ʼE Nātou Haga Haʼele ʼi Te Moʼoni
“E mole lahiʼage toku fiafia ki niʼihiʼage mea i te mea aeni, i taku logo e mauli aku fanau i te mooni.”—3 Soane 4.
1. Koteā ʼaē ʼe talanoa tāfito kiai “te moʼoni ʼo te logo lelei”?
ʼE LELEIʼIA pe e Sehova ia nātou ʼaē ʼe nātou tauhi kia te ia “ aki te laumalie pea mo te moʼoni.” (Soane 4:24, MN ) ʼE nātou fakalogo ki te moʼoni, mo nātou tali te ʼu akonaki faka Kilisitiano fuli ʼaē ʼe fakatafito ki te Folafola ʼa te ʼAtua. Ko te “moʼoni [ʼaia] ʼo te logo lelei” ʼe talanoa tāfito kia Sesu Kilisito pea mo te lagavaka ʼo te ʼuhiga tuʼi ʼaliki ʼo Sehova ʼaki te Puleʼaga. (Kalate 2:14, MN ) ʼE tuku e te ʼAtua ke gāue “[te] malohi o te hala” kia nātou ʼaē ʼe nātou leleiʼia te loi, kae ko te fakamaʼuli ʼe fakalogo ki tatatou tui ki te logo lelei pea mo tatatou haʼele ʼi te moʼoni.—2 Tesalonika 2:9-12; Efeso 1:13, 14.
2. He koʼe neʼe fiafia tāfito te ʼapositolo ko Soane, pea neʼe feafeaʼi tana felogoi mo Kaiusi?
2 Ko te kau fai faka mafola ʼo te Puleʼaga ʼe ko he ʼu “kauga gaue i te mooni.” Ohage ko te ʼapositolo ko Soane pea mo tona kaumeʼa ko Kaiusi, ʼe nātou loto mālohi ke nātou nonofo ʼi te moʼoni pea mo haʼele ai. ʼI tana manatu kia Kaiusi, neʼe tohi fēnei e Soane: “E mole lahiʼage toku fiafia ki niʼihiʼage mea i te mea aeni, i taku logo e mauli aku fanau i te mooni.” (3 Soane 3-8) Logola neʼe mole ko Soane ʼaē kua matuʼa, ʼaē neʼe ina fakahā te moʼoni kia Kaiusi, kae ko te kua matuʼa ʼo te ʼapositolo, mo tana aga fakapotopoto faka Kilisitiano pea mo tona ʼofa fakatautehina ʼaē neʼe feala ai ki te tagata ʼaia neʼe kei tūpulaga ke liliu ko he fānau ʼa Soane ʼi te faʼahi fakalaumālie.
Te Moʼoni Pea Mo Te Tauhi Faka Kilisitiano
3. He koʼe neʼe fai te ʼu fono e te ʼu ʼuluaki Kilisitiano pea neʼe koteā tonatou ʼu fua lelei?
3 Moʼo ako te moʼoni, neʼe fakatahitahi faka kokelekasio te ʼu ʼuluaki Kilisitiano, ʼi ʼihi temi ʼi te ʼu loto fale. (Loma 16:3-5) Neʼe nātou maʼu ai te fakaloto mālohi pea mo nātou feʼugaʼaki ki te ʼofa pea mo te ʼu gāue lelei. (Hepeleo 10:24, 25) ʼO ʼuhiga mo te ʼu Kilisitiano ʼi te ʼu temi ki muli age, neʼe tohi fēnei e Tertullien (ʼi te taʼu 155 ʼo aʼu ki te hili ʼo te taʼu 220 ʼo totatou temi): “Neʼe mātou fakatahitahi ʼo lau te ʼu tohi ʼa te ʼAtua . . . ʼAki te ʼu folafola taputapu ʼaia neʼe mātou fafaga ai tamatou tui, mo fakamālohiʼi ai tamatou ʼamanaki, pea mo fakamoʼoni ki tamatou falala.”—Apologétique, Traduction littérale, kapite 39.
