Ko Selusalemi ʼe Gali Mo Tona Higoa
“Koutou loto fiafia ʼo talu ai ʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼau fakatupu. He koʼeni ʼe ʼau fakatupu ia Selusalemi ko he tupuʼaga ʼo hakotou fiafia.”—Isaia 65:18.
1. Neʼe koteā te manatu ʼa Esitalasi ʼo ʼuhiga mo te kolo ʼaē neʼe fili e te ʼAtua?
KO TE pelepitelo Sutea ko Esitalasi neʼe ina ʼiloʼi lelei te Folafola ʼa te ʼAtua, pea neʼe maʼuhiga kia ia te pikipikiga ʼa te tauhi maʼa ʼa Sehova pea mo te kolo ʼo te temi muʼa, ia Selusalemi. (Teutalonome 12:5; Esitalasi 7:27) ʼE hā tana ʼofa ʼaia ki te kolo ʼa te ʼAtua ʼi te ʼu tohi faka Tohi-Tapu ʼaē neʼe ina tohi—te ʼUluaki pea mo te Lua Fakamatala, pea mo Esitalasi. ʼI te Tohi-Tapu katoa ʼe tuʼa 800 te fakaʼaogaʼi ʼo te kupu Selusalemi, pea ʼe teitei vahe 25 ʼi te teau tona fakaʼaogaʼi ʼi te ʼu tohi ʼaia e tolu.
2. ʼE feala ke tou faka ʼuhiga feafeaʼi te higoa ʼo Selusalemi?
2 ʼI te lea faka Hepeleo ʼo te Tohi-Tapu, ko te higoa ʼo “Selusalemi” ʼe feala ke faka ʼuhiga kia meʼa e lua ʼe nā ʼalutahi. Ohage la, ʼe tautau fakaʼaogaʼi te faʼahiga tohi ʼaia moʼo talanoa ki te ʼu mata, mo te ʼu taliga, mo te ʼu nima, pea mo te ʼu vaʼe. Ka fakaʼaogaʼi te faʼahiga tohi ʼaia ʼo ʼuhiga mo Selusalemi, pea ʼe feala ke tou ʼui ʼe ko he fakakikite ʼaia ʼo te tokalelei ʼaē ka maʼu anai e te hahaʼi ʼa te ʼAtua ʼi te ʼu faʼahi e lua—ʼi te faʼahi fakalaumālie pea mo te faʼahi fakasino. ʼE mole fakahā mai e te Tohi-Tapu pe neʼe mahino katoa ia Esitalasi ki te faʼahi ʼaia. Kae ʼi tona ʼuhiga pelepitelo, neʼe faiga fakamalotoloto ke tokalelei te kau Sutea pea mo te ʼAtua. Pea ʼe mahino papau ia neʼe gāue kinakina ke maʼuliʼi e Selusalemi te faka ʼuhiga ʼo tona higoa ʼaē ko te “Maʼu [peʼe ko te Tafitoʼaga] ʼo te Tokalelei ʼi hona ʼu ʼaluʼaga e Lua.”—Esitalasi 7:6.
3. Neʼe hili taʼu ʼe fia ʼi muʼa ʼo te toe talanoa ʼa te Tohi-Tapu ki te ʼu gāue neʼe fai e Esitalasi, pea neʼe feafeaʼi te ʼaluʼaga ʼo tona temi?
3 ʼE mole fakahā mai e te Tohi-Tapu pe neʼe ʼifea ia Esitalasi lolotoga taʼu e 12, mai tana ʼaʼahi ia Selusalemi ʼo aʼu ki te haʼu ʼa Nehemia ki te kolo ʼaia. Ko te ʼaluʼaga fakaʼofaʼofa ʼi te faʼahi fakalaumālie ʼo te puleʼaga ʼi te temi ʼaia, ʼe hā ʼaki mai neʼe puli ia Esitalasi. Kae ʼi te fakaʼosi ʼo te toe laga ʼa te kaupā ʼo te kolo, ʼe tou maʼu ia Esitalasi ʼi Selusalemi, ʼe tauhi ʼi tona ʼuhiga pelepitelo agatonu.
