Ko Selusalemi—ʼE ‘Maʼuhiga Ake Koa ʼi Te Meʼa ʼAē ʼe Koutou Fiafia Tāfito Ai’?
“Ke pipiki toku ʼalelo ki toku ʼaoʼaoʼi gutu, . . . mo kapau ʼe mole maʼuhiga ake ia Selusalemi ʼi te meʼa ʼaē ʼe ʼau fiafia tāfito ai.”—Pesalemo 137:6.
1. Neʼe koteā te manatu ʼa te tokolahi ʼo te kau Sutea ʼaē neʼe ʼaunofo, ʼo ʼuhiga mo te kolo ʼaē neʼe fili e te ʼAtua?
KUA teitei hili kiai taʼu e fitugofulu talu te toe liliu mai ki Selusalemi, ʼi te taʼu 537 ʼi muʼa ʼo totatou temi, ʼa te kau ʼuluaki Sutea ʼaē neʼe ʼaunofo. Neʼe kua toe laga te fale lotu ʼa te ʼAtua, kae neʼe mole heʼeki toe laga te kolo. Lolotoga tanatou ʼaunofo, neʼe toe tupu ake te tahi taʼiake. ʼE mahino papau ia, tokolahi ia nātou ʼaia neʼe nātou manatu ohage ko te tagata fai pesalemo ʼaē neʼe hiva fēnei: “Kapau ʼe ʼau galoʼi koe, Ê Selusalemi, pea ke galoʼi e toku nima mataʼu.” (Pesalemo 137:5) Ko ʼihi neʼe mole gata ʼaki pe tanatou manatuʼi ia Selusalemi; kae neʼe nātou fai he ʼu meʼa neʼe hā ai ʼe maʼuhiga ake ia Selusalemi “ ʼi te meʼa ʼaē ʼe [nātou] fiafia tāfito ai.”—Pesalemo 137:6.
2. Neʼe ko ai koa ia Esitalasi, pea neʼe tapuakinaʼi feafeaʼi ia ia?
2 Ohage la, tou vakaʼi te faʼifaʼitaki ʼa te pelepitelo ko Esitalasi. ʼI muʼa ʼo tana toe liliu ki tona fenua, neʼe gāue mālohi moʼo faka mafola te tauhi maʼa ʼaē neʼe fai ʼi Selusalemi. (Esitalasi 7:6, 10) Neʼe lahi te ʼu tapuakina ʼaē neʼe maʼu e Esitalasi. Neʼe fakalotoʼi e Sehova ʼAtua te hau ʼo Pelesia, ke ina foaki kia Esitalasi te pilivilesio ʼaē ke ina taki te tahi hahaʼi ʼaē neʼe ʼaunofo ʼi tanatou toe liliu ki Selusalemi. Tahi ʼaē meʼa, neʼe foaki e te hau te tuʼuga aulo pea mo siliva “moʼo fakamataleleiʼi ʼaki te fale ʼo Sehova.”—Esitalasi 7:21-27.
3. Neʼe fakahā feafeaʼi e Nehemia neʼe tuʼania tāfito ia ʼo ʼuhiga mo Selusalemi?
3 Hili kiai taʼu e 12, neʼe fai e te tahi tagata Sutea te meʼa maʼuhiga—neʼe ko Nehemia. Neʼe gāue ʼi te fale hau ʼo Pelesia, ʼi Susani. Neʼe ʼi ai tona tuʼulaga maʼuhiga, he neʼe ko ia ʼaē neʼe ina fakafonu te ipu vino ʼo te Hau ko Artaxerxès, kae neʼe mole ko te “tupuʼaga tāfito [ʼaia] ʼo te fiafia” ʼa Nehemia, he neʼe holi ia ke ʼalu ʼo toe laga ia Selusalemi. Neʼe faikole ia Nehemia lolotoga ni ʼu māhina ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia, pea neʼe tapuakina ia ia e Sehova ʼAtua ʼi tana fai te meʼa ʼaia. ʼI tana ʼiloʼi te meʼa ʼaē neʼe tuʼania kiai ia Nehemia, neʼe foaki age kia ia e te hau ʼo Pelesia te foʼi solia pea mo te ʼu tohi neʼe fakagafua ai kia ia ke ina toe laga ia Selusalemi.—Nehemia 1:1–2:9.
4. ʼE tou lava fakahā feafeaʼi ʼe tou fakafiafia tāfito ki te tauhi kia Sehova?
4 ʼE mahino papau ia, ko Esitalasi, mo Nehemia, pea mo te kau Sutea tokolahi ʼaē neʼe gāue tahi mo nāua, neʼe nātou fakahā lelei neʼe mole he meʼa ʼe maʼuhiga age kia nātou ʼi te tauhi kia Sehova ʼaē neʼe fai ʼi Selusalemi—ei, neʼe ‘ko te meʼa tāfito ʼaia ʼaē neʼe nātou fiafia ai.’ Ko tanatou faʼifaʼitaki ʼe ko he fakaloto mālohi ʼaupito kia nātou fuli ʼaē ʼe nātou manatu feiā ʼi te temi nei ʼo ʼuhiga mo Sehova, mo tona tauhi, pea mo tana kautahi ʼaē ʼe ina takitaki ʼaki tona laumālie! ʼE koutou manatu feiā koa? ʼE koutou fakahā koa, ʼaki takotou kātaki ʼo fai te ʼu gāue ki te ʼAtua, ko te meʼa ʼaē ʼe koutou fiafia tāfito ai, ʼe ko te pilivilesio ʼaē ke koutou tauhi kia Sehova ʼaki tana hahaʼi ʼaē kua nātou foaki tonatou maʼuli kia te ia? (2 Petelo 3:11) Tou vakaʼi te ʼu fua lelei ʼo te fagona ʼa Esitalasi ki Selusalemi, heʼe toe fakaloto mālohiʼi ai tatou.
Te ʼu Tapuakina Pea Mo Te Fakahoko ʼo He ʼu Maʼua
5. Koteā te ʼu tapuakina lahi ʼaē neʼe maʼu e te hahaʼi ʼo Suta ʼi te temi ʼo Esitalasi?
5 Ko Esitalasi pea mo te lagi toko 6 000 ʼaē neʼe toe liliu mai tonatou ʼaunofo, neʼe nātou ʼave te ʼu meʼa ʼofa ki te fale lotu ʼa Sehova ko te aulo pea mo te siliva. ʼE faka ʼuhiga te ʼu meʼa ʼofa ʼaia ʼi te temi ʼaenī ko tola e 35 miliona. Neʼe tuʼa fitu age tona lahi ʼi te aulo pea mo te siliva ʼaē neʼe ʼave e te kau ʼuluaki Sutea. Neʼe lahi te fakamālo ʼaē neʼe fai kia Sehova e te hahaʼi ʼo Selusalemi pea mo Suta, ʼi te lagolago ʼa te hahaʼi ʼaia pea mo te ʼu koloā ʼaē neʼe nātou ʼaumai moʼo tokoni kia nātou! Kae neʼe toe pipiki ki te ʼu tapuakina ʼaia te ʼu maʼua.—Luka 12:48.
6. Koteā ʼaē neʼe ʼiloʼi e Esitalasi ʼo ʼuhiga mo tona fenua, pea koteā ʼaē neʼe ina fai?
6 Mole fualoa kiai, pea ʼiloʼi e Esitalasi neʼe tokolahi te kau Sutea, ʼo kau ai mo ʼihi kau pelepitelo pea mo te ʼu tagata ʼāfea, neʼe mole nātou mulimuli ki te Lao ʼa te ʼAtua, he neʼe nātou ʼohoana mo te ʼu fafine pagani. (Teutalonome 7:3, 4) Neʼe lotomamahi ʼaupito ia Esitalasi ʼi te maumauʼi ʼaia ʼo te fuakava ʼo te Lao ʼa te ʼAtua. “ ʼI taku ʼiloʼi atu aipe ia te faʼahi ʼaia, neʼe ʼau haeʼi ai toku kofu pea mo toku kofu ʼaē ʼe mole hona ʼu nimaʼi kofu, . . . pea neʼe ʼau mataku ai.” (Esitalasi 9:3) Pea ʼi muʼa ʼo te kau Iselaelite ʼaē neʼe nonofo tuʼania, neʼe faikole ia Esitalasi kia Sehova. Neʼe nātou fakalogo fuli ki tana faikole ʼaē neʼe ina toe fakamanatuʼi ai te talagataʼa ʼo Iselaele ʼi te temi muʼa pea mo te fakatokaga age ʼa te ʼAtua te meʼa ʼaē ka hoko mo kapau ʼe nātou ʼohoana mo te hahaʼi pagani ʼo te fenua. Neʼe ina fakaʼosi fēnei: “Ê Sehova te ʼAtua ʼo Iselaele, ʼe ke faitotonu, he neʼe mātou hage ko he hahaʼi neʼe hāofaki, ohage ko te ʼaho ʼaenī. Koʼeni mātou ʼi ʼou muʼa ʼi tamatou lākahala, heʼe mole feala ke tuʼu [he tahi] ʼi ʼou muʼa, ʼuhi ko te faʼahi ʼaia.”—Esitalasi 9:14, 15.
7. (a) Koteā te faʼifaʼitaki lelei ʼaē neʼe tuku e Esitalasi ʼo ʼuhiga mo te agahala ʼaē neʼe hoko? (b) Koteā ʼaē neʼe fai e te hahaʼi ʼaē neʼe agahala ʼi te temi ʼo Esitalasi?
7 Neʼe fakaʼaogaʼi e Esitalasi te kupu “mātou.” Ei, neʼe ina ʼui ʼe kau mo ia ʼi te hahaʼi ʼaia, logope la neʼe mole hana hala ʼi te faʼahi ʼaia. Ko te lotomamahi lahi ʼo Esitalasi pea mo tana faikole agavaivai neʼe malave ki te loto ʼo te hahaʼi, pea neʼe uga ai nātou ke nātou fai he ʼu gāue moʼo fakahā ai tanatou fakahemala. Pea neʼe fakatuʼutuʼu e te kau Sutea ke nātou fai he meʼa neʼe nātou lotomamahi ai—neʼe tonu ki te ʼu tagata fuli ʼaē neʼe nātou maumauʼi te Lao ʼa te ʼAtua, ke nātou fakaliliu tonatou ʼu ʼohoana matāpule mo tanatou ʼu fānau ki tonatou fenua. Neʼe lelei te fakatuʼutuʼu ʼaia kia mata ʼo Esitalasi pea neʼe ina fakaloto mālohiʼi ia nātou ʼaē neʼe lākahala ke nātou mulimuli ki te fakatuʼutuʼu ʼaia. ʼAki te fakagafua ʼaē neʼe foaki age kia ia e te hau ʼo Pelesia, neʼe feala pe ke matehi e Esitalasi ia nātou fuli ʼaē neʼe nātou maumauʼi te lao, pe neʼe feala ke ina kapu nātou mai Selusalemi pea mo Suta. (Esitalasi 7:12, 26) Kae neʼe mole hona ʼaoga ke ina fai te faʼahi ʼaia, he neʼe ʼui fēnei e te “kokelekasio katoa: ʼE tonu ke mātou mulimuli lelei ki tau folafola.” Tahi ʼaē meʼa, neʼe nātou tala fēnei: “Neʼe lahi te agatuʼu ʼaē neʼe mātou fai ʼi te faʼahi ʼaia.” (Esitalasi 10:11-13) ʼE tuʼu ʼi te kapite 10 ʼo te tohi ʼo Esitalasi te ʼu higoa ʼo te ʼu tagata ʼe toko 111, ʼaē neʼe nātou fakalogo ki te fakatotonu ʼaia, ʼo nātou fakaliliu tonatou ʼu ʼohoana pea mo tanatou ʼu fānau ki tonatou fenua.
8. He koʼe ko te fakaliliu ʼo te ʼu ʼohoana matāpule neʼe fua lelei ki te malamanei katoa?
8 Neʼe ʼi ai te ʼu ʼaoga ʼo te faʼahi ʼaia ki Iselaele pea mo te malamanei katoa. Kanapaula neʼe mole nātou fai te faʼahi ʼaia, kanaʼauala neʼe liliu te kau Iselaelite ʼo tatau mo te ʼu puleʼaga ʼaē neʼe ʼi ʼonatou tafa, ʼo ʼulihi ai te hōloga ʼo te Hāko ʼaē neʼe Fakapapau ke ina tapuakina te malamanei katoa. (Senesi 3:15; 22:18) Neʼe feala ke faigataʼa ai te ʼiloʼi lelei ʼo te Hāko ʼo te Fakapapau, ʼaē neʼe tonu ke hifo mai te hōloga Hau ʼa Tavite ʼo te telepi ʼo Suta. Hili kiai taʼu e 12, neʼe toe fai te fakatokaga ʼaia ʼi te temi ʼaē “neʼe mavae kehe ai te hāko ʼo Iselaele mai te kau matāpule fuli.”—Nehemia 9:1, 2; 10:29, 30.
9. Koteā te tokoni lelei ʼaē ʼe foaki e te Tohi-Tapu ki te kau Kilisitiano ʼaē ʼe mole kau tonatou ʼohoana ʼi te moʼoni?
9 Koteā te ʼaoga ʼo te hisitolia ʼaia ki te ʼu kaugana ʼa Sehova ʼo te temi ʼaenī? ʼE mole kei mulimuli te kau Kilisitiano ki te fuakava ʼo te Lao. (2 Kolonito 3:14) Kae ʼe nātou mulimuli ki “te lao ʼo Kilisito.” (Kalate 6:2) Koia, kapau ko he Kilisitiano ʼe mole lotu tahi mo tona ʼohoana, pea ʼe mulimuli ki te tokoni ʼaenī ʼa Paulo: “Kapau ko he tēhina ʼe ʼi ai hona ʼohoana ʼe mole tui kae ʼe lotolelei ke nofo mo ia, ke ʼaua naʼa mavete mo ia.” (1 Kolonito 7:12) Tahi ʼaē meʼa, ko te kau Kilisitiano ʼaē ʼe mole lotu tahi mo tonatou ʼohoana ʼe ko tonatou maʼua ke nātou faiga ke lava lelei tanatou nofo ʼohoana. (1 Petelo 3:1, 2) ʼI te agamāhani, ka kita fakalogo ki te tokoni lelei ʼaia, pea ʼe ʼi ai tona ʼu fua lelei, heʼe ko te ʼu ʼohoana ʼaē ʼe mole ʼi te moʼoni, ʼe fetogi tanatou manatu ʼo ʼuhiga mo te tauhi moʼoni. Ko ʼihi kua nātou liliu ko he kau Kilisitiano agatonu kua papitema.—1 Kolonito 7:16.
10. Koteā tona ʼaoga ki te kau Kilisitiano te faʼifaʼitaki ʼa te kau Iselaelite ʼe toko 111 ʼaē neʼe nātou fakaliliu tonatou ʼu ʼohoana matāpule?
10 Kae ko te kau Iselaelite ʼaē neʼe nātou fakaliliu tonatou ʼu ʼohoana matāpule ʼe ko he faʼifaʼitaki maʼuhiga ki te kau Kilisitiano selipatea. ʼE mole tonu ke nātou kamata fakatahi mo he tama peʼe ko he taʼahine ʼe mole kau ʼi te moʼoni. ʼE lagi faigataʼa te tekeʼi ʼo te ʼu fakatahi ʼaia, peʼe lagi fakaloto mamahi, kae ʼe ko te meʼa lelei ʼaia ʼaē ʼe tonu ke fai e he tahi kapau ʼe ina fia maʼu te tapuakina ʼa te ʼAtua. ʼE fakatotonu fēnei ki te kau Kilisitiano: “ ʼAua naʼa koutou kaugā ʼamo fakatahi mo te hahaʼi ʼaē ʼe mole tui.” (2 Kolonito 6:14) Kapau ʼe fakatuʼutuʼu e he Kilisitiano selipatea ke ʼohoana, pea ʼe tonu ke ʼohoana mo he tahi ʼe kau ʼi te moʼoni.—1 Kolonito 7:39.
11. Ohage ko te hahaʼi tagata Iselaelite, koteā te ʼahiʼahi ʼaē ʼe feala ke hoko ʼo ʼuhiga mo te meʼa ʼaē ʼe tou fiafia ai?
