ʼE Mālohi Koa Takotou Tui?
“ ʼAki takotou tui ʼe koutou tutuʼu maʼu.”—2 Kolonito 1:24, MN.
1, 2. He koʼe ʼe tonu ke tou tui, pea ʼe lava feafeaʼi anai hona toe mālohi age?
ʼE MAHINO ki te ʼu kaugana ʼa Sehova ʼe tonu ke nātou tui. ʼIo, ‘kapau ʼe mole tou tui ʼe mole feala ke leleiʼia tatou e te ʼAtua.’ (Hepeleo 11:6) Koia tou kole fakapotopoto te laumālie maʼoniʼoni pea mo te tui, ʼaē ko he fua taulekaleka ʼo tona laumālie. (Luka 11:13; Kalate 5:22, 23) ʼE feala foki ke mālohi te kalitate ʼaia ia tatou mo kapau ʼe tou faʼifaʼitakiʼi te tui ʼo totatou ʼu tēhina mo tuagaʼane.—2 Timoteo 1:5; Hepeleo 13:7.
2 ʼE toe mālohi age anai tatatou tui mo kapau ʼe tou haga maʼuliʼi te faʼahiga maʼuli ʼaē ʼe fakahā mai e te Folafola ʼa te ʼAtua ki te kau Kilisitiano fuli. ʼE tuputupu te tui mokā ʼe kita lau te Tohi-Tapu ʼi te ʼaho fuli pea mo ako tuʼumaʼu te ʼu tohi faka Tohi-Tapu ʼaē ʼe foaki mai e “te tagata tauhi ʼapi agatonu.” (Luka 12:42-44, MN; Sosue 1:7, 8) ʼE tou fefakaloto mālohiʼaki ʼi tatatou tui mokā ʼe tou kau tuʼumaʼu ki te ʼu fono pea mo te ʼu fakatahi. (Loma 1:11, 12; Hepeleo 10:24, 25) Pea ka tou palalau ki te hahaʼi ʼi te minisitelio ʼe mālohi ai tatatou tui.—Pesalemo 145:10-13; Loma 10:11-15.
3. ʼO ʼuhiga mo te tui, koteā te tokoni ʼe tou maʼu mai te kau tagata ʼāfea ʼofa?
3 ʼE tuputupu tatatou tui ʼaki te ʼu tokoni pea mo te ʼu fakaloto mālohi faka Tohi-Tapu ʼaē ʼe foaki mai e te ʼu tagata ʼāfea ʼofa. ʼE nātou maʼu te manatu ʼa te ʼapositolo ko Paulo, ʼaē neʼe ina ʼui fēnei ki te kau Kolonito: “ ʼE mātou kaugā gāue mo koutou ki tokotou fiafia, heʼe ʼaki takotou tui ʼe koutou tutuʼu maʼu.” (2 Kolonito 1:23, 24, MN ) ʼE ʼui fēnei ʼi te tahi Tohi-Tapu: “ ʼE mātou gāue fakatahi mo koutou ke koutou fiafia, koteʼuhi ʼe mālohi takotou tui.” (Contemporary English Version) Ko te tagata agatonu ʼe maʼuli ʼuhi ko tana tui. ʼE mahino ia ko tatatou tui peʼe ko tatatou agatonu ʼe mole fakalogo ki he tahi. ʼI te faʼahi ʼaia, ‘ ʼe tonu ke tou tahi ʼamo tana ʼāmoga.’—Kalate 3:11; 6:5.
4. ʼE lava fakamālohiʼi feafeaʼi tatatou tui e te ʼu fakamatala faka Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te ʼu kaugana agatonu ʼa te ʼAtua?
4 ʼE lahi te ʼu fakamatala faka Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo nātou ʼaē neʼe tui. ʼE lagi kua tou ʼiloʼi tanatou ʼu tuʼuga gāue fakatalakitupua, kae e feafeaʼi ki tanatou tui ʼaē neʼe nātou fakahā ʼi te ʼaho fuli, lagi ʼi he temi loaloaga? ʼE feala ke mālohi tatatou tui mo kapau ʼe tou fakakaukauʼi ʼi te temi nei pe neʼe feafeaʼi tanatou fakahā te kalitate ʼaia ʼi te ʼu ʼaluʼaga ʼe tatau mo tatou.
ʼE Foaki Mai e Te Tui Te Lototoʼa
5. Koteā te fakamoʼoni faka Tohi-Tapu ʼe tou maʼu ko te tui ʼe ina fakamālohiʼi tatou ke tou lototoʼa ʼo tala te folafola ʼa te ʼAtua?