Ko He ʼAho Neʼe Fai Ai Te Fakatahi Fakatalakitupua
4. Neʼe koteā te meʼa maʼuhiga ʼaē neʼe hoko ʼi te ʼuluaki ʼaho ʼo te fitu māhina ʼi Iselaele?
4 Neʼe ʼosi tautonu te kaupā ʼo Selusalemi ki te lafeti maʼuhiga ʼaē neʼe fai ʼi te māhina ʼo Tisili, te fitu māhina ʼi te kaletalio faka lotu ʼo Iselaele. Ko te ʼuluaki ʼaho ʼo Tisili neʼe fai ai te fakafiafia ʼo te māhina foʼou makehe, ʼaē neʼe higoa ko te Lafeti ʼo te ʼu Fakatagi Pupuhi. ʼI te ʼaho ʼaia, neʼe pupuhi e te kau pelepitelo te ʼu fakatagi pupuhi, kae lolotoga momoli ai te ʼu sakilifisio kia Sehova. (Faka au 10:10; 29:1) Ko te ʼaho ʼaia neʼe ina teuteuʼi te kau Iselaelite ki te ʼAho ʼo te ʼu Faifakalelei ʼaē neʼe fai ʼi te taʼu fuli, ʼi te ʼaho 10 ʼo Tisili, pea mo te Lafeti fakafiafia ʼo te Taʼukai ʼaē neʼe kamata ʼi te ʼaho 15 ʼo aʼu ki te ʼaho 21 ʼo te māhina pe ʼaia.
5. (a) Koteā te meʼa lelei ʼaē neʼe fai e Esitalasi pea mo Nehemia ʼi “te ʼuluaki ʼaho ʼo te fitu māhina”? (b) He koʼe neʼe fetāgihi te kau Iselaelite?
5 ʼI “te ʼuluaki ʼaho ʼo te fitu māhina,” neʼe fakatahitahi ai “te hahaʼi fuli,” ʼo lagi fakaloto mālohiʼi nātou e Nehemia pea mo Esitalasi ke nātou fai te ʼu meʼa ʼaia. Neʼe kau ai te hahaʼi tagata, mo te hahaʼi fafine, pea mo “nātou fuli ʼaē neʼe nātou maʼu he poto feʼauga moʼo fakalogo.” Neʼe kau ai mo nātou liliki pea neʼe nātou fakalogo fakalelei kae lolotoga tuʼu ia Esitalasi ʼi he faʼahi māʼoluga, ʼo lau ai te Lao “mai te māfoatā ʼo aʼu ki te fetapā.” (Nehemia 8:1-4) Neʼe tokoni te kau Levite ki te hahaʼi ke nātou mahino ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe lau. Neʼe fetāgihi ai te kau Iselaelite ʼi tanatou mahino ʼaē ko nātou pea mo tanatou ʼu kui neʼe mole nātou fakalogo ki te Lao ʼa te ʼAtua.—Nehemia 8:5-9.
6, 7. Koteā te ako ʼaē ʼe maʼu e te kau Kilisitiano ʼaki te meʼa ʼaē neʼe fai e Nehemia moʼo fakagata te fetāgihi ʼa te kau Sutea?
6 Kae neʼe mole ko he temi ʼaia ke nātou fetāgihi. Neʼe ko te ʼaho fakafiafia, pea neʼe hoki ʼosi age pe te toe laga e te hahaʼi te kaupā ʼo Selusalemi. Koia neʼe tokoni age ia Nehemia ke nātou fakafiafia, ʼo ina ʼui fēnei: “Koutou ʼolo, pea koutou kai te ʼu meʼa gako pea mo koutou ʼinu te ʼu meʼa ʼinu mālie, pea koutou momoli he ʼu vahe kia ia ʼaē neʼe mole teuteuʼi he meʼa maʼa ia; he ko te ʼaho ʼaenī ʼe maʼoniʼoni ki totatou ʼAliki, pea ʼaua naʼa koutou lotomamahi, he ko te fiafia ʼa Sehova ʼe ko takotou tule mālohi.” Neʼe nātou fakalogo ki te fakatotonu ʼaia, pea “neʼe ʼolo fuli ai te hahaʼi ʼo kakai pea mo ʼiʼinu pea mo nātou momoli te ʼu vahe pea mo nātou fakafiafia ai ʼi he fiafia lahi, he neʼe nātou mahino ki te ʼu folafola ʼaē neʼe fakahā age kia nātou.”—Nehemia 8:10-12.
7 ʼE lahi te ʼu meʼa ʼe feala ke ako e te hahaʼi ʼa te ʼAtua ʼi te temi ʼaenī ʼaki te fakamatala ʼaia. Ko nātou ʼaē ʼe nātou maʼu te pilivilesio ke nātou kau ki te ʼu fono pea mo te ʼu fakatahi lalahi, ʼe mole tonu ke galo kia nātou te manatu lelei ʼaē ʼe talanoa kiai te palakalafe ʼaē neʼe hoki ʼosi atu. ʼO hilifaki ki te ʼu tokoni ʼaē ʼe ʼaoga ke fai ʼi ʼihi temi moʼo fakatonutonuʼi tatou, ʼe toe faka maʼuhigaʼi ʼi te ʼu fakatahi ʼaia te ʼu lelei pea mo te ʼu tapuakina ʼaē ʼe tou maʼu mokā tou fai te ʼu meʼa ʼaē ʼe loto kiai te ʼAtua. ʼE vikiʼi ai ki te ʼu gāue lelei ʼaē ʼe nātou fakahoko pea mo fakaloto mālohiʼi nātou ke nātou faʼa kātaki. Ka mavae te hahaʼi ʼa te ʼAtua mai te ʼu fakatahi ʼaia, pea ʼe tonu ke nātou loto fiafia koteʼuhi ko te ʼu tokoni fakaloto mālohi ʼaia ʼe nātou maʼu ʼi te Folafola ʼa te ʼAtua.—Hepeleo 10:24, 25.
Ko Te Tahi Fakatahitahi Fakafiafia
8, 9. Neʼe koteā te fono makehe ʼaē neʼe fai ʼi te lua ʼaho ʼo te fitu māhina, pea koteā ʼaē neʼe fai e te hahaʼi ʼa te ʼAtua?
8 ʼI te lua ʼaho ʼo te māhina makehe ʼaia, “ko te ʼu pule ʼo te ʼu tāmai ʼo te hahaʼi katoa, mo te kau pelepitelo pea mo te kau Levite, neʼe nātou fakatahitahi ia muʼa ʼo Esitalasi te tagata hiki tohi, ke nātou maʼu ai te fakasiosio tonu ʼi te ʼu folafola ʼo te lao.” (Nehemia 8:13) Neʼe tau mo feʼauga ke takitaki e Esitalasi te fono ʼaia, koteʼuhi “neʼe kua ina teuteuʼi tona loto ke ina vakavakaʼi te lao ʼa Sehova pea ke ina maʼuliʼi, pea ke ina akoʼi ki Iselaele te ʼu pelesepeto pea mo te faitotonu.” (Esitalasi 7:10) ʼE mahino papau ia neʼe fakahā ʼi te fono ʼaia te ʼu faʼahi ʼo te fuakava ʼa te ʼAtua ʼaē neʼe tonu ke mulimuli lelei kiai te hahaʼi ʼa te ʼAtua. Neʼe ʼuluaki vakaʼi ai te ʼu meʼa ʼaē neʼe tonu ke teuteuʼi ʼo ʼuhiga mo te Lafeti ʼo te ʼu Fale Lau.
9 Neʼe fai fakalelei te lafeti ʼaia lolotoga te vāhaʼa katoa, he neʼe nonofo faka temi te hahaʼi fuli ʼi he ʼu fale lau neʼe fai ʼaki te ʼu vaʼa ʼakau pea mo te ʼu lauʼakau kehekehe. Neʼe laga e te hahaʼi te ʼu fale lau ʼi tonatou ʼu ʼato fakaheketālaʼa, ʼi tonatou ʼu malaʼe, ʼi te ʼu malaʼe ʼo te fale lotu, pea ʼi te ʼu malaʼe lalahi ʼo Selusalemi. (Nehemia 8:15, 16) Neʼe ko he temi faigamālie ʼaia moʼo fakamāʼopoʼopo te hahaʼi pea mo lau age kia nātou te Lao ʼa te ʼAtua! (Vakaʼi ia Teutalonome 31:10-13.) Neʼe fai te faʼahi ʼaia ʼi te ʼaho fuli, “mai te ʼuluaki ʼaho ʼo aʼu ki te ʼaho fakaʼosi” ʼo te lafeti, pea neʼe “fiafia lahi” ai te hahaʼi ʼa te ʼAtua.—Nehemia 8:17, 18.
ʼAua Naʼa Tou Lotonoa Ki Te ʼApi ʼa Te ʼAtua
10. He koʼe neʼe fakatuʼutuʼu he fakatahitahi makehe ʼi te 24 ʼaho ʼo te fitu māhina?
10 ʼE ʼi ai te temi totonu pea mo te potu moʼo fakatonutonuʼi ai te ʼu hala mamafa ʼaē ʼe hoko ʼi te hahaʼi ʼa te ʼAtua. Neʼe lagi mahino kia Esitalasi pea mo Nehemia ʼe kua ʼaoga ke nā fai te faʼahi ʼaia, koia neʼe nā fakatuʼutuʼu ai he ʼaho ʼaukai ʼi te 24 ʼaho ʼo te māhina ʼo Tisili. Neʼe toe lau ai te Lao ʼa te ʼAtua, pea neʼe kofesioʼi e te hahaʼi tanatou ʼu agahala. Neʼe toe fakamanatuʼi e te kau Levite pe neʼe fakahā feafeaʼi e Sehova tona manavaʼofa ki tana hahaʼi talagataʼa, ʼo nātou fai ai he ʼu fakavikiviki taulekaleka kia Sehova, pea mo nātou tohi “te fakatuʼutuʼu faitotonu” neʼe fakamoʼoni ʼaki te fakaʼiloga ʼo tanatou ʼu pilinise, mo te kau Levite, pea mo te ʼu pelepitelo.—Nehemia 9:1-38.
11. Neʼe koteā te “fuakava faitotonu” ʼaē neʼe fakatotonu e te kau Sutea ke nātou fakahoko?
11 Neʼe fakapapau e te hahaʼi fuli ke nātou fakahoko te “fakatuʼutuʼu faitotonu” ʼaia ʼaē neʼe tohi. ʼE nātou “haʼele anai ʼi te lao ʼa te ʼAtua moʼoni.” Pea neʼe nātou tali ke mole nātou ʼohoana mo “te hahaʼi ʼo te fenua.” (Nehemia 10:28-30) Tahi ʼaē meʼa, neʼe fakatotonu e te kau Sutea ke nātou fai te Sapato, mo foaki he ʼu meʼa ʼofa ʼi te taʼu fuli moʼo lagolago ki te tauhi moʼoni, mo nātou tae te fafie ʼaē neʼe ʼaoga ki te ʼaletale ʼo te sakilifisio, mo nātou foaki ke sakilifisioʼi te ʼuluaki tupu ʼo tonatou ʼu faga ōvi pea mo tonatou ʼu faga manu, pea mo nātou ʼaumai te ʼu ʼuluaki fua ʼo te ʼakau kehekehe ʼo tonatou fenua ki te ʼu fale kai ʼo te fale lotu. ʼE mahino mai neʼe nātou fakatotonu ke ‘mole nātou lotonoa ki te ʼapi ʼo tonatou ʼAtua.’—Nehemia 10:32-39.
12. Ia ʼaho nei, koteā ʼaē ʼe feala ke tou fai ke mole tou lotonoa ai ki te ʼapi ʼa te ʼAtua?
12 Ia ʼaho nei, ʼe tonu ke tokakaga te hahaʼi ʼa Sehova ke mole nātou lotonoa ki tonatou pilivilesio ʼaē ko te ‘foaki ʼo he tauhi taputapu’ ʼi te ʼu malaʼe ʼo te fale lotu lahi fakalaumālie ʼa Sehova. (Fakahā 7:15) Ko tona faka ʼuhiga ke tou faikole fakamalotoloto tuʼumaʼu ke haʼele ki muʼa te tauhi ʼa Sehova. Moʼo maʼuliʼi te ʼu faikole ʼaia, ʼe tonu ke tou teuteuʼi tatatou ʼu fono pea mo tou fai he ʼu tali, mo tou kau ki te ʼu fakatuʼutuʼu ʼaē ʼe fai ki te faka mafola ʼo te logo lelei, pea mo tou tokoni ki te hahaʼi ʼaē ʼe nātou fia ʼiloʼi te moʼoni, ʼo tou ʼaʼahi nātou pea kapau ʼe feala, ke tou fai hanatou ako Tohi-Tapu. Ko te hahaʼi ʼaē ʼe mole nātou lotonoa ki te ʼapi ʼo te ʼAtua, ʼe nātou foaki he falā ʼe fakaʼaogaʼi ki te gāue fai faka mafola pea mo taupau ke lelei pea mo maʼa te ʼu potu ʼaē ʼe fakahoko ai te tauhi moʼoni. Tahi ʼaē meʼa, ʼe feala ke tou foaki tatatou tokoni ki te laga ʼo te ʼu fale fono ʼaē ʼe ʼaoga ʼaupito pea mo tou taupau ke maʼa tuʼumaʼu. Ko te tahi faʼahi maʼuhiga ʼaē ʼe feala ke tou fakahā ai totatou ʼofa ki te ʼapi fakalaumālie ʼa te ʼAtua, ʼe ko tatatou maʼuli ʼi te tokalelei mo totatou ʼu tēhina mo tuagaʼane, pea mo tou tokoni kia nātou ʼaē ʼe nonofo ʼi te faigataʼaʼia fakasino pea mo fakalaumālie.—Mateo 24:14; 28:19, 20; Hepeleo 13:15, 16.
Ko Te ʼAho Neʼe Fai Ai Te Tapuakiʼi Fakafiafia
13. Koteā te faʼahi maʼuhiga ʼaē neʼe tonu ke fai e te kau Sutea ʼi muʼa ʼo te fakafiafia ʼo ʼuhiga mo te kaupā ʼo Selusalemi, pea koteā te faʼifaʼitaki lelei neʼe fakahā e te tokolahi?
13 Ko te “fuakava faitotonu” ʼaē neʼe tohi ʼi te temi ʼo Nehemia, neʼe ina teuteuʼi te hahaʼi ʼa te ʼAtua ʼo te temi muʼa ki te ʼaho ʼaē neʼe tapuakiʼi ai te ʼu kaupā ʼo Selusalemi. Kae neʼe ʼi ai te tahi meʼa maʼuhiga neʼe tonu ke nātou vakavakaʼi. ʼI te kua ʼatakai ia Selusalemi ʼaki te kaupā mātolu pea mo ʼona matapā e 12, neʼe tonu leva ke fakahahaʼi ia nātou ʼaē ka nonofo ai. Logope la neʼe maʼuʼuli ai ʼihi kau Iselaelite, kae “neʼe laulahi pea mo lahi te kolo, pea neʼe tokosiʼi te hahaʼi ʼaē neʼe nonofo ʼi loto.” (Nehemia 7:4) Moʼo fakatokatoka te fihifihia ʼaia, neʼe nātou “mate kiai ke ʼalu te tokotahi ʼi te toko hogofulu ʼo maʼuli ʼi Selusalemi te kolo taputapu.” Neʼe nātou tali lelei ke nātou mulimuli ki te fakatuʼutuʼu ʼaia, pea ko te hahaʼi neʼe nātou “tapuakina te ʼu tagata fuli ʼaē neʼe lotolelei ke nātou ʼolo ʼo maʼuʼuli ʼi Selusalemi.” (Nehemia 11:1, 2) ʼE ko he faʼifaʼitaki lelei ʼaia ki te kau atolasio moʼoni ia ʼaho nei, ʼaē ʼe feala ke nātou ʼolo ki te ʼu fenua ʼaē ʼe ʼaoga lahi ai te tokoni ʼa he kau Kilisitiano kua fakapotopoto!
14. Koteā ʼaē neʼe hoko ʼi te ʼaho ʼaē neʼe fai ai te tapuakiʼi ʼo te kaupā ʼo Selusalemi?
14 Neʼe kamata fai leva te ʼu teuteu maʼuhiga ki te ʼaho lahi ʼaē neʼe tapuakiʼi ai te kaupā ʼo Selusalemi. Neʼe fakatahitahi te hahaʼi fai musika pea mo te hahaʼi faihiva ʼaē neʼe ʼōmai mai te ʼu kolo tafaʼaki ʼo Suta. Neʼe nātou faʼufaʼu te ʼu kauhiva kaugamālie e lua moʼo fai he ʼu fakavikiviki, pea neʼe muliʼi te ʼu kauhiva ʼaia e lua e te polosesio. (Nehemia 12:27-31, 36, 38) Ko te ʼu kauhiva pea mo te ʼu polosesio neʼe nātou kamata haʼele mai te potu ʼo te kaupā ʼaē neʼe tuʼu ʼi te faʼahi taupotu ʼo te fale lotu, lagi neʼe ko te Matapā ʼo te Mafa, pea ʼalu te tahi kauhiva ʼi te faʼahi mataʼu pea ko te tahi ʼi te faʼahi hema, ʼo aʼu ki tanatou fetaulaki ki te ʼapi ʼa te ʼAtua. “Pea neʼe nātou sakilifisioʼi ʼi te ʼaho ʼaia te ʼu sakilifisio lalahi pea mo nātou fiafia, he neʼe fakafiafia nātou e te ʼAtua moʼoni. Pea ko te hahaʼi fafine pea mo te ʼu fānau neʼe nātou toe fiafia mo nātou, ʼo logo ai mai mamaʼo te fiafia ʼo Selusalemi.”—Nehemia 12:43.
15. He koʼe ko te tapuakiʼi ʼo te kaupā ʼo Selusalemi neʼe mole ko he fakafiafia neʼe hoko ʼo talu ai?
15 ʼE mole fakahā mai e te Tohi-Tapu pe ko te ʼaho fea ʼaē neʼe hoko ai te fakafiafia ʼaia. ʼE mahino ia neʼe ko te ikuʼaga lahi ʼaia ʼo te toe fakafoʼou lahi ʼo te kolo ʼo Selusalemi. Neʼe kei lahi te ʼu laga fale ʼaē neʼe tonu ke fai ʼi te kolo. ʼAki te temi, neʼe liliu te hahaʼi ʼo Selusalemi ʼo vaivavavai ʼi te faʼahi fakalaumālie. Ohage la, ʼi te lua ʼaʼahi ʼa Nehemia ia te kolo, neʼe ina maʼu atu ʼe mole kei nātou tokakaga ki te ʼapi ʼa te ʼAtua pea neʼe toe ʼohoana te kau Iselaelite mo te ʼu fafine pagani. (Nehemia 13:6-11, 15, 23) ʼI te tohi ʼo te polofeta ko Malakia, ʼe toe fakamoʼoni ai te ʼaluʼaga kovi ʼaia. (Malakia 1:6-8; 2:11; 3:8) Koia, ko te tapuakiʼi ʼaia ʼo te kaupā ʼo Selusalemi neʼe mole ko he meʼa fakafiafia neʼe fualoa.
Ko Te Tupuʼaga ʼo He Fiafia Heʼegata
16. Koteā te ʼu meʼa lalahi ʼaē ʼe atalitali kiai te hahaʼi ʼa te ʼAtua?
16 Ia ʼaho nei, ʼe atalitali te hahaʼi ʼa Sehova ki te temi ʼaē ka mālo ai te ʼAtua ʼi tona ʼu fili fuli. ʼE kamata anai te faʼahi ʼaia ʼaki te fakaʼauha ʼo “Papiloni Lahi”—te kolo fakatātā ʼaē ʼe ina tali te ʼu agaaga kehekehe ʼo te lotu hala. (Fakahā 18:2, 8) Ko te fakaʼauha ʼo te lotu hala ʼe ko te ʼuluaki koga ʼaia ʼo te mamahi lahi ʼaē ka hoko. (Mateo 24:21, 22) Kae ʼe tou toe atalitali foki ki te tahi meʼa maʼuhiga—te ʼohoana ʼaē ka fai ʼi selo ʼo te ʼAliki ko Sesu Kilisito pea mo te toko 144 000 ʼo te “Selusalemi Foʼou.” (Fakahā 19:7; 21:2) ʼE mole feala ke tou ʼui papau pe ko ʼafea ʼaē ka fakaʼosi ai te ʼohoana ʼaia, kae ʼe mahino papau ia ʼe ko he meʼa fakafiafia anai.—Vakaʼi Te Tule Leʼo Fakafalani ʼo te ʼaho 15 ʼo ʼAukusito 1990, te pasina 30 ki te 31.
17. Koteā ʼaē ʼe tou ʼiloʼi ʼo ʼuhiga mo te fakaʼosi ʼo te laga ʼo te Selusalemi Foʼou?
17 ʼE tou ʼiloʼi kua vave ʼosi te laga ʼo te Selusalemi Foʼou. (Mateo 24:3, 7-14; Fakahā 12:12) ʼO mole hage ko te kolo ʼo Selusalemi ʼaē ʼi te kele, ko te kolo ʼaia ʼe mole fakatupu lotomamahi anai ʼi he temi. Koteʼuhi ko te hahaʼi fuli ʼaē ʼe nonofo ai ʼe ko te ʼu tisipulo ʼa Sesu Kilisito ʼaē neʼe fakanofo ʼaki te laumālie, ʼaē kua ʼahiʼahiʼi, pea mo fakamaʼa. Mai tona ʼuhiga ʼaē neʼe nātou nonofo agatonu ʼo aʼu ki tonatou mate, koia ʼe heʼegata anai tanatou nonofo agatonu ki te Tuʼi Faʼitaliha ʼo te ʼAtulaulau, ia Sehova ʼAtua. ʼE maʼuhiga te faʼahi ʼaia ki te malamanei—maʼa te hahaʼi maʼuʼuli pea mo te kau mate!
18. He koʼe ʼe tonu ke tou ‘fakafiafia lahi pea mo loto fiafia ʼo talu ai’?
18 Koutou fakatokagaʼi te meʼa ʼaē ka hoko anai mokā tokoni anai te Selusalemi Foʼou ki te hahaʼi ʼaē ʼe tui ki te sakilifisio faitotogi ʼa Sesu. Neʼe tohi fēnei e te ʼapositolo ko Soane: “Koʼeni! Ko te fale fehikitaki ʼo te ʼAtua ʼe nofo mo te hahaʼi, pea ʼe nofo anai mo nātou, pea ʼe nātou liliu anai ko tana ʼu hahaʼi. Pea ko te ʼAtua totonu ʼe nofo anai mo nātou. Pea ʼe ina holoholoʼi anai te ʼu loʼimata fuli pe ʼi ʼonatou mata, pea ʼe pulihi anai te mate; ʼe mole toe ʼi ai anai he putu, he kekē, he mamahi. Ko te ʼu meʼa ʼāfea kua puli ia.” (Fakahā 21:2-4) Tahi ʼaē meʼa, ʼe fakaʼaogaʼi anai e te ʼAtua te fakatuʼutuʼu ʼaia ʼaē ʼe hage ko he kolo, moʼo fakaʼau te malamanei ki te ʼuhiga haohaoa. (Fakahā 22:1, 2) ʼE ko te tahi ʼu tupuʼaga fakatalakitupua ʼaia ke tou ‘fakafiafia lahi ʼaupito pea mo tou loto fiafia ʼo talu ai ʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe fakatupu e te ʼAtua ʼi te temi nei’!—Isaia 65:18.
19. Koteā te palatiso fakalaumālie ʼaē neʼe fakatahitahi kiai te kau Kilisitiano?
19 Kae ʼe mole maʼua ke atalitali te hahaʼi fakahemala ki te temi ʼaia ke lava tokoni age te ʼAtua kia nātou. ʼI te taʼu 1919, neʼe kamata tānaki e Sehova te ʼu hahaʼi fakamuli ʼo te toko 144 000 ʼi te palatiso fakalaumālie, ʼaē ʼe mahu ai te ʼu fua ʼo te laumālie ʼa te ʼAtua—ohage ko te ʼofa, mo te fiafia, pea mo te tokalelei. (Kalate 5:22, 23) Ko te faʼahi fakaofoofo ʼo te palatiso fakalaumālie ʼaia ʼe ko te tui ʼaē ʼe maʼu e te hahaʼi fakanofo ʼaē ʼe maʼuʼuli ai, pea neʼe fua ʼaupito tanatou kamata faka mafola te logo lelei ʼo te Puleʼaga ʼa te ʼAtua ʼi te ʼu potu fuli ʼo te kele. (Mateo 21:43; 24:14) Koia, ko te “tahi ʼu ōvi” ʼe teitei toko ono miliona, ʼaē ʼe nātou ʼamanaki ke nātou maʼuʼuli ʼi te kele, neʼe toe fakagafua foki kia nātou ke nātou hū ki te palatiso fakalaumālie pea mo nātou kau ki he gāue ʼe ʼi ai tona ʼu fua. (Soane 10:16) Neʼe feala ke nātou fai te faʼahi ʼaia he neʼe nātou foaki tonatou maʼuli kia Sehova ʼAtua, ʼo fakatafito tanatou tui ki te sakilifisio faitotogi ʼo tona ʼAlo ko Sesu Kilisito. Ko tanatou fakatahi mo nātou ʼaē ka kau anai ki te Selusalemi Foʼou neʼe liliu moʼoni ko he tapuakina. Koia, ʼaki tana felogoi mo te kau Kilisitiano fakanofo, neʼe fakatuʼu ai e Sehova te tafitoʼaga ki “he kele foʼou”—ko he ʼu hahaʼi ʼe nātou manavasiʼi ki te ʼAtua pea ʼe nātou maʼuʼuli anai ʼi te kele ʼi te takitaki ʼo te Puleʼaga ʼaē ʼi selo.—Isaia 65:17; 2 Petelo 3:13.
20. He koʼe ʼe gali anai te Selusalemi Foʼou mo te faka ʼuhiga ʼo tona higoa?
20 Ko te tokalelei ʼaē ʼe maʼu e te hahaʼi ʼa Sehova ʼi tanatou palatiso fakalaumālie, ʼe mole kei tuai pea nātou maʼu anai ʼi he palatiso moʼoni ʼi te kele. ʼE hoko anai te faʼahi ʼaia ʼi te temi ʼaē ka hifo ifo anai te Selusalemi Foʼou mai lagi moʼo tapuakinaʼi te malamanei katoa. ʼI tona ʼu ʼaluʼaga e lua, ʼe maʼu anai e te hahaʼi ʼa te ʼAtua te tokalelei ʼaē neʼe fakapapauʼi mai ia Isaia 65:21-25. ʼI tonatou ʼuhiga kau atolasio logo tahi ʼa Sehova ʼi te palatiso fakalaumālie, ko te kau fakanofo ʼaē ʼe mole heʼeki nātou ʼi te Selusalemi Foʼou ʼi selo pea mo te “tahi ʼu ōvi,” ʼe nātou maʼu ʼi te temi ʼaenī te tokalelei ʼaē ʼe foaki e te ʼAtua. Pea ʼe maʼu anai te tokalelei ʼaia ʼi te Palatiso moʼoni, mokā ‘hoko anai te finegalo ʼa te ʼAtua ʼi te kele, ohage ko selo.’ (Mateo 6:10) Ei, ko te kolo faka kolōlia ʼa te ʼAtua ʼaē ʼi selo, ʼe gali moʼoni anai mo te higoa ʼaia ko Selusalemi, he ko te ‘Tafitoʼaga [mālohi] ʼo te Tokalelei ʼi hona ʼu ʼaluʼaga e Lua.’ ʼE ina foaki anai ʼo talu ai he fakavikiviki ki tona Tupuʼaga Lahi, ia Sehova ʼAtua, pea mo tona ʼOhoana ʼaē ko te Hau, ko Sesu Kilisito.
ʼE Kei Koutou Manatuʼi Koa?
◻ Koteā ʼaē neʼe hoko ʼi te fakatahitahi e Nehemia te hahaʼi ʼi Selusalemi?
◻ Koteā te meʼa ʼaē neʼe fai e te kau Sutea ʼo te temi muʼa ke mole nātou lotonoa ki te ʼapi ʼa te ʼAtua, pea koteā ʼaē ʼe kole mai kia tatou ke tou fai?
◻ Koteā te pikipikiga ʼo te kupu “Selusalemi” pea mo te hoko ʼo te fiafia pea mo te tokalelei ʼo heʼegata?
[Mape ʼo te pasina 23]
(Vakaʼi te nusipepa)
TE ʼU MATAPĀ ʼO SELUSALEMI
ʼE fakahā e te ʼu numelo peʼe meta fia ʼi te temi nei te māʼoluga ʼo te ʼu faʼahi kehekehe
MATAPĀ ʼO TE ʼU IKA
MATAPĀ ʼO TE KOLO ʼĀFEA
MATAPĀ ʼO EFALAIME
MATAPĀ ʼO TE POKOʼI MEʼA
Kaupā Laulahi
Malaʼe ʼo Te Kaugamālie
MATAPĀ ʼO TE MAFA
LUA KOLO
Kaupā Noleto ʼi Te Temi Muʼa
KOLO ʼO TAVITE
MATAPĀ ʼO TE TUʼUGA LEFULEFU
Mafa ʼo Hinome
Fale Hau
MATAPĀ ʼO TE ʼU ŌVI
MATAPĀ ʼO TE LEʼOLEʼO
Potu ʼo Te Fale Lotu
MATAPĀ ʼO TE ʼAʼAHI
MATAPĀ ʼO TE ʼU HŌSI
OFELE
Malaʼe ʼo Te Kaugamālie
MATAPĀ ʼO TE MATAPUNA VAI
Matapuna Vai ʼo Kihone
MATAPĀ ʼO TE VAI KELI
’Ōloto ʼo Te Hau
Ene-lokeli
Mafa ʼo Tilopone (Lotomalie)
Vaitafe ʼo Te Mafa ʼo Kitelone
740
730
730
750
770
770
750
730
710
690
670
620
640
660
680
700
720
740
730
710
690
670
ʼE lagi ko te fakalahi ʼaia ʼo te kaupā ʼo Selusalemi ʼi te temi ʼaē neʼe maumauʼi ai te kolo pea ʼi te temi ʼaē neʼe fakatuʼutuʼu ai e Nehemia ke ina toe laga te kaupā