11 Pea ʼi te tahi ʼu faʼahi, neʼe fai e te kau Kilisitiano te ʼu fetogi mokā fakahā age kia nātou ʼe mole ʼalutahi te ʼu meʼa ʼaē ʼe nātou fai pea mo te Tohi-Tapu. (Kalate 6:1) ʼI ʼihi temi, ʼe fakahā e Te Tule Leʼo te ʼu aga ʼe mole ʼalutahi mo te Tohi-Tapu, ʼaē ʼe feala ai ke fakamavae he tahi ʼi te kautahi ʼa te ʼAtua. Ohage la, ʼi te taʼu 1973, neʼe mahino lelei ki te hahaʼi ʼa Sehova ko te fakaʼaogaʼi ʼo te toloke pea mo te suluka ʼe ko he ʼu agahala mamafa. Kapau ʼe tou fia mulimuli ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe fakatotonu mai e te ʼAtua, pea ʼe tonu ke tou “fakamaʼa ia tatou mai te meʼa ʼuli fuli pe ʼo te kakano pea mo te laumālie.” (2 Kolonito 7:1) Ko te tokolahi neʼe nātou tali te tokoni ʼaia ʼo te Tohi-Tapu; neʼe nātou tali ke nātou lotomamahi ʼi te kamata, ʼi tanatou mole kei fai te ʼu aga ʼaia, he neʼe nātou fia kau ki te hahaʼi maʼa ʼa te ʼAtua. Neʼe toe foaki mo te ʼu tokoni faka Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te ʼu felāveʼi fakasino, mo te ʼu faʼahiga teu, mo te faʼahiga gaohi ʼo te ʼulu, pea mo te filifili lelei ʼo he gāue, mo te ʼu fakafiafia, pea mo te musika. Tatau aipe pe koteā te ʼu tokoni faka Tohi-Tapu ʼaē ʼe foaki mai, kae ʼe tou fia “fakatonutonuʼi” anai tatou, ohage ko tona fai e te ʼu tagata Iselaelite ʼe toko 111. (2 Kolonito 13:11) Kapau ʼe tou fai te faʼahi ʼaia, pea ʼe fakahā anai ‘ ʼe tou fakafiafia tāfito’ ʼi te pilivilesio ʼaē ʼe tou maʼu ke tou tauhi kia Sehova ʼaki tana hahaʼi maʼa.
12. Koteā ʼaē neʼe hoko ʼi te taʼu 455 ʼi muʼa ʼo totatou temi?
12 ʼI te ʼosi fakamatala mai e te Tohi-Tapu te meʼa ʼaia ʼo ʼuhiga mo te ʼu fafine matāpule ʼaē neʼe ʼohoana mo te kau Iselaelite, ʼe mole ina fakahā mai te meʼa ʼaē neʼe hoko ʼi Selusalemi ʼi te ʼu taʼu e 12 ki muli age. ʼE mahino papau ia, neʼe toe ʼāsili te fehiʼa ʼa te ʼu puleʼaga tafaʼaki ki Iselaele ʼi te fakaliliu ʼaia ʼo te ʼu fafine. ʼI te taʼu 455 ʼi muʼa ʼo totatou temi, neʼe aʼu ia Nehemia ki Selusalemi mo te kau solia ʼaē neʼe nātou puipui nātou ʼi te fagona ʼaia. Neʼe fakanofo ke kovana ʼi Suta pea neʼe haʼu mo te ʼu tohi ʼo te hau ʼo Pelesia ʼaē neʼe ina fakagafua kia ia ke ina toe laga te kolo.—Nehemia 2:9, 10; 5:14.
Te Fakafeagai ʼo Te ʼu Puleʼaga Maheka
13. Koteā te meʼa ʼaē neʼe fai e te ʼu puleʼaga pagani ʼi te ʼu tafaʼaki ʼa te kau Sutea, pea koteā ʼaē neʼe fai e Nehemia?
13 Ko te hahaʼi pagani ʼo te ʼu puleʼaga ʼo te ʼu tafaʼaki, neʼe nātou fakafeagai ki te fakatuʼutuʼu ʼaē neʼe tonu ke fakahoko e Nehemia. Neʼe fakamatakuʼi ia ia e tanatou ʼu takitaki, ʼo nātou fehuʼi fēnei: “ ʼE koutou agatuʼu koa ki te hau?” ʼI tana falala ʼaē kia Sehova, neʼe tali fēnei e Nehemia: “Ko te ʼAtua ʼo te lagi ʼe ko Ia ʼaē ka ina foaki mai anai te mālo, pea ko mātou, tana ʼu kaugana, ʼe mātou tutuʼu ake, pea ʼe tonu ke mātou laga; kae kia koutou, ʼe mole hokotou vahe, peʼe ko hokotou tuʼulaga, peʼe ko hokotou fakamanatu ʼi Selusalemi.” (Nehemia 2:19, 20) ʼI te kamata toe laga ʼo te kaupā, neʼe manuki fēnei e te kau fili ʼaia: ‘Koteā ʼaē ʼe fai e te kau Sutea vaivavai ʼaia? ʼE nātou toe fakatuʼuake anai koa te ʼu maka ʼaia mai te tuʼuga ʼotaʼota ʼaē kua efuʼia? Kapau ʼe kake he lenato kiai, ʼe mahino ia ʼe ina holoʼi anai tonatou kaupā maka.’ Neʼe mole tali e Nehemia ki tanatou palalau ʼaia, kae neʼe faikole fēnei: “Fagono mai, Ê tomatou ʼAtua, he kua mātou liliu ko he meʼa ʼe manukiʼi; pea ke ke toe fakaliliu tanatou laukovi ki ʼonatou ʼulu.” (Nehemia 4:2-4) ʼI te temi fuli pe neʼe tuku e Nehemia te faʼifaʼitaki lelei, he neʼe falala kia Sehova!—Nehemia 6:14; 13:14.
14, 15. (a) Koteā ʼaē neʼe fai e Nehemia moʼo fakafeagai ki te ʼu fili agamālohi? (b) Koteā ʼaē ʼe tokoni ki te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi tanatou gāue laga fale fakalaumālie, logope la te fakafeagai lahi ʼaē ʼe fai kia nātou?
14 Ia ʼaho nei, moʼo fakahoko tanatou gāue maʼuhiga ʼaē ko te fai faka mafola, ʼe toe falala mo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ki te ʼAtua. ʼE faiga e te hahaʼi fakafeagai ke nātou tāʼofi te gāue ʼaia ʼaki tanatou ʼu manukinuki. ʼI ʼihi temi, ko te hahaʼi ʼaē neʼe nātou fia ʼiloʼi te logo lelei ʼo te Puleʼaga, neʼe mole nātou hoko atu te faʼahi ʼaia heʼe mole nātou lava kātakiʼi te fakalainoa ʼaia. Kapau ʼe mole he fua ʼo tanatou ʼu manuki, pea ʼe feala ke ʼiʼita ai te kau fakafeagai ʼaia pea mo nātou fai he ʼu agamālohi. Neʼe hoko te meʼa ʼaia ki te hahaʼi ʼaē neʼe nātou laga te ʼu kaupā ʼo Selusalemi. Kae neʼe mole mataku ia Nehemia. Neʼe ina foaki te ʼu mahafu ki te hahaʼi gāue moʼo fakafeagai ki te ʼohofiʼi ʼo tonatou ʼu fili pea neʼe ina fakaloto mālohi tanatou tui ʼo ina ʼui fēnei: “ ʼAua naʼa koutou matataku ia nātou. Koutou manatuʼi ia Sehova Ia ia ʼaē ʼe Lahi pea mo Fakamataku; pea koutou tau maʼa takotou ʼu tēhina, mo tokotou ʼu foha pea mo tokotou ʼu ʼofafine, mo tokotou ʼu ʼohoana pea mo tokotou ʼu loto fale.”—Nehemia 4:13, 14.
15 Ohage ko te temi ʼo Nehemia, ʼe lahi te ʼu meʼa ʼaē ʼe maʼu e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova moʼo hoko atu tanatou gāue laga fale fakalaumālie logope la te ʼu fakafeagai lahi ʼaē ʼe fai kia nātou. Ko “te tagata kaugana agatonu mo poto” neʼe ina foaki te meʼa kai fakalaumālie ʼaē ʼe ina fakaloto mālohiʼi te tui, ʼo feala ai ke lahi te ʼu fua ʼa te gāue ʼo te hahaʼi ʼa te ʼAtua, māʼia mo te ʼu potu ʼaē ʼe tapuʼi ai tanatou gāue. (Mateo 24: 45) Koia ʼe haga tapuakina e Sehova tana hahaʼi, ke nātou tuputupu ʼi te kele katoa.—Isaia 60:22.
Te ʼu Fihifihia ʼAē Neʼe Hoko ʼi Te Loto Kolo
16. Koteā te ʼu fihifihia ʼaē neʼe hoko ʼi te loto kolo neʼe feala ke fakatupu kovi ki te kau Sutea ʼaē neʼe nātou laga te kaupā ʼo Selusalemi?
16 ʼI te haʼele ki muʼa ʼo te laga ʼo te kaupā ʼo Selusalemi pea mo te kua māʼoluga ʼo te kaupā, neʼe ʼāsili faigataʼa te fakahoko ʼo te gāue. Neʼe hoko te faʼahi ʼaia ʼuhi ko te fihifihia neʼe feala ke lave kovi ki te hahaʼi gāue kinakina. Neʼe hoko te hoge, pea neʼe faigataʼa ai ki ʼihi Sutea ke nātou fafaga tonatou ʼu famili pea mo totogi tanatou ʼu tukuhau ki te puleʼaga ʼo Pelesia. Neʼe foaki age kia nātou e te kau Sutea maʼu koloā hanatou meʼa kai pea mo hanatou paʼaga. Kae neʼe mole ʼalutahi te faʼahi ʼaia mo te Lao ʼa te ʼAtua, heʼe ko te kau Iselaelite māsisiva neʼe tonu ke nātou foaki tanatou ʼu kele pea mo tanatou ʼu fānau ki te kau Sutea maʼu koloā, ohage ko he fakapapau ʼe nātou toe liufaki anai te falā pea mo tona tupu. (Ekesote 22:25; Levitike 25:35-37; Nehemia 4:6, 10; 5:1-5) Pea ko te kau Sutea ʼaē neʼe nātou foaki te ʼu meʼa ki te kau Sutea māsisiva, neʼe nātou fia faʼao tonatou ʼu kele pea mo fakamaʼua age ke nātou fakatau tanatou ʼu fānau ko he kau kaugana. Neʼe ʼita lahi ai ia Nehemia ʼi tanatou heʼeʼofa ʼaia pea mo tanatou manako ʼaē ki te ʼu koloā. Neʼe ina foimo fakatonutonuʼi te faʼahi ʼaia, ke hoko atu te tapuakinaʼi e Sehova te toe laga ʼo te kaupā ʼo Selusalemi.
17. Koteā ʼaē neʼe fai e Nehemia ke hoko atu te tapuakinaʼi e Sehova te gāue ʼaia, pea neʼe koteā tona fua?
17 Neʼe ina fakatuʼutuʼu ai ke fai “he fakatahi lahi,” pea neʼe fakahā lelei e Nehemia ko te meʼa ʼaē neʼe fai e te kau Iselaelite maʼu koloā neʼe mole leleiʼia e Sehova. Pea neʼe ina kole ai ki te hahaʼi ʼaē neʼe lākahala, ʼaē neʼe kau ai ʼihi kau pelepitelo, ke nātou toe liufaki age te falā pea mo te ʼu kele ʼaē neʼe mole tonu ke nātou faʼao mai ia nātou ʼaē neʼe mole nātou lava huʼi age tonatou ʼu maʼua. Meʼa lelei foki, he neʼe ʼui fēnei e te hahaʼi ʼaē neʼe lākahala: “ ʼE mātou toe liufaki anai, pea ʼe mole mātou kole anai he meʼa kia nātou. ʼE mātou mulimuli anai ki te meʼa ʼaē ʼe ke ʼui.” Neʼe mole gata ʼaki pe ʼi tanatou palalau, kae ʼe ʼui e te Tohi-Tapu “neʼe mulimuli te hahaʼi ki te meʼa ʼaē neʼe ʼui [e Nehemia].” Pea neʼe fakavikiviki ai te kokelekasio katoa kia Sehova.—Nehemia 5:7-13.
18. Koteā te aga ʼaē ʼe fai e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, ʼaē ʼe tupu ai tonatou ʼiloa?
18 E feafeaʼi ia ʼaho nei? Ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼe mole nātou kākāʼi te hahaʼi ke nātou maʼu ai hanatou falā, kae ʼe ʼiloa nātou ko he ʼu hahaʼi ʼe nātou loto manavaʼofa ki tonatou ʼu tēhina mo tuagaʼane pea ki te hahaʼi ʼaē ʼe nonofo ʼi te faigataʼaʼia. Ohage ko te temi ʼo Nehemia, ko te fai ʼo te faʼahi ʼaia, neʼe tupu ʼaki ai te ʼu fakafetaʼi pea mo he ʼu fakavikiviki kia Sehova. Kae neʼe toe manatu foki “te tagata kaugana agatonu mo poto,” ʼe ʼaoga ke ina foaki he ʼu tokoni faka Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te ʼu gāue paʼaga, pea ke ʼaua naʼa tou kākāʼi te hahaʼi ke feala ai hatatou maʼu paʼaga. ʼI ʼihi fenua, ʼe ko he agamāhani ʼa te hahaʼi ke nātou kole he toe paʼaga moʼo totogi ʼaki te taʼahine ʼaē ka ʼohoana, kae ʼe fakatokagaʼi lelei mai e te Tohi-Tapu ko te kau mānumānu pea mo te kau kaihaʼa ʼe mole nātou maʼu anai te Puleʼaga ʼa te ʼAtua. (1 Kolonito 6:9, 10) Ko te tali lelei ʼa te kau Kilisitiano ia te tokoni ʼaia, ʼe ina fakamanatuʼi mai kia tatou te meʼa ʼaē neʼe fai e te kau Sutea ʼi tanatou sio ʼaē neʼe nātou agahala, he neʼe nātou kākāʼi tonatou ʼu tēhina māsisiva.
Kua Fakaʼosi Te Kaupā ʼo Selusalemi
19, 20. (a) Neʼe malave feafeaʼi te fakaʼosi ʼo te kaupā ʼo Selusalemi ki te kau fakafeagai ʼo te lotu hala? (b) Koteā te mālo ʼaē neʼe maʼu e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi te ʼatu fenua kehekehe?
19 Logope la te ʼu fakafeagai, kae neʼe fakaʼosi te kaupā ʼo Selusalemi ia ʼaho e 52. Neʼe malave feafeaʼi te faʼahi ʼaia ki te hahaʼi fakafeagai? Neʼe ʼui fēnei e Nehemia: “ ʼI te ʼiloʼi e tomatou ʼu fili katoa te faʼahi ʼaia pea mo te sio kiai ʼa te ʼu puleʼaga fuli ʼaē ʼi ʼomātou ʼu tafaʼaki, neʼe nātou ufiufi ʼaupito, pea neʼe nātou ʼiloʼi ai neʼe fakahoko te gāue ʼaia e tomatou ʼAtua.”—Nehemia 6:16.
20 Ia ʼaho nei, ʼe kei hoko atu te ʼu fakafeagai ʼo te ʼu fili ki te gāue ʼa te ʼAtua ʼi he ʼu agaaga kehekehe pea ʼi te ʼu potu kehekehe. Kae neʼe sio te lauʼi miliona hahaʼi ki te vaʼiganoa ʼo tanatou fakafeagai ʼaia ki te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. Ohage la, ko te ʼu faiga ʼi te temi muʼa ke fakagata te gāue fai faka mafola ʼi Siamani Nasi, mo te Potu Hahake ʼo Eulopa, mo te ʼatu ʼu fenua ʼi Afelika. Neʼe mole he fua ʼo te ʼu fakafeagai fuli ʼaia, pea ko te tokolahi ʼo te hahaʼi ʼi te temi nei ʼe nātou fakamoʼoni ‘ ʼe fakahoko tatatou gāue e te ʼAtua.’ ʼE ko he fakapale lahi ʼaia ki te kau agatonu ʼo te temi muʼa ʼi te ʼu fenua ʼaia, he neʼe nātou ‘fakafiafia tāfito maʼa te tauhi kia Sehova’!
21. Koteā te ʼu meʼa maʼuhiga ʼaē ka tou vakaʼi anai ʼi te alatike ʼaē ka hoa mai?
21 ʼI te alatike ʼaē ka hoa mai, ʼe tou toe vakaʼi anai te ʼu meʼa maʼuhiga ʼaē neʼe iku ai ki te fakafiafia ʼaē neʼe fai ʼo ʼuhiga mo te toe laga ʼo te kaupā ʼo Selusalemi. ʼE tou toe vakaʼi anai mo te kua vave ʼosi ʼo te laga ʼo te kolo ʼe lahi age, pea ʼe fua lelei anai ki te malamanei katoa.
ʼE Kei Koutou Manatuʼi Koa?
◻ Neʼe fakahā feafeaʼi e Esitalasi pea mo ʼihi tanatou fiafia lahi ʼo ʼuhiga mo Selusalemi?
◻ Koteā te ʼu hala ʼaē neʼe fai e te tokolahi ʼo te kau Sutea neʼe fakatonutonuʼi e Esitalasi pea mo Nehemia?
◻ Koteā tona ʼaoga kia koutou te ʼu hisitolia ʼo Esitalasi pea mo Nehemia?
[Paki ʼo te pasina 15]
Neʼe nofo tuʼania tāfito ia Nehemia ʼo ʼuhiga mo Selusalemi, kae mole ko tana gāue fakaʼaliʼaliki ʼaē neʼe ina fai ʼi Susani
[Paki ʼo te pasina 16, 17]
Ohage ko Nehemia, ʼe tonu ke tou faikole ke takitaki tatou e Sehova pea ke ina foaki mai tona mālohi ke hoko atu tatatou gāue maʼuhiga tāfito ʼaē ko te fai faka mafola