5 Ko te tui ʼe ina fakaloto mālohiʼi tatou ke tou lototoʼa ʼo tala te folafola ʼa te ʼAtua. Neʼe lototoʼa Enoke ʼo fakakikite te tautea ʼaē ka fakahoko e te ʼAtua. Neʼe ina ʼui fēnei: “Koʼeni! Kua haʼu ia Sehova mo ʼana miliate maʼoniʼoni, moʼo fakahoko te fakamāu ki te hahaʼi fuli, pea mo fakahā te hala ʼa te hahaʼi fuape ʼaē ʼe aga heʼe lotu ʼo ʼuhiga mo tanatou ʼu gāue heʼe lotu ʼaē neʼe nātou fai ʼaki he aga heʼe lotu, pea ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa fakaufiufi fuli ʼaē neʼe lau e te kau agahala heʼe lotu kia te ia.” (Suta 14, 15, MN ) ʼI tanatou logo ki te ʼu palalau ʼaia, ʼe mahino ia ko te ʼu fili heʼe lotu ʼo Enoke neʼe nātou fia matehi ia ia. Kae ʼaki te tui neʼe lototoʼa ʼo palalau, pea ko te ʼAtua “neʼe [ina] toʼo ia ia” ʼo fakamoe ʼi te mate, ʼe lagi neʼe mole mate mamahi. (Senesi 5:24; Hepeleo 11:5) ʼE mole kei tou sio ki ni ʼu milakulo feiā, kae ko Sehova ʼe ina tali tatatou ʼu faikole ʼo ina faka fealagia ke tou tui pea mo lototoʼa ʼo tala tana folafola.—Gaue 4:24-31.
6. Neʼe tokoni feafeaʼi kia Noe ia te tui pea mo te lototoʼa ʼaē neʼe foaki age e te ʼAtua?
6 ʼAki te tui ko Noe neʼe “ina faʼu te aleka moʼo hāofaki tona famili.” (Hepeleo 11:7, MN; Senesi 6:13-22) Tahi ʼaē meʼa, ko Noe neʼe ko he “tagata faka mafola faitotonu” neʼe lototoʼa ʼo tala te fakatokaga ʼa te ʼAtua ki te hahaʼi ʼo tona temi. (2 Petelo 2:5, MN ) Neʼe lagi nātou vāʼi tana tala ʼaē ko te Tulivio ka hoko mai, ohage pe ko ʼihi ʼe nātou vāʼi tatou mokā ʼe tou fakahā age ʼi te Tohi-Tapu kua vave pe anai te fakaʼauha ʼo te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼaenī. (2 Petelo 3:3-12) Kae ohage ko Enoke pea mo Noe, ʼe feala ke tou faka mafola he logo feiā koteʼuhi ʼe foaki mai e te ʼAtua te tui pea mo te lototoʼa.
Ko Te Tui ʼe Ina Foaki Mai Te Faʼa Kātaki
7. Neʼe fakahā feafeaʼi e Apalahamo pea mo ʼihi tanatou tui pea mo tanatou faʼa kātaki?
7 ʼE tonu ke tou tui pea mo faʼa kātaki, tāfito la mo kapau ʼe tou fakatalitali ki te fakaʼosi ʼo te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼaenī. Ko te pateliaka ko Apalahamo ʼaē neʼe manavasiʼi ki te ʼAtua, ʼe kau ia nātou ʼaē ‘neʼe tui pea mo faʼa kātaki ʼe nātou maʼu anai te ʼu fakapapau.’ (Hepeleo 6:11, 12) ʼAki te tui neʼe mavae ʼi te kolo ʼo Ule, mo tona ʼu fealagia neʼe ina maʼu ai, pea neʼe ʼalu ʼo nofo ko he matāpule ʼi he kele kehe neʼe fakapapauʼi age e te ʼAtua kia te ia. Ko Isaake pea mo Sakopo neʼe toe fakapapauʼi age kia nāua te tofiʼa ʼaia. Kae “nee natou mamate fuli i te tui, kae nee heeki natou tali te u fakapapau.” ʼAki te tui neʼe ‘nātou holi ki he fenua ʼe lelei age, te fenua ʼi selo.’ Koia, ko te ʼAtua “kua ina teuteu he kolo kia natou.” (Hepeleo 11:8-16) Ei ko Apalahamo, Isaake mo Sakopo—pea mo tonatou ʼu ʼohoana aga faka lotu—neʼe nātou faʼa kātaki ʼo fakatalitali ki te Puleʼaga ʼo te ʼAtua ʼi selo, ʼaē ka fakatuʼuake ai anai ia nātou ki te maʼuli ʼi te kele.
8. Neʼe faʼa kātaki pea mo tui ia Apalahamo, mo Isaake, pea mo Sakopo logola neʼe mole heʼeki nātou sio kiteā?
8 Neʼe mole puli te tui ʼa Apalahamo, mo Isaake pea mo Sakopo. Neