Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w99 15/3 p. 29-31
  • “Te u Tuutamaki i Te Moana”

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • “Te u Tuutamaki i Te Moana”
  • Te Tule Leʼo—1999
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • Neʼe ʼAoga Ki Loma Te ʼu Vaka Faifakatau
  • Te Hahaʼi ʼAē Neʼe Folau ʼi Te ʼu Vaka Faifakatau ʼUta?
  • Neʼe Fīmālie Koa Te ʼu Folau Vaka?
  • Neʼe Aʼu Te Logo Lelei Ki Te ʼu Koga Meʼa Mamaʼo
  • “ ʼE Mole He Tahi Ia Koutou ʼe Mate Anai
    Fakamoʼoni Katoa Ki Te Puleʼaga ʼo Te ʼAtua
  • Kua Kotou Iloʼi Koa?
    Ko Te Tule Leʼo ʼe Ina Kalagaʼi Te PuleʼAga ʼo Sehova (Ako)—2019
  • Neʼe Tauʼi e Paulo Te ʼu ʼAluʼaga Kovi
    Te Tule Leʼo—1999
  • Te ʼu Fehuʼi ʼa Te Kau Lautohi
    Te Tule Leʼo—2004
Hoko Atu
Te Tule Leʼo—1999
w99 15/3 p. 29-31

“Te u Tuutamaki i Te Moana”

ʼI TE pōʼuli, ko te vaka neʼe fakaōvi ki te motu Metitelanea moʼona hahaʼi e toko 276. Kua gaʼegagaʼe te kūtuga ʼo te vaka ʼi tanatou tafea ʼaia lolotoga ʼaho e 14 ʼi te tō ʼo te afā. ʼI te māfoatā, neʼe nātou sio ki he pokopoko, pea neʼe nātou faiga ai ke nātou fakaaʼu te vaka ki te mataʼone. Kae neʼe ulu te taumuʼa ʼo te vaka ki te ʼone, pea neʼe kamata mavete te vaka ʼi tona tuki e te peau. Neʼe mavae te hahaʼi fuli mai te vaka pea mo nātou faiga ke nātou aʼu ki te motu ko Maleta, ʼo nātou kaugā peʼe tapiki ki he ʼu papa peʼe ko te tahi ʼu meʼa. Neʼe nātou mokosisia pea mo gaʼegagaʼe, kae neʼe nātou hāo ʼi te tai tokakovi. Neʼe kau te ʼapositolo Kilisitiano ko Paulo ia nātou ʼaia. Neʼe folau ki Loma ke fakamāuʼi ai.​—Gāue 27:27-​44.

Kia Paulo, ko te maumau ʼaia ʼo te vaka ʼi te motu ʼo Maleta neʼe mole ko tona ʼuluaki tuʼutāmaki ʼaia ʼi te tai. Neʼe mole heʼeki faʼa fualoa ki muʼa atu, neʼe ina tohi fēnei: “Nee au tafea tuà tolu, nee po katoa mo aho katoa taku nofo i te vanu.” Neʼe ina toe ʼui neʼe “tuutamaki i te moana.” (2 Kolonito 11:​25-​27) Ko tana ʼu folau ʼi te tai neʼe tokoni kia Paulo ke ina fakahoko te gāue ʼaē neʼe foaki age kia ia e te ʼAtua, ʼaē ke liliu ko “he apositolo o te hahai pagani.”​—Loma 11:13.

ʼI te ʼuluaki sēkulō, neʼe feala koa ke folau he vaka ia kilometa e fia? Neʼe tokoni feafeaʼi koa te faʼahi ʼaia ki te mafola ʼo te Lotu Faka Kilisitiano? Neʼe fīmālie koa te ʼu folau? Neʼe koteā te faʼahiga vaka ʼaē neʼe fakaʼaogaʼi? Neʼe feafeaʼi koa te folau vaka ʼa te hahaʼi ?

Neʼe ʼAoga Ki Loma Te ʼu Vaka Faifakatau

Neʼe fakahigoaʼi e te kau Loma te Tai ʼo Metitelanea ko te Mare Nostrum​—Tomatou Tai. Ko te sivisivi ʼo te feʼaluʼaki ʼo te ʼu vaka ki Loma neʼe maʼuhiga ʼaupito, kae neʼe mole fai ʼuhi pe ko te faʼahi faka solia. Neʼe lahi te ʼu kolo ʼo te Puleʼaga ʼo Loma neʼe ʼi ai tonatou ʼu ʼuafu pe neʼe tufa mai ai tanatou ʼu ʼuta. Ohage la, ko te ʼuafu ʼo Loma neʼe tuʼu ʼi te ʼu tafaʼaki ʼo Ostie, pea ko te ʼuafu ʼo Kolonito neʼe tuʼu ʼi Leke, pea ko te ʼuafu ʼo te ʼu kolo ʼo Kenekelea pea mo Atiokia ʼo Silia neʼe tuʼu ʼi Selesia. Ko te folau lelei ʼo te ʼu vaka ki te ʼu ʼuafu ʼaia neʼe ko he faka fealagia ʼaia ke felogoi fakavilivili mo te ʼu kolo tāfito, pea mo faka faigafua te fai ʼo he ʼu fakatuʼutuʼu ʼi te ʼu Palokia ʼo Loma.

Neʼe toe maʼuhiga ki Loma te ʼu vaka faifakatau he neʼe nātou fetuku kiai te meʼa kai. Ko te teitei tahi miliona hahaʼi ʼaē neʼe maʼuʼuli ʼi Loma, koia neʼe ʼaoga ʼaupito ai ke lahi te fetuku kiai ʼo te fulumeto​—ʼi ʼihi koga meʼa, neʼe ko tane e 250 000 pea mo 400 000 ʼi te taʼu. Neʼe fetuku maifea te ʼu tuʼuga fulumeto ʼaia neʼe ʼaoga? Neʼe fakaʼaogaʼi e Flavius Josèphe te ʼu palalau ʼo Helote Akilipa 2 ʼaē neʼe ina ʼui neʼe foaki e te Potu Tokelau ʼo Afelika te meʼa kai ki Loma neʼe feʼauga kia māhina e valu, pea neʼe fetuku mai Esipito he ʼu fulumeto neʼe feʼauga moʼo fafaga te kolo ia māhina e fā. Neʼe ko te ʼu vaka folau ʼe lauʼi afe ʼaē neʼe nātou fetuku te ʼu fulumeto ki te kolo ʼaia.

ʼI te leleiʼia e Loma te ʼu koloā maʼuhiga, neʼe toe fetuku kiai te tahi ʼu faʼahiga koloā. Ko te ʼu lameni, mo te ʼu foʼi maka, pea mo te marbre neʼe fetuku mai Kupelio, mo Heleni, pea mo Esipito, pea ko te ʼu papa mai Lipani. Neʼe ʼaumai te vino mai Simenia, te ʼu noix mai Tamaso, pea mo te ʼu dates mai Palesitina. Ko te ʼu lolo faitoʼo pea mo te kausu neʼe fetuku mai Silisia, ko te filo hina mai Mile pea mo Laotise, ko te ʼu kie mai Silia pea mo Lipani, pea ko te ʼu kie ʼaē ʼe kula fakapōʼuli neʼe ʼaumai mai Tile pea mo Sitoni. Neʼe ʼaumai te ʼu meʼa tā kie mai Tiatile pea mo te ʼu sioʼata mai Alekasatilia pea mo Sitoni. Ko te silika, mo te vavae, mo te ʼu meʼa teuteu nifoʼi manu, pea mo te ʼu meʼa fakamagoni meʼa kai mai Siaina pea mo Initia.

Neʼe feafeaʼi te vaka ʼaē neʼe folau ai Paulo pea neʼe maumau ʼi te motu ʼo Maleta? Neʼe fetuku e te vaka ʼaia te ʼu fulumeto, ko “he vaka Alekasatilia nee fai folau ki Italia.” (Gāue 27:6) Ko te ʼatu vaka faifakatau fulumeto neʼe ko he ʼu vaka ʼa te hahaʼi Keleka, mo Fenisia, pea mo Silia, pea neʼe nātou puleʼi pea mo nātou ʼai ki te ʼu vaka ʼaia te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼaoga kiai. Kae neʼe gāue te ʼu vaka ʼaia maʼa te Puleʼaga. ʼE ʼui fēnei e te tagata fai hisitolia ko William M. Ramsay: “Ohage pe ko tana tānaki te ʼu tukuhau, neʼe manatu e te puleʼaga ʼe faigafua age tana fakagāueʼi te ʼu hahaʼi fai kotala, ʼi hana fai e ia totonu te faʼahi ʼaia, ʼaē ko te fakatuʼutuʼu ʼo te ʼu hahaʼi gāue ʼe kaugamālie pea mo foaki te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼaoga ki te toe gāue lahi ʼaia.”

Neʼe fakaʼosi e Paulo tana folau ki Loma ʼi te vaka neʼe togi ʼi tona taumuʼa te paki ʼo “Te Mahaga” ko Tiosokulo. Neʼe ko te tahi vaka ʼaia ʼo Alekasatilia. Neʼe tau ʼi te ʼuafu ʼo Potiolu ʼi te Tai ʼo Naples, ʼaē ʼi te agamāhani, neʼe tuku ai e te ʼatu vaka faifakatau tanatou ʼuta fulumeto. (Gāue 28:11-​13) Mai Potiolu​—ʼi te temi ʼaenī ko Pozzuoli—​neʼe fetuku te ʼuta ʼo te vaka ʼi he ʼu saliote, pe neʼe ʼave ʼi he ʼu kiʼi vaka liliki ki te potu tokelau ʼo aʼu ki te Vaitafe Tibre ʼi Loma.

Te Hahaʼi ʼAē Neʼe Folau ʼi Te ʼu Vaka Faifakatau ʼUta?

He koʼe neʼe folau ia Paulo pea mo te kau tagata leʼo ʼi te vaka faifakatau fulumeto ʼaia? Moʼo tali ki te fehuʼi ʼaia, ʼe tonu ke tou ʼiloʼi te ʼu ʼaluʼaga ʼo te folau vaka ʼa he tahi ʼi te temi ʼaia.

ʼI te ʼuluaki sēkulō ʼo totatou temi, neʼe mole ʼi ai he ʼu vaka folau neʼe ʼāteaina pe ki te hahaʼi. Ko te ʼu vaka ʼaē neʼe folau ai te hahaʼi neʼe ko te ʼu vaka faifakatau. Pea ko te hahaʼi kehekehe ʼaē neʼe folau ʼi te ʼu vaka ʼaia​—ko te ʼu hahaʼi ʼaē neʼe gāue ʼi te Puleʼaga, te kau popoto, te hahaʼi fai faka mafola, te hahaʼi faifakalauʼakau, te hahaʼi mo ʼonatou faiva kehekehe, te ʼu hahaʼi faigaoʼi, te hahaʼi faifakatau koloā, te ʼu tulisi, pea mo te hahaʼi fai pelelinasi.

ʼE mahino ia neʼe ʼi ai te ʼu kiʼi vaka liliki neʼe nātou ʼave te hahaʼi pea mo fetuku tonatou ʼu ʼuta ʼi te ʼu vai ʼaē neʼe feōvi mo te ʼu mata fenua. Neʼe lagi folau Paulo ʼi te faʼahiga vaka ʼaia mai Toloasi ʼo “fakalaka . . . ki Masetonia.” Neʼe lagi tuʼa lahi tana feʼaluʼaki ʼi te ʼu kiʼi vaka liliki, ʼo haʼu mai Ateni pea mo toe liliu kiai. Neʼe lagi toe fakaʼaogaʼi e Paulo he kiʼi vaka veliveli ʼi tana folau fakamuli mai Toloasi ki Patala, ʼo fakalaka ʼi te ʼu motu ʼaē neʼe feōvi mo te ʼu mata fenua ʼo Asie Mineure. (Gāue 16:​8-​11; 17:14, 15; 20:​1-6, 13-​15; 21:​1) Neʼe vave te folau ʼi te ʼu kiʼi vaka liliki ʼaia, kae neʼe mole feala ke nātou folau mamaʼo mai te fenua. Koia neʼe lagi lahi age te ʼu vaka ʼaē neʼe folau ai Paulo ʼi tana ʼalu ki Kupelio pea mo Pamefilia, pea mo te ʼu vaka ʼaē neʼe folau ai mai Efeso ki Sesalea, pea mai Patala ki Tile. (Gāue 13:​4, 13; 18:21, 22; 21:​1-3) Ko te vaka ʼaē neʼe folau ai Paulo pea neʼe maumau ʼi Maleta, neʼe lagi ko he tahi vaka lahi ʼaia. Neʼe lahi feafeaʼi te ʼu faʼahiga vaka ʼaia?

ʼAki te ʼu tohi ʼaē neʼe fai e te hahaʼi sivi Tohi-Tapu, neʼe ʼui fēnei e te tahi tagata sivi Tohi-Tapu: “Ko te [vaka] veliveli ʼaupito ʼaē neʼe fakaʼaogaʼi ʼi te agamāhani e te hahaʼi ʼo te temi muʼa neʼe lagi tane 70 peʼe 80. Ko te ʼu vaka māhani, ʼi te temi ʼo te kau Keleka, neʼe ko tanatou ʼu tane e 130. Ko te vaka ʼaē neʼe tane 250, logope la neʼe māhani kiai te hahaʼi, kae neʼe ko te vaka ʼaia ʼaē neʼe lahi ʼaupito. ʼI te temi ʼo te kau Loma, ko te ʼu vaka ʼaē neʼe fakaʼaogaʼi ki te hau, neʼe lahi age ia, ʼe tane 340. Ko te ʼu vaka ʼaē neʼe lalahi tokotahi neʼe teitei tane 1300, peʼe lagi lahi age.” ʼO mulimuli ki te fakamatala neʼe tohi ʼi te lua sēkulō ʼo totatou temi, ko te vaka fetuku fulumeto ʼaē neʼe higoa ko Isis mai Alekasatilia, neʼe meta 55 tona loa, mo meta 14 tana laulahi, mo teitei 13 meta tona loloto, pea neʼe lagi feala ke ina fetuku te ʼu tane fulumeto ʼe lauʼi afe, pea neʼe ko lagi hahaʼi e teau neʼe folau ai.

ʼI te ʼu vaka fetuku fulumeto, neʼe feafeaʼi te gaohi ʼo te hahaʼi? Mai tona ʼaluʼaga ʼaē neʼe fetuku tāfito e te ʼu vaka ʼaia te ʼu meʼa ʼaē ka fakatau, koia neʼe mole lahi ai he tokaga ki te hahaʼi. Neʼe mole he meʼa kai peʼe ko he selevisi neʼe teuteuʼi maʼa nātou, gata pe ki te vai. Neʼe nātou momoe ʼi te fuga vaka, lagi ʼi te ʼu falelā neʼe laga ʼi te pōʼuli pea neʼe vete ʼi te uhu. Logope la neʼe fakagafua ki te ʼu hahaʼi ke nātou fakaʼaogaʼi te fale kuka kapau neʼe nātou fia kakai, kae neʼe tonu ke nātou ʼaumai mo nātou te ʼu meʼa fuli ʼaē neʼe ʼaoga ki te fai kuka, mo te kai, mo te maʼanu, pea mo te moe​—ʼo kau kiai mo te ʼu kulo pea mo te ʼu fakapaku.

Neʼe Fīmālie Koa Te ʼu Folau Vaka?

ʼI te ʼuluaki sēkulō, ʼi te mole maʼu ʼa te kauvaka he ʼu meʼa gāue moʼo vakavakaʼi tanatou ʼalu ʼi te vaka, ohage ko te kāpasā, neʼe fakalogo tanatou gaholo ki tanatou sio. Koia, neʼe fīmālie te folau mokā neʼe lauʼatea​—ʼi te agamāhani ʼi te temi ʼaē neʼe kamata mai te fakaʼosi ʼo te māhina ʼo Maio ʼo aʼu ki te vaelua ʼo Sepetepeli. Lolotoga te ʼu māhina e lua ʼi muʼa pea ʼi te hili ʼo te temi ʼaia, neʼe feala ke lelei te folau ʼa te ʼu vaka faifakatau. Kae lolotoga te temi nive, ʼi te uhu neʼe tautau ʼaofi e te hahau pea mo te ʼu ʼao te ʼu fakaʼiloga ʼo te ʼu matafenua pea mo te laʼā, pea ʼi te pōʼuli neʼe ʼaofi ai te ʼu fetuʼu. Neʼe fakagata te fai folau (ʼi te faka Latina, mare clausum) mai te ʼaho 11 ʼo Novepeli ʼo aʼu ki te ʼaho 10 ʼo Malesio, gata pe mokā neʼe ko he faʼahi maʼuhiga. Ko nātou ʼaē neʼe kei fai folau ʼi te temi ʼaia, neʼe feala ke nātou atalitali ʼi he fenua matāpule ʼo aʼu ki te fakaʼosi ʼo te temi nive.​—Gāue 27:12; 28:11.

Logope la te ʼu tuʼutāmaki pea mo te ʼu fetogi fasiga taʼu, kae neʼe lelei age koa te folau vaka ʼi te ʼalu lalo ʼi te ʼu ala? Ei! Neʼe mole kita gaʼegaʼe mokā kita folau vaka, pea neʼe totogi lelei age, pea neʼe vave age ia. Kapau neʼe matagi, pea neʼe lagi feala ke fai e he vaka ia kilometa e 150 ʼi te ʼaho. ʼI te agamāhani, kapau neʼe kita ʼalu lalo ki he koga meʼa mamaʼo, pea neʼe ko kilometa e 25 peʼe 30 ʼaē neʼe feala ke kita fai ʼi he ʼaho pe e tahi.

Neʼe feala ke gaholo te folau mo kapau neʼe matagi. Ko te folau ʼaē mai Esipito ki Italia neʼe faigataʼa tuʼumaʼu ʼuhi ko te fakafeagai ʼo te ʼu matagi, māʼia mo te ʼu temi ʼaē neʼe lelei ai te fai folau. ʼI te agamāhani, ko te ala ʼaē neʼe vave age neʼe fakalaka ʼi Lotone, peʼe ʼi Mila, peʼe ko te tahi ʼuafu ʼi Lisia ʼi Asie Mineure. ʼI te tahi lakaga, neʼe tō te afā pea neʼe hēʼia ai te vaka fetuku fulumeto ko Isis, ʼo tau ki La Pirée, hili kiai ʼaho e 70 ʼi tana ʼosi mavae mai Alekasatilia. ʼAki te ʼu matagi ʼaē neʼe agi mai te potu tokelau-hihifo, ko te toe liliu ʼo te vaka ʼaia neʼe lagi loaloaga ia ʼaho e 20 peʼe 25. Kapau neʼe kita ʼalu lalo pea kapau neʼe lāulelei te ʼaho, pea ko te fagona ʼaia neʼe fai ia ʼaho e 150.

Neʼe Aʼu Te Logo Lelei Ki Te ʼu Koga Meʼa Mamaʼo

Neʼe ʼiloʼi e Paulo te ʼu tuʼutāmaki ʼaē neʼe feala ke hoko mokā folau lolotoga te ʼu temi tokakovi. Neʼe ina fakatokagaʼi ki te kauvaka ke mole nātou folau ʼi te fakaʼosi ʼo Sepetepeli peʼe ʼi te kamata ʼo ʼOketopeli, ʼo ina ʼui fēnei: “U tagata, e au vakai atu ki te folau, e lahi anai te maumau mo te puli o te uta mo te vaka pea mo otatou mauli.” (Gāue 27:​9, 10) Kae ko te ofisie pule neʼe mole ina tokagaʼi te ʼu palalau ʼaia, ʼo tupu ai te maumau ʼo tanatou vaka ʼi Maleta.

ʼI te fakaʼosi ʼo tana gāue faka misionea, neʼe tuʼa fā te tafea ʼo te ʼu vaka ʼaē neʼe folau ai Paulo. (Gāue 27:​41-​44; 2 Kolonito 11:25) Kae ko te ʼu tuʼutāmaki ʼaē neʼe feala ke hoko neʼe mole ina tāʼofi te folau ʼa te kau fai faka mafola ʼo te logo lelei ʼo te temi muʼa. Neʼe nātou fakaʼaogaʼi te ʼu faʼahiga meʼa feʼaluʼaki fuli moʼo fakahā te logo ʼo te Puleʼaga. Pea moʼo fakalogo ki te fakatotonu ʼaē neʼe fai e Sesu, neʼe fakahoko te faka mafola ʼi te ʼu potu fuli pe. (Mateo 28:19, 20; Gāue 1:8) ʼAki tanatou faiva ʼaia, mo te tui ʼaē neʼe fakahā e te hahaʼi ʼaē neʼe nātou mulimuli ki tanatou faʼifaʼitaki, pea ʼaki te takitaki ʼo te laumālie maʼoniʼoni ʼa Sehova, neʼe aʼu te logo lelei ki te potu taupotu ʼo te kele.

[Haʼuʼaga ʼo te paki pasina 31]

Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae