ʼE Fakalogo Kia Koutou Te Meʼa ʼAē ʼe Koutou Tui Kiai
ʼE lagi koutou leleiʼia takotou lava fili te meʼa ʼaē ʼe koutou fia tui kiai, pea ʼe teitei feiā mo te hahaʼi fuli. ʼAki te filifili ʼāteaina ʼaia, neʼe fakatupu e te toko ono miliale hahaʼi ʼaē ʼe nonofo ʼi te kele te ʼu faʼahiga tui kehekehe. Ohage ko tatatou sio ʼi te kele ki te kehekehe ʼo te ʼu lanu, mo te faʼufaʼu ʼo te ʼu meʼa, te kehekehe ʼo te ʼu meʼa kai, mo te mamanu ʼo te ʼu meʼa, pea mo te logoaʼa, ʼi te agamāhani ko te kehekehe ʼo te ʼu meʼa ʼaē ʼe tui kiai te hahaʼi, ʼe ko he meʼa ʼaoga pea mo fakafiafia ki te maʼuli. ʼIo ʼe ina hikihiki te ʼaluʼaga ʼo te maʼuli.—Pesalemo 104:24.
KAE ʼe tonu ke tou tokakaga. Ko ʼihi meʼa ʼe tou tui kiai ʼe toe fakatupu tuʼutāmaki. Ohage la ʼi te kamata ʼo te 20 sēkulō, neʼe tui ʼihi hahaʼi neʼe ʼi ai te ʼu fakatuʼutuʼu ʼa te kau Sutea pea mo te kau Franc-maçons moʼo “veuki te sivilisasio faka Kilisitiano kae fakatuʼu he mālama ke nātou puleʼi.” Ki te faʼahi ʼaia neʼe ʼi ai te kiʼi pepa ʼe fakahā ai te fakafeagai ʼaē ki te kau Sutea pea ʼe ko tona kupu tāfito ʼaenī Protocols of the Learned Elders of Zion (Te ʼu Fakatuʼutuʼu ʼa Te Kau Matutuʼa Popoto ʼo Sione). Neʼe fakahā ʼi te kiʼi pepa ʼaia neʼe fakamaʼua e te ʼu fakatuʼutuʼu he ʼu tukuhau ʼe totogi kovi ʼaupito, ke faʼu he ʼu mahafu tau, mo fakatuʼu he ʼu matani gāue lalahi, ‘ke feala he maumauʼi tuʼa tahi ʼo te ʼu koloā ʼo te kau Senitile.’ Neʼe toe fakahā foki ʼi te kiʼi pepa ʼaia, te kākāʼi ʼo te ʼu fakatuʼutuʼu ʼo te ako moʼo ‘fakaliliu te kau Senitile ko he faga manu vavale,’ pea mo faʼu he ʼu ala maʼa te ʼu saliote afi ʼi te lalo kele, ke ʼolo ki te ʼu kolo koloaʼia ke feala ai ki te kau tagata ʼāfea Sutea ke nātou ‘molehi te kau fakafeagai fuli.’
ʼIo neʼe ko he ʼu loi—moʼo fakaneke te ʼu manatu ʼaē moʼo fakafeagai ki te kau Sutea. ʼE ʼui fēnei e Mark Jones ʼo te British Museum: ‘Neʼe mafola te manatu hala ʼaia mai Lusia,’ ʼaē neʼe ʼuluaki fakahā ʼi te alatike ʼo te sulunale ʼi te 1903. Neʼe toe fakahā te logo ʼaia ʼi Londres ʼi te ʼaho 8 ʼo Maio 1920 ʼi te sulunale The Times. Hili kiai te taʼu, neʼe toe fakahā ʼi te The Times ʼe mole moʼoni te pepa ʼaia. Kae ki muli age, neʼe ʼi ai tona ʼu fua kovi. ʼE ʼui fēnei e Jones: ‘ ʼE faigataʼa he toe molehi ʼo te ʼu loi ʼaia.’ ʼI te kua tali ʼo te ʼu loi ʼaia e te hahaʼi, ʼe tupu ai te ʼu akonaki fakafeagai, mo kona pea mo fakatupu tuʼutāmaki—ʼo tautau hoko mo te ʼu ʼaluʼaga kovi, ohage ko tona fakahā ʼi te hisitolia ʼo te 20 sēkulō.—Tāʼaga Lea 6:16-19.
ʼE Fakafeagai Te ʼu Akonaki Ki Te Moʼoni
ʼE moʼoni, ʼe lava tuputupu he ʼu akonaki hala logola ʼe mole ʼi ai te ʼu loi ʼaia. ʼI ʼihi temi, ʼe ko he ʼu meʼa ʼe tou mahino hala kiai. Ko te toko fia neʼe nātou mamate tautonu ʼuhi pe he neʼe nātou ʼui ʼe tonu te meʼa ʼaē ʼe nātou tui kiai? Koia ʼe tou tautau tui ki he meʼa ʼuhi pe heʼe tou fia tui kiai. ʼE ʼui e te tagata faiako tatau aipe mo te hahaʼi popoto “ ʼe nātou faka tui fau ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe nātou ako.” ʼAki tanatou tui ʼaia, ʼe faigataʼa ai tanatou maʼu he fakasiosio lelei ki te ʼu meʼa ʼaia. Pea ʼe nātou lava maumauʼi noa tonatou temi moʼo kumi he ʼu fakamahino ki ni ʼu akonaki hala.—Selemia 17:9.
Neʼe hoko te ʼu meʼa feiā ki te ʼu akonaki faka lotu—ʼaē ʼe lahi ai te ʼu manatu faka lotu ʼe mole ʼalutahi. (1 Timoteo 4:1; 2 Timoteo 4:3, 4) Ko te tahi tagata ʼe ina ʼui ʼe tui mālohi ki te ʼAtua. ʼE ʼui e te tahi, ʼe mole maʼu e te hahaʼi he fakamoʼoni ʼe lagolago anai ki tanatou tui ʼaē ki te ʼAtua. ʼE ʼui e te tahi ʼe ʼi ai tokotou nefesi tuputupua mokā koutou mamate. Ko te tahi kehe ʼe ina ʼui ka koutou mamate, pea ʼe gata katoa ai tokotou maʼuli. ʼE hā mai, ko te ʼu akonaki ʼaia ʼe mole feala ke nātou moʼoni fuli heʼe nātou fefakafeagaiʼaki. Koia ʼe ko he aga fakapotopoto ʼo hakotou ʼiloʼi papau peʼe moʼoni te ʼu meʼa ʼaē ʼe koutou tui kiai pea ke ʼaua naʼa ko he meʼa ʼe koutou fia tui pe koutou kiai. (Tāʼaga Lea 1:5) ʼE koutou lava fai feafeaʼi te faʼahi ʼaia? ʼE tou tali anai ki te fehuʼi ʼaia ʼi te alatike ka hoa mai.
[Paki ʼo te pasina 3]
Neʼe talanoa te alatike ʼo te 1921 ki te “Protocols of the Learned Elders of Zion” (Te ʼu Fakatuʼutuʼu ʼa Te Kau Matutuʼa Popoto ʼo Sione)