4. Neʼe fakaʼaogaʼi feafeaʼi te hiva ʼi te ʼu fono faka Kilisitiano?
4 ʼE ʼasi mai neʼe toe hiva te kau Kilisitiano ʼi tanatou ʼu fono. (Efeso 5:19; Kolose 3:16) ʼE tohi e te polofesea ko Henry Chadwick, ko te tagata fai valoki ko Celsus ʼo te lua sēkulō, ʼi tana logoʼi te ʼu hiva ʼaē neʼe fai e te kau Kilisitiano, neʼe ko he ʼu hiva “matalelei pea neʼe ina logoʼi ʼe malave moʼoni kia te ia.” ʼE toe ʼui fēnei e Chadwick: “Ko Clement ʼo Alexandrie ʼe ko te ʼuluaki tagata faitohi Kilisitiano ʼaē neʼe talanoa ki te faʼahiga musika ʼaē ʼe tonu ke fai e te kau Kilisitiano. ʼE ina fakahā ʼe mole tonu ke fai te faʼahiga musika ʼaē ʼe ina fakatupu he ʼu holi ki he ʼu felāveʼi fakasino.” (The Early Church, pasina 274-5) Ko te kau ʼuluaki Kilisitiano neʼe nātou hiva ʼi tanatou fakatahitahi, ʼo toe feiā pe ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼe nātou hiva he ʼu katiko ʼe fakatafito ki te Tohi-Tapu, pea mo te ʼu hiva moʼo vikiviki ki te ʼAtua pea mo te Puleʼaga.
5. (a) ʼI te ʼu ʼuluaki kokelekasio faka Kilisitiano, neʼe foaki feafeaʼi te takitaki fakalaumālie? (b) Neʼe maʼuliʼi feafeaʼi e te kau Kilisitiano moʼoni te ʼu palalau ʼa Sesu ʼaē ʼe tuʼu ia Mateo 23:8, 9?
5 ʼI te ʼu kokelekasio faka Kilisitiano ʼo te ʼuluaki sēkulō, neʼe faiakonaki te kau tagata ʼāfea ʼo ʼuhiga mo te moʼoni, pea neʼe tokoni te kau faifekau faka minisitelio ki te ʼu tēhina ʼi he ʼu ʼaluʼaga kehekehe. (Filipe 1:1) Ko te kolesi pule ʼaē neʼe falala ki te Folafola ʼa te ʼAtua pea mo te laumālie maʼoniʼoni, neʼe ina foaki te takitaki fakalaumālie. (Gaue 15:6, 23-31) Neʼe mole nātou fakaʼaogaʼi he ʼu higoa faka tuʼulaga, he neʼe fakatotonu e Sesu ki tana kau tisipulo: “Aua tautou fakahigoa koutou: ‘Faipule’, he ko toutou faiʼako e tahi pea ko koutou fuli e koutou tautehina. Pea aua tautou fakahigoa he tahi i te kelekele ko tautou ‘tamai’, koteuhi ko tautou Tamai e tahi, ia te ‘Tamai e i Selo.’ ” (Mateo 23:8, 9) ʼI te faʼahi ʼaenī pea mo ʼihi atu faʼahi, ʼe tatau ai te ʼu ʼuluaki Kilisitiano pea mo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova.
Neʼe Fakatagaʼi Nātou ʼUhi Ko Tanatou Faka Mafola Te Moʼoni
6, 7. Logola neʼe nātou faka mafola he logo tokalelei, kae neʼe gaohi feafeaʼi te kau Kilisitiano moʼoni?
6 Logola neʼe nātou faka mafola te logo tokalelei ʼo te Puleʼaga, kae neʼe fakatagaʼi te ʼu ʼuluaki Kilisitiano, ohage pe ko Sesu. (Soane 15:20; 17:14) Ko te tagata fai hisitolia ko John L. von Mosheim, neʼe ina ʼui ʼo ʼuhiga mo te kau Kilisitiano ʼo te ʼuluaki sēkulō, neʼe ko “he kūtuga neʼe mole nātou agakovi, neʼe mole nātou fakakaukauʼi ʼi he temi ke nātou fai he meʼa kovi ki te puleʼaga.” Neʼe ʼui e te Dr. Mosheim ko te meʼa ʼaē “neʼe ʼiʼita ai te kau Loma ki te kau Kilisitiano, neʼe ko te faigafua ʼo tanatou tauhi, pea neʼe mole tatau ia mo te ʼu toʼotoʼoga taputapu ʼa te tahi ʼu hahaʼi.” Neʼe ina toe ʼui fēnei: “Neʼe mole fai hanatou ʼu sakilifisio, neʼe mole honatou ʼu fale lotu, he ʼu paki, he kau pule, peʼe ko he kau fono faka lotu; pea neʼe tupu ai tonatou tukugakoviʼi e te hahaʼi kaugamālie ʼaē neʼe mole nātou mahino ki te faʼahi ʼaia, he neʼe nātou manatu ʼe maʼua ke ʼi ai te ʼu meʼa fuli ʼaia moʼo faʼufaʼu he lotu.” Koia neʼe faka ʼuhiga ai te kau Kilisitiano ko he ʼu hahaʼi ʼe mole tui ki te ʼAtua; pea ʼi te ʼu lao ʼo Loma, ko te ʼu hahaʼi ʼaia neʼe ko te meʼa fakalialia ʼo te sosiete.”
7 Ko te kau pelepitelo, mo te hahaʼi tufuga pea mo te hahaʼi faʼu tamapua, neʼe nātou uga te hahaʼi ke nātou fakafeagai ki te kau Kilisitiano ʼaē ʼe mole nātou fia tauhi tamapua. (Gaue 19:23-40; 1 Kolonito 10:14) Neʼe tohi fēnei e Tertullien: “Neʼe nātou tui ʼe tupu te ʼu malaʼia fuli ʼo te Puleʼaga, peʼe ko te ʼu tuʼutāmaki ki te hahaʼi ʼuhi ko te kau Kilisitiano. Kapau neʼe hake te vaitafe ko Tiber ki te māʼoluga ʼo te ʼu kaupā, kapau neʼe mole fakavai e te vaitafe ʼo te Nile te ʼu gāueʼaga, kapau neʼe mole tō he ʼua pea ka hoko he mafuike, kapau neʼe hoge, peʼe hoko he malaʼia, pea neʼe kita logo ki te ʼui ʼaē: ‘Laku te kau Kilisitiano ki te ʼu laione!’ ” Logope la te ʼu meʼa ʼaē neʼe feala ke fai kia nātou, kae ko te kau Kilisitiano moʼoni neʼe mole nātou ‘tauhi ki te ʼu tamapua.’—1 Soane 5:21.
Te Moʼoni Pea Mo Te ʼu Toʼotoʼoga Faka Lotu
8. He koʼe ko nātou ʼaē ʼe haʼele ʼi te moʼoni ʼe mole nātou fai te Po Tapu?
8 Ko nātou ʼaē ʼe haʼele ʼi te moʼoni ʼe mole nātou mulimuli ki he ʼu toʼotoʼoga ʼe mole tuʼu ʼi te Tohi-Tapu, heʼe ko ‘te mālama ʼe mole felogoi mo te fakapōʼuli.’ (2 Kolonito 6:14-18) Ohage la, ʼe mole nātou fai te Po Tapu, ʼi te ʼaho 25 ʼo Tesepeli. ʼE ʼui fakalelei e te tohi The World Book Encyclopedia: “ ʼE mole he tahi ʼe ina ʼiloʼi te ʼaho tonu ʼaē neʼe tupu ai ia Kilisito.” ʼE ʼui fēnei e te tohi The Encyclopedia Americana (ʼo te taʼu 1956): “Ko te lafeti Loma ʼaē ko te Saturnale, neʼe fai ʼi te vaeluaʼi māhina ʼo Tesepeli, pea neʼe mulimuli kiai te ʼu fakafiafia ʼo te lafeti ʼo te Po Tapu.” ʼE ʼui fēnei e te tohi Cyclopædia ʼo M’Clintock pea mo Strong: “Ko te Po Tapu ʼe mole ko he fakatotonu ia mai te ʼAtua, pea ʼe mole talanoa kiai te Tauhi Foʼou.” Pea ʼe ʼui fēnei e te tohi Daily Life in the Time of Jesus: “ ʼI te temi momoko, neʼe tuku te faga manu . . . ʼi te fale manu; pea ʼaki pe te faʼahi ʼaia, ʼe ʼasi mai ai ʼe mole totonu te ʼaho ʼaē ʼe fai māhani ai te Po Tapu ʼi te temi nive, heʼe ʼui e te Evaselio neʼe nonofo te hahaʼi tauhi manu ʼi te ʼu gāueʼaga.”—Luka 2:8-11.
9. He koʼe neʼe mole fai te Pāsikate e te ʼu kaugana ʼa Sehova ʼi te temi muʼa pea mo te temi nei?
9 ʼE ʼui ko te Pāsikate ʼe fakamanatu ai te fakatuʼuake ʼo Kilisito, kae ʼe ʼi ai te ʼu tohi ʼe feala ke tou falala kiai, ʼe nātou fakapipiki te ʼaho ʼaia ki te tauhi hala. ʼE ʼui e te tohi The Westminster Dictionary of the Bible, ko te Pāsikate neʼe “ko te lafeti ʼo te fasiga taʼu mātala, ko te fakaʼapaʼapa ki te ʼatua fafine Teutone ʼo te mālama pea mo te fasiga taʼu mātala, pea ʼe higoa ko Eastre ʼi te ʼu fenua Pilitania mo Saxons.” Kae ʼe ʼui fēnei e te Encyclopædia Britannica: “ ʼE mole talanoa te Tauhi Foʼou ki te lafeti ʼo te Pāsikate.” Neʼe mole fai e te ʼu ʼuluaki Kilisitiano te Pāsikate pea ʼe mole fai e te hahaʼi ʼa Sehova ia ʼaho nei.
10. Koteā te ʼaho ʼaē neʼe fakatuʼu e Sesu ke fakamanatuʼi, pea ko ai ʼaē ʼe kei nātou mulimuli kiai?
10 Neʼe mole fakatotonu e Sesu ki tana kau tisipulo ke nātou fakamanatuʼi tona ʼaho tupu peʼe ko tona fakatuʼuake, kae neʼe ina fakatuʼu te ʼAho Fakamanatu ʼo tona mate faka sakilifisio. (Loma 5:8) Koia ʼe ko te meʼa pe ʼaia e tahi ʼaē neʼe ina fakatotonu ki tana ʼu tisipulo ke nātou fai. (Luka 22:19, 20) ʼE toe fakahigoaʼi te toʼotoʼoga ʼaia ko te Taumafa ʼo te ʼAliki, pea ʼe kei fai ia ʼaho nei e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi te taʼu fuli.—1 Kolonito 11:20-26.
ʼE Tala Te Moʼoni ʼi Te Kele Katoa
11, 12. ʼE lava feafeaʼi kia nātou ʼaē ʼe haʼele ʼi te moʼoni ke nātou fakahoko tanatou gāue fai faka mafola?
11 Kia nātou ʼaē ʼe nātou ʼiloʼi te moʼoni, ʼe ko he pilivilesio ke nātou foaki tonatou temi, mo tonatou mālohi, pea mo te tahi ʼu meʼa ʼe nātou maʼu ki te faka mafola ʼo te logo lelei. (Maleko 13:10) Ko te ʼu meʼa ʼofa ʼaē neʼe foaki, neʼe nātou lagolago ki te gāue fai faka mafola ʼo te ʼu ʼuluaki Kilisitiano. (2 Kolonito 8:12; 9:7) Neʼe tohi fēnei e Tertullien: “Logola neʼe ʼi ai te kiʼi puha ke ʼai kiai te falā, kae neʼe mole fai he tae falā ʼi te hūʼaga, ohage ko he fakamaʼua faka lotu. ʼI te māhina fuli neʼe tahi foaki e te hahaʼi hanatou kiʼi falā, ʼi he ʼaho ʼi te māhina fuli, ʼi te temi ʼaē ʼe lotolelei kiai, mo kapau ʼe lotolelei kiai pea mo feala; neʼe mole fakakinauʼi he tahi; neʼe ko he meʼa ʼofa neʼe fai ʼaki he lotolelei.”—Apologétique, Traduction littérale, kapite 39.
12 ʼE toe lagolago te ʼu meʼa ʼofa ki te gāue ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi te malamanei katoa. Ohage ko te kau Fakamoʼoni, ʼe ko he pilivilesio ki te hahaʼi loto fakafetaʼi pea mo fia logo, hanatou lagolago ki te gāue ʼaia ʼaki tanatou ʼu meʼa ʼofa. ʼE toe tatau ai te ʼu ʼuluaki Kilisitiano mo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova.
Ko Te Moʼoni Pea Mo Takita Aga
13. ʼO ʼuhiga mo tanatou aga, koteā te tokoni ʼa Petelo ʼe mulimuli kiai te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova?
13 ʼI te haʼele ʼa te kau ʼuluaki Kilisitiano ʼi te moʼoni, neʼe nātou mulimuli ki te tokoni ʼa te ʼapositolo ko Petelo: “Ke ia koutou he aga matamatalelei ʼi te lotolotoiga ʼo te ʼu puleʼaga, ke feala ʼi te temi ʼaē ʼe nātou laukovi ai kia koutou ohage ko he kau agakovi, ke nātou faka kolōliaʼi te ʼAtua ʼi te ʼaho ʼo tana ʼaʼahi, ʼuhi ko tanatou sio mata ki takotou ʼu gāue lelei.” (1 Petelo 2:12, MN ) ʼE maʼuhiga ʼaupito te ʼu palalau ʼaia ki te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova.
14. Koteā te manatu faka Kilisitiano ʼo ʼuhiga mo te ʼu fakafiafia heʼeʼaoga?
14 Māʼiape la ʼi te temi ʼaē neʼe hoko ai te ʼapositasia, neʼe mole fai e te kau Kilisitiano he ʼu aga heʼeʼaoga. Neʼe tohi fēnei e te polofesea teolosia ko W. D. Killen: “ ʼI te lua pea mo te tolu sēkulō ʼi te ʼu kolo lalahi fuli neʼe hahaʼi tāfito te ʼu fale ʼaē ʼe fai ai te ʼu kiʼi gaoʼi; pea ʼi te agamāhani ko te hahaʼi ʼaē neʼe gaoʼi ai neʼe ko te ʼu hahaʼi neʼe mole lelei tanatou aga, pea ko tanatou ʼu gaoʼi neʼe fai moʼo tali ki te ʼu holi kovi ʼo te temi ʼaia . . . Neʼe ko he meʼa fakalialia ki te kau Kilisitiano fuli te ʼu koga meʼa ʼaia. . . . Neʼe nātou fakalialia ki tanatou ʼu tauvele; pea ko tanatou pāui tuʼumaʼu ki te ʼu ʼatua tagata mo fafine pagani, neʼe ko he laukovi ʼaia ki tanatou tui.” (The Ancient Church, pasina 318 ki te 319) Ia ʼaho nei, ko te kau tisipulo moʼoni ʼa Sesu ʼe nātou tekeʼi mo nātou te ʼu fakafiafia ʼaē ʼe fakalialia pea mo heʼe fakaʼapaʼapa.—Efeso 5:3-5.
Te Moʼoni Pea Mo “Te ʼu Pule Māʼoluga”
15, 16. Ko ai “te ʼu pule māʼoluga,” pea ko nātou ʼaē ʼe haʼele ʼi te moʼoni e feafeaʼi tanatou fakalogo kia nātou ʼaia?
15 Logola te lelei ʼo te aga ʼa te kau ʼuluaki Kilisitiano, kae tokolahi te ʼu hau Loma neʼe nātou fakamāuʼi kovi ia nātou. ʼE ʼui e te tagata fakamatala hisitolia ko E. G. Hardy, kia mata ʼo te ʼu hau ko nātou ʼaia neʼe “ko he ʼu faʼahiga hahaʼi faiva pea mo fehiʼaʼinaʼi.” Ko te fefaitohiʼaki ʼa te Kovana ko Pline le Jeune ʼo Pitinia pea mo te Hau ko Trajan, ʼe hā ʼaki mai ʼi te agamāhani ko te ʼu pule neʼe mole nātou ʼiloʼi lelei te ʼuhiga ʼo te Lotu Faka Kilisitiano. ʼE tonu ke feafeaʼi te aga ʼa te kau Kilisitiano ki te puleʼaga?
