ʼi te gāue ʼaē neʼe ina fakahoko lolotoga te temi loaloaga ʼo te ʼu ‘ ʼaho’ fakatupu e ono, kae neʼe ina tapuakinaʼi tāfito “te fitu ʼaho” ʼo ina ʼui ʼe ko he ʼaho “taputapu.” ʼE fakahā mai e te tikisionalio Concise Oxford Dictionary ko te kupu “taputapu” ʼe faka ʼuhiga ki he meʼa ʼe “momoli ʼāteaina peʼe tuku keheʼi (ki he ʼatua peʼe ki he fakatuʼutuʼu faka lotu).” Koia ko te tapuakinaʼi e Sehova “te fitu ʼaho” pea mo tana ʼui ʼe taputapu, ʼe hā ʼaki mai ko te “mālōlō” ʼa te ʼAtua pea mo te ʼaho ʼaia ʼe ʼi ai tonā pikipikiga mo tona finegalo taputapu pea mo tana fakatuʼutuʼu, kae ʼe mole honā pikipikiga mo he tahi ʼu meʼa. Koteā te pikipikiga ʼaia?

5. Koteā te meʼa ʼaē neʼe fakatuʼutuʼu e te ʼAtua lolotoga te ʼu ʼuluaki ‘ ʼaho’ e ono?

5 Lolotoga te ʼu ʼuluaki ‘ ʼaho’ e ono ʼaē neʼe ina fakatupu ai te ʼu meʼa, neʼe fakatuʼutuʼu ai e te ʼAtua te ʼu lao moʼo takitaki te fakaʼaluʼalu ʼo te ʼatulaulau pea mo te kele. ʼI te temi nei, kua mahino ki te ʼu hahaʼi popoto te faʼahiga faʼu fakatalakitupua ʼo te ʼu meʼa ʼaia. ʼI te teitei fakaʼosi ʼo te “ono ʼaho,” neʼe fakatupu e te ʼAtua te ʼuluaki taumatuʼa pea mo tuku nāua ki “te ʼōloto ʼi Eteni, ʼi te potu hahake.” Moʼo fakaʼosi, neʼe fakahā e te ʼAtua tana fakatuʼutuʼu ʼo ʼuhiga mo te famili fakatagata pea mo te kele ʼaki tana fakakikite ʼaenī: “Koulua fanaunau pea koulua liliu ʼo hahaʼi, pea koulua fakafonu te kele, pea koulua puleʼi, pea koulua pule ki te ʼu ika ʼo te tai pea mo te ʼu manulele ʼo te lagi, pea mo te meʼa maʼuli fuli pe ʼe gaūgaūe ʼi te fuga kele.”​—Senesi 1:​28, 31; 2:8.

6. (a) ʼI te fakaʼosi ʼo te “ono ʼaho,” neʼe koteā te manatu ʼa te ʼAtua ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa fuli ʼaē neʼe ina fakatupu? (b) Koteā te faka ʼuhiga ʼo te ʼui ʼaē ʼe “taputapu” te “fitu ʼaho”?

6 ʼI te fakaʼosi ʼo te “ono ʼaho” ʼo te fakatupu, ʼe ʼui fēnei mai e te Tohi-Tapu: “Neʼe sio ai te ʼAtua kia meʼa fuli ʼaē neʼe ina fai pea koʼeni ko te ʼu meʼa ʼaia neʼe lelei ʼaupito.” (Senesi 1:​31) Neʼe fiafia te ʼAtua ki te ʼu meʼa fuli ʼaē neʼe ina fai. Koia neʼe mālōlō ai leva, peʼe ina tuku tana gāue fakatupu ʼo ʼuhiga mo te kele. Neʼe matalelei pea mo haohaoa te palatiso kae neʼe ko he kiʼi koga veliveli ʼo te kele, pea neʼe ko te toko lua pe ʼaē neʼe nonofo ai. ʼE ʼaoga anai he temi loaloaga moʼo fakaaʼu te famili fakatagata pea mo te kele ki te ʼaluʼaga ʼaē neʼe fakatuʼutuʼu kiai e te ʼAtua. Koia la ʼaē, neʼe ina hinoʼi ai he “fitu ʼaho” ʼe feala ai anai ke tuputupu ʼo mulimuli ki tona finegalo taputapu, ia te ʼu meʼa fuli ʼaē neʼe ina fakatupu lolotoga te ʼu ‘ ʼaho’ e ono ki muʼa atu. (Vakaʼi ia Efesi 1:​11.) ʼI te fakaaʼu ʼo “te fitu ʼaho” ki tona fakaʼosi, ʼe liliu anai te kele ko he palatiso ʼe nonofo ai anai te hahaʼi haohaoa ʼo talu ai. (Isaia 45:18) ʼE tuku keheʼi peʼe momoli “te fitu ʼaho” ki te fakahoko ʼo te finegalo ʼo te ʼAtua ʼo ʼuhiga mo te kele pea mo te malamanei. Koia la ʼaē, ʼe ʼui ai ʼe “taputapu” te ʼaho ʼaia.

