ʼE Koutou Lava Tekeʼi He Mahaki Mafu ʼi Te Faʼahi Fakalaumālie
Neʼe ko te tagata faigaoʼi lahi ʼaia ʼi te malamanei, neʼe poto lelei ʼi te fakaheheke ʼi te ʼaisi pea neʼe hage neʼe mole mahamahaki, kae fokifā pe neʼe pogia ʼi tana tahi faigaoʼi pea mate. Ko te tagata ʼaia neʼe ko Sergei Grinkov, tuʼa lua tana mālo ʼi te fakaheheke ʼi te ʼaisi ʼo te ʼu Faigaoʼi Faka Malamanei, kae logola tona logona ʼaia neʼe mole maʼuli fualoa he neʼe mate ʼi tona taʼu 28. ʼI meʼa fakaʼofa ʼofa leva! Koteā tona tupuʼaga? Neʼe mahaki mafu. Neʼe ʼui neʼe fakapunamaʼuli tana mate he neʼe mole he fakaʼiloga ʼe kau ki te mahaki mafu. Kae neʼe maʼu e te kau tagata sivi ko tona mafu neʼe kua fua lahi ʼaupito pea neʼe māpunu te ʼu ua ʼo tona mafu.
ʼE LAHI te ʼu mahaki mafu ʼe hoko kae neʼe mole ʼi ai he ʼu fakaʼiloga, kae ki te kau tōketā ʼe ʼi ai te ʼu fakaʼiloga. Kae ʼi tona fakahagatonu, ʼe tahitahiga ia nātou ʼaē ʼe nātou ʼiloʼi ko te hela vave, mo te sino fau pea mo te mamahi fatafata, ʼe ko te ʼu fakaʼiloga fuli ʼaia ʼo he mafu ʼe mahaki. Tatau aipe peʼe mole nātou mamate ʼi te lakaga ʼaē ʼe laga ai tonatou mahaki mafu, kae tokolahi ʼe nātou liliu ʼo māʼimoa ʼi tonatou maʼuli katoa.
ʼI te manatu ʼa te kau tōketā, ʼe tonu ke tokaga te hahaʼi ki tanatou meʼa kai pea mo ʼolo tuʼumaʼu ki te tōketā moʼo puipui nātou mai te mahaki mafu.a ʼE tonu ke fai te ʼu faʼahi ʼaia pea mo he ʼu fetogi mokā ʼe ʼaoga kiai, heʼe tokoni lahi anai te ʼu faʼahi ʼaia ki he tahi ke ʼaua naʼa mahaki mafu.
Kae ʼe ʼi ai te tahi faʼahi ʼe tonu ke tou tokagaʼi ʼo ʼuhiga mo totatou mafu. ʼE fakatokagaʼi fēnei mai kia tatou e te Tohi-Tapu: “Ko te meʼa tāfito ʼaē ʼe tonu ke hāofaki, hāofaki tou loto, heʼe ko ia te ʼu matapuna ʼo te maʼuli.” (Tāʼaga Lea 4:23) ʼE talanoa tāfito te vaega ʼaenī ki te mafu fakalaumālie. ʼE tonu ke tou nofo tokaga moʼo hāofaki totatou mafu, kae ʼe toe maʼuhiga tāfito ke tou nonofo tokaga mo kapau ʼe tou fia puipui totatou mafu fakatā mai te ʼu mahaki ʼaē ʼe tou lava mamate ai ʼi te faʼahi fakalaumālie.
Te Fakaʼaluʼalu ʼo Te Mahaki Mafu Fakatātā
Ohage ko te mahaki mafu, ko te faʼahiga fakatuʼutuʼu ke ʼaua naʼa mate te mafu fakalaumālie, ʼe tonu ke tou mahino ki te ʼu tupuʼaga ʼo te mahaki mafu pea mo fai he ʼu puleʼaki kiai. Tou vakaʼi te ʼu faʼahiga meʼa ʼe lava mahaki ai te mafu pea mo te loto.