16 Ohage ko te ʼu ʼuluaki tisipulo ʼa Sesu, ʼe faka tuʼakoi te fakalogo ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ki “te ʼu pule māʼoluga” ʼo te puleʼaga. (Loma 13:1-7, MN ) Kapau ʼe fakamaʼua mai he meʼa e te tagata kae ʼe fakafeagai ki te finegalo ʼo te ʼAtua, pea ʼe nātou mulimuli anai ki te ʼu palalau ʼaenī: “E maua ke [tou] fakalogo ki te Atua i te fakalogo ki te tagata.” (Gaue 5:29) ʼE ʼui fēnei e te tohi After Jesus—The Triumph of Christianity: “Logola ʼe mole tauhi te kau Kilisitiano ki te hau, kae ʼe mole ko he ʼu hahaʼi laga tau, pea ko tanatou lotu, logola tona kehe pea logola ʼi ʼihi temi neʼe manatu e te kau pagani ʼe ko he lotu kovi, kae neʼe mole feala ke ina fai he meʼa ʼe kovi ki te puleʼaga.”
17. (a) Koteā te puleʼaga ʼaē neʼe lagolago kiai te ʼu ʼuluaki Kilisitiano? (b) Neʼe maʼuliʼi feafeaʼi e te kau tisipulo moʼoni ʼa Kilisito te vaega ʼo Isaia 2:4?
17 ʼE lagolago te ʼu ʼuluaki Kilisitiano ki te Puleʼaga ʼa te ʼAtua, ohage ko te ʼu pateliaka ko Apalahamo, mo Isaake, pea mo Sakopo ʼaē neʼe nātou tui ki te ‘kolo ʼaē neʼe fakapapauʼi neʼe laga e te ʼAtua.’ (Hepeleo 11:8-10) Ohage ko tonatou Pule, ko te ʼu tisipulo ʼa Sesu neʼe “mole nātou kau ʼi te malamanei.” (Soane 17:14-16, MN ) Pea ʼo ʼuhiga mo te ʼu tau, neʼe nātou kumi te tokalelei ʼo nātou “tuki tanatou ʼu heletā ke liliu ko he ʼu huo fuli kele.” (Isaia 2:4) Ko te tagata faiakonaki ʼo te hisitolia ʼo te ʼēkelesia ko Geoffrey F. Nuttall neʼe ina tokagaʼi te meʼa feiā ʼi te temi nei, pea neʼe ina ʼui fēnei: “Ko te aga ʼa te kau ʼuluaki Kilisitiano ʼo ʼuhiga mo te tau, neʼe tatau mo te aga ʼa te hahaʼi ʼaē ʼe higoa ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, pea ʼe faigataʼa hatatou tali ia te faʼahi ʼaia.”
18. He koʼe ʼe mole tonu ke tuʼania te ʼu puleʼaga ʼo ʼuhiga mo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova?
18 ʼI tanatou fakalogo ki “te ʼu pule māʼoluga” kae mole nātou kau ki te ʼu tau, neʼe mole feala ki te ʼu ʼuluaki Kilisitiano ke nātou fai he meʼa ʼe kovi ki te ʼu pule pea ʼe toe feiā mo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. Neʼe tohi fēnei e te tagata ʼe gāue ʼi te sulunale ʼi te Potu Noleto ʼo Amelika: “ ʼE ko he manatu vale te ʼui ʼaē ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼe feala ke nātou fai he meʼa ʼe kovi ki te ʼu puleʼaga. ʼE mole he tahi age lotu ʼe hage ko nātou, koteʼuhi ʼe nātou fakalogo pea mo nātou manako ki te tokalelei.” Ko te ʼu puleʼaga ʼaē ʼe nātou ʼiloʼi te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, ʼe mole nātou tuʼaniaʼi nātou.
19. ʼO ʼuhiga mo te ʼu tukuhau, koteā ʼaē ʼe feala ke ʼui ʼo ʼuhiga mo te ʼu ʼuluaki Kilisitiano pea mo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova?
19 Neʼe fakahā e te kau ʼuluaki Kilisitiano tanatou fakaʼapaʼapa ki “te ʼu pule māʼoluga” ʼo nātou totogi tanatou ʼu tukuhau. ʼI tana faitohi ki te Hau Loma ko Antonin le Pieux (138-161 ʼo totatou temi), neʼe fakahā e Justin ko te kau Kilisitiano ʼe nātou “lelei age ʼi te hahaʼi fuli” heʼe nātou totogi tanatou ʼu tukuhau. (Première apologie, kapite 17) Pea neʼe ʼui e Tertullien ki te ʼu pule Loma, ko tanatou ʼu tagata tānaki tukuhau ʼe tonu ke nātou “loto fakafetaʼi ki te kau Kilisitiano” heʼe nātou totogi fakalelei tanatou ʼu tukuhau. (Apologétique, Traduction littérale, kapite 42) Neʼe maʼu e te kau Kilisitiano te ʼu fua lelei mai te Pax Romana, peʼe ko te Tokalelei ʼo Loma, ʼaki tana ʼu lao, mo te ʼu ala lelei, pea mo te ʼu folau vaka ʼaē neʼe mole hoko ai he ʼu tuʼutāmaki. ʼI tanatou fakafetaʼi ki te ʼu lelei ʼo te sosiete, neʼe nātou mulimuli ki te ʼu folafola ʼaenī ʼa Sesu: “Ko mea a Sesale ave kia Sesale, pea mo mea a te Atua ki te Atua.” (Maleko 12:17) Ko te hahaʼi ʼa Sehova ia ʼaho nei ʼe nātou mulimuli ki te tokoni ʼaia, pea ʼe vikiʼi nātou ʼuhi ko tanatou aga fakahagatonu ʼo totogi te ʼu tukuhau.—Hepeleo 13:18.
Te Moʼoni—Ko He Noʼo ʼo Te Logo Tahi
20, 21. ʼO ʼuhiga mo te fale tautēhina ʼaē ʼe maʼuli ʼi te tokalelei, koteā ʼaē neʼe moʼoni ʼo ʼuhiga mo te ʼu ʼuluaki Kilisitiano pea mo te ʼu kaugana ʼa Sehova ʼi te temi nei?
20 ʼUhi ko tanatou haʼele ʼi te moʼoni, neʼe logo tahi te ʼu ʼuluaki Kilisitiano ʼi te fale tautēhina tokalelei, ohage pe ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi te temi nei. (Gaue 10:34, 35) Neʼe ʼui fēnei e te tohi neʼe tā ʼi te sulunale The Moscow Times: “ ʼE ʼiloa [te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova] ko he ʼu hahaʼi agalelei pea mo agamālū, ʼe faigafua te felogoi mo nātou, ʼe mole nātou agamālohi mo te hahaʼi pea ʼe nātou kumi tuʼumaʼu ke nātou felogoi lelei mo te hahaʼi. . . . ʼE mole ia nātou he ʼu hahaʼi kākā, he ʼu hahaʼi konahia peʼe toloke, ʼuhi pe ko te faʼahi ʼaenī: ʼe nātou faiga ke nātou mulimuli ʼi tanatou ʼu aga pea mo tanatou ʼu palalau, ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe nātou ako ʼi te Tohi-Tapu. Kanapaula neʼe faigaʼi e te hahaʼi fuli ʼo te kele ke nātou mulimuli ki te Tohi-Tapu ohage ko tona fai e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, pea ʼe kehe ʼaupito anai totatou mālama agakovi ʼaenī.”