7. (a) Neʼe mālōlō feafeaʼi te ʼAtua ʼi “te fitu ʼaho”? (b) Koteā te meʼa ʼaē ka hoko ʼi te fakaʼosi ʼo “te fitu ʼaho”?

7 Koia neʼe mālōlō te ʼAtua mai tana gāue fakatupu ʼi “te fitu ʼaho.” ʼE hage ia neʼe ina fakagata tana gāue moʼo faka fealagia ke hoko katoa te meʼa ʼaē neʼe ina fakatuʼutuʼu. ʼE ina ʼiloʼi papau, ʼi te fakaʼosi ʼo “te fitu ʼaho” ʼe hoko anai ia meʼa fuli ʼo mulimuli pe ki te meʼa ʼaē kua ina fakatuʼutuʼu. Tatau aipe peʼe hoko he ʼu fihifihia, kae ʼe fakatokatoka anai. ʼE fua lelei anai ki te hahaʼi fuli ʼaē ʼe fakalogo ki te ʼAtua, mokā hoko katoa anai tona finegalo. ʼE mole he meʼa ʼe ina tāʼofi anai te hoko ʼo te faʼahi ʼaia, koteʼuhi neʼe tapuakina e te ʼAtua “te fitu ʼaho,” pea neʼe ina fakaliliu ko he ʼaho “taputapu.” ʼE ko he ʼamanaki faka kolōlia maʼa te hahaʼi talagafua!

Neʼe Mole Hū Ia Iselaele Ki Te Mālōlō ʼa Te ʼAtua

8. Neʼe kamata ʼanafea pea mo feafeaʼi, te fai e te kau Iselaelite te Sapato?

8 Neʼe maʼu e te puleʼaga ʼo Iselaele he ʼu fua lelei mai te fakatuʼutuʼu ʼa te ʼAtua ʼo ʼuhiga mo te gāue pea mo te mālōlō. ʼI muʼa ʼo tana foaki te Lao ki te kau Iselaelite ʼi te Moʼuga ʼo Sinai, neʼe ʼui age e te ʼAtua kia nātou ʼaki ia Moisese: “Koutou fakatokagaʼi neʼe foaki atu e Sehova kia koutou te sapato. Koia la ʼaē ʼe ina foaki atu, ʼi te ono ʼaho, te pane ʼo ʼaho e lua. Koutou tahi nofo ʼi tona potu. ʼAua naʼa koutou tuku he tahi ke mavae mai tona kolo.” Koia, “neʼe kamata mulimuli te hahaʼi ki te sapato ʼi te fitu ʼaho.”​—Ekesote 16:22-30.

9. He koʼe koa ko te lao ʼo ʼuhiga mo te Sapato neʼe ko he fetogi neʼe leleiʼia e te kau Iselaelite?

9 Neʼe ko he fakatuʼutuʼu foʼou ʼaia ki te kau Iselaelite ʼaē neʼe hoki faka ʼāteaina mai te nofo popūla ʼi Esipito. Logope la ko te kau Esipito pea mo te tahi ʼu puleʼaga neʼe nātou vaheʼi te temi ke ʼaho e nima peʼe ʼaho e hogofulu, kae ʼe mahino ia neʼe mole ʼavage he ʼaho mālōlō ki te kau kaugana Iselaelite. (Vakaʼi ia Ekesote 5:​1-9.) Koia ʼe mahino ia neʼe leleiʼia e te hahaʼi ʼo Iselaele te fetogi ʼaia. Neʼe tonu ke nātou mulimuli fakafiafia ki te fakamaʼua ʼo te Sapato, ka mole nātou manatu ʼe ko he kavega peʼe ko he faka tuʼakoi. ʼI tona fakahagatonu, neʼe ʼui age e te ʼAtua kia nātou ko te Sapato neʼe ina fakamanatuʼi age kia nātou tanatou nonofo popūla ʼi Esipito pea mo tana faka ʼāteaina nātou.​—Teutalonome 5:​15.

10, 11. (a) Koteā ʼaē neʼe feala ke maʼu e te kau Iselaelite, mo kanapaula neʼe nātou fakalogo? (b) He koʼe koa neʼe mole nātou hū ki te mālōlō ʼa te ʼAtua?

10 Kanapaula neʼe fakalogo ki te ʼAtua te kau Iselaelite ʼaē neʼe mavae mai Esipito mo Moisese, kanaʼauala neʼe nātou maʼu anai te pilivilesio ʼaē ke nātou hū ki te “fenua ʼaē ʼe mahu ai te huʼa pipi pea mo te meli” ohage ko tona fakapapauʼi age kia nātou. (Ekesote 3:8) Neʼe feala ai ke nātou mālōlō moʼoni ʼi tonatou maʼuli katoa, ka mole nātou mālōlō pe ʼi te Sapato. (Teutalonome 12:​9, 10) Kae ʼe ko he meʼa fakaʼofaʼofa he neʼe mole hoko te faʼahi ʼaia. ʼO ʼuhiga mo nātou, neʼe ʼui fēnei e te ʼapositolo ko Paulo: “Ko ai koa ia nātou ʼaē neʼe fagono pea nātou fakatupu pe te hāūhāū? Neʼe mole nātou fai fuli koa la te faʼahi ʼaia, ia nātou fuli ʼaē neʼe mavae mai Esipito ʼi te takitaki ʼa Moisese? Tahi ʼaē meʼa, ko ai koa ia nātou ʼaē neʼe fakalialia ki ai te ʼAtua lolotoga taʼu e fāgofulu? Neʼe mole koa la ko nātou ʼaē neʼe agahala, pea neʼe to ai tonatou ʼu sino ʼi te toafa? Kae ko ai ʼaē neʼe ina fakapapauʼi age ki ai ʼe mole nātou hū anai ki tona mālōlō, neʼe mole koa la ko nātou ʼaē neʼe talagataʼa? Koia ʼe tou sio ai neʼe mole nātou lava hū kiai ʼuhi ko tanatou tuigataʼa.”​—Hepeleo 3:​16-19.

11 ʼE ko he ako mālohi kia tatou! ʼUhi ko tanatou mole tui kia Sehova, ko te taʼiake ʼaia neʼe mole nātou maʼu te mālōlō ʼaē neʼe ina fakapapauʼi age kia nātou. Kae neʼe nātou mamate ʼi te toafa. Neʼe mole nātou mahino ʼi tonatou ʼuhiga hāko ʼo Apalahamo, neʼe nātou kau ki te finegalo ʼo te ʼAtua ʼo ʼuhiga mo te tapuakiʼi ʼo te ʼu puleʼaga fuli ʼo te kele. (Senesi 17:​7, 8; 22:18) Neʼe mole nātou gāue ʼo mulimuli ki te finegalo ʼo te ʼAtua, kae neʼe fakahēʼi nātou ʼi tanatou manatu pe kia nātou totonu pea mo tonatou ʼu holi fakamālama. ʼOfa pe ke ʼaua naʼa tou higa ʼi te faʼahiga aga ʼaia!​—1 Kolonito 10:​6, 10.

ʼE Kei Toe He Mālōlō

12. Koteā te ʼamanaki ʼaē neʼe kei maʼu e te kau Kilisitiano ʼo te ʼuluaki sēkulō, pea neʼe lava feafeaʼi hanatou maʼu te meʼa ʼaia?