Te meʼa kai. Kua tou ʼiloʼi fuli pe ko te meʼa kai ʼaē ʼe mole lelei ki te sino kae lagi kano lelei, ʼe mole ʼaoga ki totatou maʼuli fīmālie. ʼO toe feiā pe, ʼe mole ʼaoga ki totatou maʼuli fakalaumālie he meʼa kai ʼe mole lelei ki te fakakaukau kae lagi lave lelei ki totatou ʼu logoʼaga sino. ʼE lahi ʼaupito te ʼu meʼa ʼe fakahāhā ʼe lelei ohage ko te ʼu felāveʼi fakasino heʼeʼaoga, te toloke, te agamālohi, pea mo te fai fakalauʼakau. Ko te fafaga ʼo totatou ʼatamai ʼaki te taʼi meʼa kai ʼaia ʼe fakatupu kovi ki totatou mafu fakalaumālie. ʼE fakatokaga fēnei mai te Folafola ʼa te ʼAtua: “Ko te ʼu meʼa fuli ʼaē ʼi te malamanei—te holi ʼo te kakano, te holi ʼo te ʼu mata pea mo te fakahāhā ʼo tota ʼu koloā—ʼe mole haʼu ia mai te Tāmai, kae haʼu ia mai te malamanei. ʼE mole te malamanei pea mo tona loto, ka ko ʼaē ʼe ina fai te finegalo ʼo te ʼAtua ʼe nofo maʼu ia ʼo talu ai.”—1 Soane 2:16, 17, MN.
ʼE lagi ʼe mole tou fia kai ki te ʼu fuaʼi ʼakau pea mo te ʼu lau ʼakau ʼaē ʼe ʼaoga tāfito ki totatou sino, kae tou fia kai tatou ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe fakatupu kovi ki totatou sino. Ohage la, lagi mole fia kai anai he tahi ki he meʼa kai lelei pea mo mālohi ʼi te faʼahi fakalaumālie heʼe kua māhani tona ʼatamai pea mo tona loto ki te ʼu meʼa ʼo te mālama. Lolotoga he temi, ʼe lagi maʼuli ʼaki pe te “huapipi” ʼo te Folafola ʼo te ʼAtua. (Hepeleo 5:13) ʼAki te temi, ʼe mole tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie, kae ʼe ʼaoga kia ia te faʼahi ʼaia moʼo fakahoko tona ʼu maʼua fakalaumālie ʼi te kokelekasio pea mo te minisitelio. (Mateo 24:14; 28:19; Hepeleo 10:24, 25) Ko nātou ʼaē neʼe feiā, neʼe hifohifo māmālie ai tonatou mālohi fakalaumālie ʼo mole kei nātou faka mafola, peʼe ko he kau Fakamoʼoni ʼe mole kei nātou maʼuliʼi te moʼoni!
Tahi ʼaē meʼa, ko te meʼa ʼaē ʼe tou sio kiai ʼe kākā. ʼE feala ke fai e he Kilisitiano he ʼu gāue lelei moʼo fufū he loto kua vaivai, heʼe kua mānumānu koloā peʼe ina leleiʼia te ʼu fakafiafia ʼaē ʼe pipiki ki te ʼu meʼa heʼeʼaoga, mo te ʼu agamālohi, peʼe mo te ʼu meʼa faka temonio. ʼE lagi mole faʼa kovi te taʼi meʼa kai ʼaia ki te maʼuli fakalaumālie ʼo he tahi, kae ʼe lava tuʼutāmaki ai tona loto, ohage pe ko he meʼa kai ʼe mole lelei ʼe ina lava māpunuʼi te ʼu ivi ʼo te mafu pea mo fakatupu kovi ai ki te mafu. Neʼe fakatokagaʼi fēnei e Sesu ia ia ʼaē ʼe ina fakahū ki tona loto te ʼu holi ʼe mole lelei. ʼE ina ʼui fēnei: “Ko he tahi pe e sio ki he fafine mo he sio holi, kua tono mo ia i tona loto.” (Mateo 5:28) Ei, ʼe lava mate te mafu fakatā mokā ʼe mole lelei tana kai ʼi te faʼahi fakalaumālie. Kae ʼe ʼi ai te tahi ʼu faʼahi ʼe tonu ke tou vakaʼi.
Te faigaoʼi. ʼE tou ʼiloʼi fuli kapau ʼe mole kita gaūgaūe tuʼumaʼu pea ʼe lava tupu ai hokita mahaki mafu. ʼO toe feiā, kapau ʼe mole kita fai he ʼu gāue ʼi te faʼahi fakalaumālie pea ʼe ʼi ai tona ʼu fua kovi. Ohage la, ʼe lagi kau he tahi ki te minisitelio kae lagi fakafīfīmālie tana fai faka mafola, heʼe mole faiga ia ke liliu “ko he tagata gaue e mole ufiufi, e ina ave fakahagatonu te folafola o te mooni.” (2 Timoteo 2:15) Pea lagi kau he tahi ki te ʼu fono faka Kilisitiano kae mole lelei tana teuteu kiai peʼe tahitahiga tana ʼu tali. ʼE mole pe la hana fakatuʼutuʼu fakalaumālie peʼe mo holi kiai peʼe mo fiafia ʼi te ʼu meʼa fakalaumālie. ʼE fakatupu gaʼegaʼe te mole fai ʼo he ʼu gāue fakalaumālie, peʼe ina fakamate, te ʼu gāue ʼaē neʼe kua fai e te tui. (Sakopo 2:26) Neʼe fakatokagaʼi e te ʼapositolo ko Paulo te tuʼutāmaki ʼaia ʼi tana tohi ki te kau Kilisitiano Hepeleo, heʼe ko ʼihi neʼe kua nātou higa ki te faʼahiga maʼuli fakafīfīmālie. Koutou fakatokagaʼi neʼe ina ʼui ʼe feala ki te taʼi maʼuli ʼaia ke fakatupu kovi ki tonatou maʼuli fakalaumālie. “Koutou tokaga, ʼu tēhina, naʼa tuputupu ʼi he tahi ia koutou he loto ʼe kovi pea mo tuigataʼa, ʼo fakamamaʼo mai te ʼAtua maʼuli. Koutou haga fefakaloto mālohiʼaki ʼi te ʼaho fuli pe, ʼi te temi ʼaē ʼe kei feala ai ke tou ʼui: ‘ ʼI te ʼaho nei,’ naʼa fakafefeka he tahi ia koutou ʼaki te mālohi kākā ʼo te agahala.”—Hepeleo 3:12, 13, MN.
Te lotohoha. Ko te tahi tupuʼaga tāfito ʼo te mahaki mafu ʼe ko te lahi fau ʼo te lotohoha. ʼO toe feiā pe, ko te lotohoha, peʼe ko “te ʼu tuʼania ʼo te maʼuli” ʼe ina lava matehi te mafu fakatātā, peʼe ina pulihi tatatou fia tauhi katoa ki te ʼAtua. Koia ʼaē neʼe fai ai e Sesu te fakatokaga ʼaenī: “Ke koutou tokaga kia koutou totonu, talia naʼa mamafa tokotou ʼu loto ʼi te lahi fau ʼo te kai, pea mo te lahi fau ʼo te ʼinu, pea mo te ʼu tuʼania ʼo te maʼuli, pea mo fokifā pe kua hoko fakapunamaʼuli mai kia koutou te ʼaho ʼaia ohage ko he hele.” (Luka 21:34, 35, MN ) ʼE malave mālohi te lotohoha ki totatou mafu fakatā mo kapau ʼe tou fufū he agahala talu mai fualoa. Neʼe ʼiloʼi e te Hau ko Tavite te mamahi ʼaia he neʼe ina ʼui fēnei: “ ʼE mole tokalelei toku ʼu hui ʼuhi ko taku agahala. Heʼe kua fakalaka taku ʼu hala ʼi toku fuga ulu; ohage ko he ʼāmoga mamafa kua mamafa fau kia te ʼau.”—Pesalemo 38:3, 4.
Te falala fau kia kita. Tokolahi ʼi te hahaʼi ʼaē ʼe mahaki mafu neʼe nātou falala fau ʼe mole nātou mahahaki, ʼo aʼu ki te temi ʼaē neʼe nātou mahaki mafu ai. ʼI te agamāhani neʼe mole nātou ʼolo ki he tōketā ke sivi nātou, pe neʼe nātou meʼa noaʼi te ʼu sivi ʼaia heʼe ʼi tanatou manatu ʼe mole hona ʼaoga. ʼO toe feiā pe, ko ʼihi ʼi tanatou kua liliu ko te kau Kilisitiano, neʼe lagi nātou manatu ʼe mole lava hoko he tuʼutāmaki feiā kia nātou. ʼE lagi nātou meʼa noaʼi tanatou sivi ʼo nātou ʼi te faʼahi fakalaumālie ʼo aʼu ki te temi ʼaē ʼe nātou tuʼutāmaki ai. ʼE tonu ke tou manatuʼi tuʼumaʼu te tokoni lelei ʼaenī ʼa te ʼapositolo ko Paulo ʼo ʼuhiga mo te falala fau ʼaē kia kita totonu: “Ko ae e manatu e tuʼu tokaga naa higa.” ʼE ko he aga fakapotopoto hatatou manatuʼi totatou ʼuhiga heʼe haohaoa, pea mo tou vakavakaʼi fakalelei tuʼumaʼu ia tatou ʼi te faʼahi fakalaumālie.—1 Kolonito 10:12; Tāʼaga Lea 28:14.
ʼAua Naʼa Meʼa Noaʼi Te ʼu Fakaʼiloga ʼo Te Mahaki
ʼE ko he meʼa lelei ke fakatokagaʼi mai e te Tohi-Tapu ke tou vakaʼi te ʼaluʼaga ʼo te loto. ʼE tou lau fēnei ia Selemia 17:9, 10: “ ʼE kākā te loto, ʼo laka ʼi te meʼa kehe fuli, pea ʼe mole hona faitoʼo. Ko ai ʼaē ʼe ina lava ʼiloʼi? Ko ʼau Sehova, ʼe ʼau vakavakaʼi te loto, ʼe ʼau sivisivi te ʼu ifiifi, ei, moʼo foaki ki te tagata takitokotahi ʼo mulimuli ki tona ʼu ala, ʼo mulimuli ki te fua ʼo tana ʼu aga.” ʼO hilifaki ki te vakaʼi ʼo totatou loto, neʼe toe foaki mai e Sehova te fakatuʼutuʼu ʼofa moʼo tokoni kia tatou ke tou vakavakaʼi ia tatou totonu.
ʼAki te “kaugana agatonu mo fakapotopoto,” ʼe tou maʼu ai te ʼu fakamanatu ʼi tona temi totonu. (Mateo 24:45) Ohage la, ko te faʼahi tāfito ʼaē ʼe feala ke kākāʼi ai tatou e totatou loto, ko tana uga tatou ke tou fai te ʼu holi ʼo te malamanei. ʼE ko he ʼu fakaʼamu pea mo he ʼu moemisi ʼe mole lava hoko, kae ʼe lava hēhē ai te ʼatamai ʼo he tahi. ʼE fakatupu tuʼutāmaki te ʼu taʼi moemisi ʼaia, tāfito la mo kapau ʼe hoko ai mo he ʼu manatu heʼe maʼa. Koia, ʼe tonu ke tou tekeʼi mālohi te ʼu meʼa ʼaia. Pea kapau ʼe tou hage ko Sesu ʼo tou fehiʼa ki te meʼa noaʼi ʼo te lao, ʼe tou leʼoleʼo anai totatou loto ke ʼaua naʼa holi ki te ʼu moemisi ʼo te malamanei.—Hepeleo 1:8, 9.
Tahi ʼaē meʼa, ʼe tou maʼu mo te tokoni ʼa te kau tagata ʼāfea ʼo te kokelekasio. Logola ʼe ko he meʼa lelei hakita tokaga ki ʼihi, kae ʼe ko he maʼua ʼo tatou takitokotahi ke tou tokakaga ki totatou loto ʼi te faʼahi fakalaumālie. ʼA tatou pe takitokotahi ia te “sivi te meafuape,” pea mo “[tou] vakai ifo ia [tatou], pe [tou] mauli i te tui.”—1 Tesalonika 5:21; 2 Kolonito 13:5.
Koutou Hāofaki Tokotou Loto
Ko te pelesepeto faka Tohi-Tapu ʼaē “ko te mea ae e to e te tagata pea e ina utu anai” ʼe ʼaoga ki te maʼuli lelei ʼo totatou loto. (Kalate 6:7) ʼI te agamāhani, ko te tuʼutāmaki fakalaumālie ʼaē ʼe hage neʼe hoko fakafokifā, ʼe ko te fua ʼaia ʼo te lotonoa kua fualoa pea mo ni ʼu agahala fakafūfū, he neʼe kita holi fau ki he ʼu meʼa fakatupu tuʼutāmaki ki totatou maʼuli fakalaumālie, ohage la ko te sioʼi ʼo te ʼu ʼata ʼaē ʼe fai ai te ʼu felāveʼi fakasino heʼeʼaoga, te mānumānu koloā, pea mo te fia maʼu tuʼulaga peʼe ko te fia logona.
Koia moʼo puipui ʼo totatou loto, ʼe ʼaoga ke tou tokaga lelei ki tatatou meʼa kai fakalaumālie. Koutou fafaga tokotou ʼatamai pea mo tokotou loto ʼaki te Folafola ʼa te ʼAtua. Koutou tekeʼi te ʼu meʼa kai ʼaē ʼe mole lelei pea mo fia fai ki ai te kakano kae ʼe ina fakafefeka ai tokita loto. ʼE ʼalutahi te ʼu fakatokaga ʼa te tagata fai pesalemo pea mo te manatu ʼa te kau tōketā: “Kua fefeka tonatou loto ohage ko te gako.”—Pesalemo 119:70.
Kapau neʼe kua fufū he ʼu agahala talu mai fualoa, koutou faiga mālohi ke koutou toʼo naʼa fokifā ʼe nātou māpunuʼi tokotou ʼu ua fakatā. Kapau kua hage ʼe koutou leleiʼia te malamanei pea mo lahi te ʼu meʼa ʼaē ʼe ina foaki mai ʼi te ʼu fakafiafia, koutou metitasio ki te tokoni poto ʼaenī ʼa te ʼapositolo ko Paulo. Neʼe ina tohi fēnei: “Koʼeni ʼe ʼau tala atu, ʼu tēhina: kua nounou te temi. Koia, ko nātou fuli . . . ʼaē ʼe nātou fakaʼaogaʼi te mālama, ke nātou hage ko nātou ʼaē ʼe mole nātou fakaʼaogaʼi katoa; koteʼuhi ko te ʼaluʼaga ʼo te mālama ʼaenī ʼe fetogi.” (1 Kolonito 7:29-31, MN ) Pea kapau ko te mānumānu koloā kua kamata liliu ko he hele kia koutou, koutou tokagaʼi te ʼu palalau ʼaenī ʼa Sopo: “Kapau neʼe ʼau falala ki te aulo, pe neʼe ʼau ʼui ki te aulo, ‘ ʼE ʼau falala kia koe!’ ko te tahi ʼaia hala ʼe tonu anai ke ʼave ki te ʼu tuʼi fakamāu, he ko haku fakafisi ki te ʼAtua moʼoni ʼaē ʼi ʼoluga.”—Sopo 31:24, 28; Pesalemo 62:10; 1 Timoteo 6:9, 10.
Moʼo fakatātā te kovi ʼo te meʼa noaʼi tuʼumaʼu ʼo te tokoni faka Tohi-Tapu, ʼe ina fakatokaga fēnei mai: “Ko he tahi neʼe kua liuliuga tona fakatonutonuʼi, kae ʼe ina fakafefeka tona kia, ʼe fasi fakafokifā anai ia, pea ʼe mole toe faitoʼo.” (Tāʼaga Lea 29:1) Kae kapau ʼe tou tokaga lelei ki totatou loto, ʼe tou fiafia pea mo tokalelei anai totatou ʼatamai heʼe faigafua totatou maʼuli pea mo fakaʼaluʼalu lelei. Ko te tokoni ʼaia ʼaē neʼe fai tuʼumaʼu ki te kau Kilisitiano moʼoni. ʼAki te tokoni ʼa te ʼAtua neʼe tohi fēnei e te ʼapositolo ko Paulo: “ ʼE moʼoni, ʼe ko he meʼa fakatupu maʼu meʼa te aga faka lotu ʼaia pea mo te vilitute ʼaē ko te fakafeauga pe kia kita totonu. He neʼe mole tou ʼaumai he meʼa ki te malamanei, pea ʼe mole toe feala foki ke tou ʼave he meʼa. Koia, kapau ʼe tou maʼu te meʼa kai pea mo te meʼa kofu, ʼe tou feʼauga pe anai ʼi te ʼu meʼa ʼaia.”—1 Timoteo 6:6-8, MN.
Ei, ko takita ako pea mo fai he ʼu gāue fakalaumālie, ʼe tokoni anai kia tatou ke haohaoa pea mo mālohi totatou loto ʼi te faʼahi fakalaumālie. ʼI tatatou tokakaga ki tatatou kai ʼi te faʼahi fakalaumālie, ʼe mole tou fakagafua anai ki te ʼu meʼa fakatupu tuʼutāmaki ʼo te malamanei ke nātou kākāʼi totatou loto. Kae ko te meʼa ʼaē ʼe maʼuhiga tāfito, tou tali te ʼu fakatuʼutuʼu ʼa Sehova mai tana kautahi, pea mo tou vakaʼi tuʼumaʼu ia tatou totonu peʼe feafeaʼi totatou loto. Ka tou fai fakalelei te faʼahi ʼaia, pea ʼe tokoni mai anai ke mole hoko kia tatou te ʼu ikuʼaga kovi ʼo he mahaki mafu ʼi te faʼahi fakalaumālie.
[Kiʼi nota]
a Koutou lau he tahi ʼu manatu ʼi te alatike “ Crise cardiaque—Que faire ? ” ʼi te Réveillez-vous ! ʼo te ʼaho 8 ʼo Tesepeli 1996, neʼe tā e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova.
[Paki ʼo te pasina 10]
KO HE MEʼA KAI ʼE MOLE LELEI ʼI TE FAʼAHI FAKALAUMĀLIE ʼE INA LAVA FAKA PALALISIA TE MAFU FAKATĀTĀ, OHAGE PE KO HE MEʼA KAI ʼE MOLE LELEI ʼE INA LAVA MĀPUNUʼI TE ʼU UA ʼO TE MAFU
[Paki ʼo te pasina 10]
KAPAU ʼE MOLE KITA FAI HE ʼU GĀUE ʼI TE FAʼAHI FAKALAUMĀLIE PEA ʼE ʼI AI TONA ʼU FUA KOVI
[Paki ʼo te pasina 11]
KO “TE ʼU TUʼANIA ʼO TE MAʼULI” ʼE INA LAVA MATEHI TE MAFU FAKATĀTĀ
[Paki ʼo te pasina 11]
ʼE lava hoko he ʼu mamahi lahi heʼe mole tou tokakaga peʼe lelei totatou maʼuli fakalaumālie
[Paki ʼo te pasina 13]
ʼE lava hāo totatou loto mo kapau ʼe tou fai he ʼu agamāhani ʼe lelei ʼi te faʼahi fakalaumālie
[Haʼuʼaga ʼo te paki pasina 9]
AP Photo/David Longstreath