21 ʼE ʼui fēnei e te Encyclopedia of Early Christianity: “Neʼe faka ʼuhiga ia te ʼuluaki lotu faka Kilisitiano ohage ko he kūtuga foʼou, neʼe feala ai ke maʼuʼuli fakatahi ʼi te logo tahi, te kau Sutea pea mo te kau Senitile ʼaē neʼe fefehiʼaʼaki.” Ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼe ko he fale tautēhina ʼi te malamanei katoa ʼe nātou manako ki te tokalelei—ʼe ko te sosiete faka tagata foʼou ʼi te malamanei katoa. (Efeso 2:11-18; 1 Petelo 5:9; 2 Petelo 3:13) ʼI te temi ʼaē neʼe sio ai ia te tagata leʼo ʼo te Malaʼe ʼo te Fakatauʼaga Meʼa ʼi Pretoria, ki te fakatahitahi ʼa te kau Fakamoʼoni ʼo te ʼu lanu kehekehe, neʼe ina ʼui fēnei: “Ko te hahaʼi fuli ʼaia, neʼe nātou agalelei, mo fepalalau leleiʼaki. Ko te aga ʼaia neʼe ʼau sio kiai mole heʼeki faʼa fualoa—ʼe ina fakamoʼoni ki te ʼu aga lelei ʼo te hahaʼi ʼo takotou sosiete, pea ʼe maʼuʼuli fakatahi te hahaʼi fuli ohage he foʼi famili fiafia.”
Te ʼu Lelei ʼo Te Akoʼi ʼo Te Moʼoni
22. Koteā ʼaē ʼe hoko ʼuhi ko te fakahā ʼo te moʼoni e te kau Kilisitiano?
22 ʼAki tanatou aga pea mo tanatou gāue fai faka mafola, ko Paulo pea mo te tahi kau Kilisitiano neʼe nātou “fakaha . . . te mooni.” (2 Kolonito 4:2) ʼE toe fai feiā mo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova pea mo nātou akoʼi te moʼoni ki te ʼu puleʼaga fuli. Ko te hahaʼi ʼi te kele katoa ʼe nātou tali te tauhi moʼoni pea mo nātou hake ki “te moʼuga ʼo te fale ʼo Sehova,” pea ʼe fakaʼāsili te kaugamālie ʼa te hahaʼi ʼaia. (Isaia 2:2, 3) ʼI te taʼu fuli, ko te lauʼi afe hahaʼi ʼe nātou papitema moʼo fakahā kua foaki tonatou maʼuli ki te ʼAtua, pea ʼe tupu ai te ʼu tuʼuga kokelekasio foʼou.
23. Koteā takotou manatu kia nātou ʼaē ʼe nātou akoʼi te moʼoni ki te ʼu puleʼaga fuli pe?
23 Logola tanatou ʼōmai mai te ʼu fenua kehekehe, kae ʼe logo tahi te hahaʼi ʼa Sehova ʼi te tauhi moʼoni. Ko te ʼofa ʼaē ʼe nātou fakahā ʼe ina fakamoʼoni ai ko nātou ko te ʼu tisipulo ʼa Sesu. (Soane 13:35) ʼE koutou sio koa ko te ‘ ʼAtua ʼe nofo moʼoni ia nātou’? (1 Kolonito 14:25) ʼE koutou lagolago koa kia nātou ʼaē ʼe nātou akoʼi te moʼoni ʼi te ʼu puleʼaga fuli pe? Kapau koia, pea ʼofa pe ke koutou loto fakafetaʼi fualoa ki te moʼoni pea mo te pilivilesio ʼaē ko te haʼele ai ʼo talu ai.
ʼE Koutou Tali Feafeaʼi Anai?
• ʼO ʼuhiga mo te tauhi, koteā ʼaē ʼe tatau ai te kau ʼuluaki Kilisitiano pea mo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova?
• Koteā te toʼotoʼoga faka lotu pe e tahi ʼaē ʼe haga fai ʼe nātou ʼaē ʼe haʼele ʼi te moʼoni?
• Ko ai “te ʼu pule māʼoluga,” pea e feafeaʼi te aga ʼa te kau Kilisitiano kia nātou ʼaia?
• He koʼe ʼe tou ʼui ko te moʼoni ʼe ko he noʼo?
[Paki ʼo te pasina 21]
ʼI te temi fuli pe, ko te ʼu fono faka Kilisitiano ʼe fua lelei kia nātou ʼaē ʼe haʼele ʼi te moʼoni
[Paki ʼo te pasina 23]
Neʼe fakatotonu e Sesu ki tana kau tisipulo ke nātou fai te ʼAho Fakamanatu ʼo tona mate faka sakilifisio
[Paki ʼo te pasina 24]
Ohage ko te ʼu ʼuluaki Kilisitiano, ʼe fakaʼapaʼapa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ki “te ʼu pule māʼoluga”