12 ʼI tana ʼosi fakamatala te mole lava hū ʼa Iselaele ki te mālōlō ʼa te ʼAtua ʼuhi ko tanatou tuigataʼa, neʼe palalau leva ia Paulo ki te kau Kilisitiano Hepeleo. Ohage ko tona fakahā ia Hepeleo 4:​1-5, neʼe ina fakaloto fīmālieʼi nātou ʼi tana ʼui ʼaē “neʼe kei toe he fakapapau ki te hū ki [te] mālōlō [ʼa te ʼAtua.]” Neʼe uga nātou e Paulo ke nātou tui ki te “logo lelei,” heʼe “ko tatou ʼaē neʼe tou tui, ʼe tou hū ki te mālōlō.” Mai tona ʼuhiga ʼaē neʼe molehi te Lao e te sakilifisio faitotogi ʼa Sesu, koia neʼe mole talanoa ʼi henī ia Paulo ki te mālōlō fakasino ʼo te Sapato. (Kolose 2:​13, 14) ʼI tana fakaʼaogaʼi te ʼu vaega ʼo Senesi 2:2 pea mo Pesalemo 95:11, neʼe uga e Paulo te kau Kilisitiano Hepeleo ke nātou hū ki te mālōlō ʼa te ʼAtua.

13. ʼI tana fakaʼaogaʼi te Pesalemo 95, he koʼe neʼe fakatokagaʼi e Paulo te kupu “ ʼi te ʼaho nei”?

13 Ko te fealagia ʼaē ke nātou hū ki te mālōlō ʼa te ʼAtua, ʼe mahino ia neʼe ko he “logo lelei” ki te kau Kilisitiano Hepeleo, ohage pe ko te mālōlō faka Sapato neʼe ko he “logo lelei” ki te kau Iselaelite ʼi muʼa atu. Koia neʼe uga e Paulo te kau Kilisitiano ke ʼaua naʼa nātou fai te hala ʼaia neʼe fai e Iselaele ʼi te toafa. ʼI tana fakaʼaogaʼi ia Pesalemo 95:7, 8, neʼe ina fakatokagaʼi kia nātou te kupu “ ʼi te ʼaho nei,” logope la neʼe kua fualoa te mālōlō ʼa te ʼAtua talu mai te ʼaho ʼo te fakatupu. (Hepeleo 4:​6, 7) Koteā ʼaē neʼe fia fakahā age e Paulo? Neʼe ina fia fakahā neʼe kei nātou nonofo ʼi “te fitu ʼaho” ʼaē neʼe tuku kehe e te ʼAtua ke hoko katoa ai tana fakatuʼutuʼu ʼo ʼuhiga mo te kele pea mo te malamanei. Koia neʼe maʼuhiga ʼaupito ki tona ʼu tēhina Kilisitiano ke nātou gāue ʼo mulimuli ki te fakatuʼutuʼu ʼaia, ka mole lahi fau tanatou tokagaʼi tanatou ʼu meʼa ʼa nātou totonu. Neʼe ina toe fai foki te fakatokaga ʼaenī: “ ʼAua naʼa koutou fakafefeka ʼokotou loto.”

14. Neʼe fakahā feafeaʼi e Paulo ʼe kei hoko atu ʼi te temi nei te “mālōlō” ʼa te ʼAtua?

14 Tahi ʼaē meʼa, neʼe fakahā mai e Paulo ko te “mālōlō” ʼaē neʼe fakapapauʼi age ki te kau Iselaelite, neʼe mole faka ʼuhiga pe ki tanatou nofoʼi te Kele ʼo te Fakapapau, ʼi te takitaki ʼo Sosue. (Sosue 21:44) ʼE ʼui fēnei e Paulo: “Koteʼuhi kanapaula neʼe taki nātou e Sosue ki he potu fakamālōlō, kanaʼauala neʼe mole talanoa te ʼAtua ki muli age, ki he tahi ʼaho.” ʼUhi ko te faʼahi ʼaia, neʼe toe ʼui fēnei e Paulo: “ ʼE kei toe foki te mālōlō faka sapato ki te hahaʼi ʼa te ʼAtua.” (Hepeleo 4:​8, 9) Koteā koa te “mālōlō faka sapato” ʼaia?

Koutou Hū Ki Te Mālōlō ʼa Te ʼAtua

15, 16. (a) Koteā te faka ʼuhiga ʼo te kupu “mālōlō faka sapato”? (b) Koteā te faka ʼuhiga ʼo te kupu ‘ke kita mālōlō mai hakita gāue’?

15 Ko te kupu “mālōlō faka sapato” ʼe ko he fakaliliu ʼo te kupu faka Keleka “ke fai te sapato.” (Kingdom Interlinear) ʼE ʼui fēnei e te Polofesea ko William Lane: “Ko te kupu ʼaia, neʼe pipiki ki te fakatotonu ʼo ʼuhiga mo te Sapato ʼaē neʼe faka maʼuhigaʼi ʼi te Lotu Faka Sutea pea ʼe fakatafito kia Ekesote 20:​8-10, ʼaē neʼe fakahā lelei ai ʼe ʼalutahi te mālōlō pea mo te fakavikiviki . . . ʼE [ina] faka maʼuhigaʼi te agaaga makehe ʼo te lafeti pea mo te fiafia ʼaē ʼe hā ʼi te atolasio pea mo te fakavikiviki ki te ʼAtua.” Koia la ʼaē, ko te mālōlō ʼaē neʼe fakapapauʼi age kia nātou ʼe mole ko he faka ʼāteaina pe mai te gāue. Kae ʼe ko he fetogi ʼo te gāue fakagaʼegaʼe pea mo fakakinakina ʼaki te tauhi fakafiafia ʼaē ʼe ina vikiʼi te ʼAtua.

16 ʼE fakahā e Paulo te faʼahi ʼaia ki muli age: “Ko ʼaē kua hū ki te mālōlō ʼa te ʼAtua kua toe mālōlō mo ia mai tana ʼu gāue ohage pe ko te mālōlō ʼa te ʼAtua mai tana ʼu gāue.” (Hepeleo 4:​10) Neʼe mole mālōlō te ʼAtua ʼi te fitu ʼaho he kua gaʼegaʼe. Kae neʼe ina tuku tana fakatupu te ʼu meʼa ʼo te kele, moʼo faka fealagia ke tuputupu tana ʼu gāue fakatupu, ke aʼu ki tonatou kolōlia katoa, moʼo fakavikiviki kia te ia. ʼE matatonu ke ʼi ai hotatou tuʼulaga ʼi te fakatuʼutuʼu ʼaia, mai tona ʼuhiga ʼaē ʼe tou kau ki te gāue fakatupu ʼa te ʼAtua. ʼE tonu ke tou ‘mālōlō mai tatatou ʼu gāue,’ ko tona faka ʼuhiga ke tou tuku tatatou ʼu faiga ke tou faka lākatonuʼi tatou ia muʼa ʼo te ʼAtua ʼuhi ko tatatou fia maʼu ia te hāofaki. Kae ʼe tonu ke tou tui ko totatou hāofaki ʼe fakalogo ki te sakilifisio faitotogi ʼa Sesu Kilisito, ko ia ʼaē ka ina toe faka ʼalutahi anai ia meʼa fuli mo te fakatuʼutuʼu ʼa te ʼAtua.​—Efesi 1:​8-14; Kolose 1:​19, 20.

ʼE Mālohi Te Folafola ʼa Te ʼAtua

17. Koteā te aga ʼa te Iselaele ʼi te kakano ʼe tonu ke tou tekeʼi?

17 Ko te kau Iselaelite neʼe mole nātou hū ki te mālōlō ʼa te ʼAtua he neʼe nātou talagataʼa pea mo tuigataʼa. Koia la ʼaē, neʼe fakaloto mālohiʼi fēnei e Paulo te kau Kilisitiano Hepeleo: “Koia tou fai ia meʼa fuli ke tou hū ki te mālōlō ʼaia, talia naʼa to he tahi ki te talagataʼa ʼaia.” (Hepeleo 4:​11) Ko te tokolahi ʼo te kau Sutea ʼi te ʼuluaki sēkulō neʼe mole nātou tui kia Sesu, pea ko te tokolahi neʼe nātou mamahi ʼaupito lolotoga te fakaʼauha ʼo te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa faka Sutea ʼi te taʼu 70 ʼo totatou temi. Koia ʼe maʼuhiga ʼaupito ai ʼi te temi nei ke tou tui ki te folafola ʼa te ʼAtua ʼo ʼuhiga mo te fakapapau ʼaia!

18. (a) Koteā te ʼu tupuʼaga ʼaē neʼe fakahā e Paulo ke tou tui ai ki te folafola ʼa te ʼAtua? (b) Koteā te faka ʼuhiga ʼo te ʼui ʼaē ko te folafola ʼa te ʼAtua ʼe “māsila age ia ʼi te heletā mata lua fuape”?

18 ʼE ʼi ai he ʼu tupuʼaga lelei ke tou tui ki te folafola ʼa Sehova. Neʼe tohi fēnei e Paulo: “Ko te folafola ʼa te ʼAtua ʼe maʼuli pea mo mālohi, pea ʼe māsila age ia ʼi te heletā mata lua fuape pea ʼe ʼulu ia ʼo kaku ki tana vaheʼi te nefesi pea mo te laumālie, pea mo te ʼu hokoga hui mo ʼonatou gakoʼi hui, pea ʼe feala ke ina ʼiloʼi lelei te ʼu manatu pea mo te ʼu fakatuʼutuʼu ʼo te loto.” (Hepeleo 4:​12) Ei ko te folafola ʼa te ʼAtua, peʼe ko te logo ʼaē ʼe maʼu ai, ʼe “māsila age ia ʼi te heletā mata lua fuape.” Ko te kau Kilisitiano Hepeleo neʼe tonu ke nātou manatuʼi te meʼa ʼaē neʼe hoko ki tanatou ʼu kui. ʼI tanatou meʼa noaʼi te fakamāu ʼa Sehova, ʼaē neʼe ina ʼui ʼe nātou mamate anai ʼi te toafa, neʼe nātou faiga ke nātou hū ki te Kele ʼo te Fakapapau. Kae neʼe fai e Moisese kia nātou te fakatokaga ʼaenī: “Ko te kau Amalesite pea mo te kau Kanaane ʼe nātou nonofo ʼi ʼokotou muʼa; pea ʼe mahino papau ia ʼe koutou to anai ʼuhi ko te heletā.” Neʼe haga haʼele ki muʼa te kau Iselaelite ʼi tanatou logogataʼa, pea “ko te kau Amalesite pea mo te kau Kananea ʼaē neʼe nonofo ʼi te moʼuga ʼaia neʼe nātou hihifo mai pea mo kamata matehi nātou pea mo fakamavetevete nātou ʼo aʼu ki Holoma.” (Faka au 14:39-45) Ko te folafola ʼa Sehova ʼe māsila age ia ʼi te heletā mata lua fuape, pea ko ia ʼaē ʼe ina meʼa noaʼi te faʼahi ʼaia ʼi tona loto faʼitaliha, ʼe ina utu anai tona ʼu fua kovi.​—Kalate 6:​7-9.

19. ʼE mālohi feafeaʼi te folafola ʼa te ʼAtua ʼi te ʼui ʼaē ʼe “ ʼulu,” pea he koʼe ʼe tonu ke mahino kia tatou ʼe tou huʼi maʼua ki te ʼAtua?

19 ʼE mālohi te folafola ʼa te ʼAtua ʼo feala ke “ ʼulu ia ʼo kaku ki tana vaheʼi te nefesi pea mo te laumālie, pea mo te ʼu hokoga hui mo ʼonatou gakoʼi hui”! ʼI hona ʼuhiga fakatā, ʼe ʼulu ki te ʼu manatu pea mo te loto ʼo te hahaʼi, ʼo ina vaheʼi ʼo kaku ki te gakoʼi hui, ʼi te ʼu loto hui! Logope la ko te kau Iselaelite ʼaē neʼe faka ʼāteaina mai te nofo popūla ʼi Esipito, neʼe nātou ʼui ʼe nātou taupau anai te Lao, neʼe ʼiloʼi e Sehova neʼe mole nātou leleiʼia moʼoni tana ʼu fakatuʼutuʼu pea mo tana ʼu fakatotonu. (Pesalemo 95:​7-11) Neʼe mole nātou fai tona finegalo, kae neʼe nātou fia fakahoko tonatou ʼu holi fakasino. Koia neʼe mole nātou hū ai ki te mālōlō ʼaē neʼe fakapapauʼi age e te ʼAtua kae neʼe nātou mamate ʼi te toafa. ʼE tonu ke tou tokagaʼi te faʼahi ʼaia, heʼe “mole he meʼa e tahi neʼe fakatupu ʼe ū [kia mata ʼo te ʼAtua], kae ko meʼa fuli pe ʼe telefua pea mo ʼātea kia mata ʼo ia ʼaē ʼe tonu ke ina fakamāuʼi tatou.” (Hepeleo 4:​13) ʼOfa pe ke tou fakahoko tatatou fakapapau ki te ʼAtua ʼaē neʼe tou foaki ki ai totatou maʼuli, pea ke ʼaua naʼa tou “holomuli ki te fakaʼauha.”​—Hepeleo 10:39.

20. Koteā te meʼa ʼaē ʼe tou ʼamanaki kiai ʼo ʼuhiga mo te ka haʼu, pea koteā ʼaē ʼe tonu ke tou fai moʼo hū ki te mālōlō ʼa te ʼAtua?

20 Logope la ʼe kei tou nonofo ʼi “te fitu ʼaho”​—te ʼaho mālōlō ʼa te ʼAtua​—ʼe tokagaʼi e Sehova te fakahoko ʼo tana fakatuʼutuʼu ʼo ʼuhiga mo te kele pea mo te malamanei. Mole tuai pea ko te Hau Faka Mesianike, ko Sesu Kilisito, ʼe gāue anai moʼo fakaʼauha ia nātou fuli ʼaē ʼe fakafeagai ʼi te kele ki te finegalo ʼo te ʼAtua, ʼo kau ai mo Satana te Tevolo. Lolotoga te ʼAfio ʼa Kilisito ia Taʼu e Afe, ko ia pea mo tana ʼu kaugā hau e toko 144 000, ʼe nātou fakaaʼu anai te kele pea mo te malamanei ki te ʼuhiga ʼaē neʼe fakatuʼutuʼu kiai te ʼAtua. (Fakahā 14:1; 20:​1-6) ʼE tonu ke tou fakahā ʼi te temi ʼaenī ko totatou maʼuli ʼe fakatafito ki te finegalo ʼo Sehova ʼAtua. ʼE mole tonu ke tou faiga ke tou faka lākatonuʼi tatou pea mo fakamuʼamuʼa te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou loto kiai, kae ʼe ko te temi ʼaenī ke tou ‘mālōlō ai mai tatatou ʼu gāue’ pea ke tou gāue fakamalotoloto ki te ʼu meʼa ʼo te Puleʼaga. Kapau ʼe tou fai feiā pea mo tou nofo agatonu ki tatatou Tāmai, ko Sehova, pea ʼe tou maʼu ai anai te pilivilesio ʼaē ke fua lelei kia tatou te mālōlō ʼa te ʼAtua ʼi te temi nei ʼo talu ai.

ʼE Feala Koa Hakotou Fakamahino?

◻ He koʼe neʼe mālōlō te ʼAtua ʼi “te fitu ʼaho”?

◻ Koteā te mālōlō ʼaē neʼe feala ke maʼu e te kau Iselaelite, kae he koʼe neʼe mole nātou hū kiai?

◻ Koteā ʼaē ʼe tonu ke tou fai ke feala hatatou hū ki te mālōlō ʼa te ʼAtua?

◻ Koteā te faka ʼuhiga ʼo te ʼui ʼaē ko te folafola ʼa te ʼAtua ʼe maʼuli, mo mālohi pea mo māsila age ia ʼi te heletā mata lua fuape?

[Paki ʼo te pasina 16, 17]

Neʼe fai e te kau Iselaelite te Sapato, kae neʼe mole nātou hū ki te mālōlō ʼa te ʼAtua. ʼE koutou ʼiloʼi koa tona tupuʼaga?

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae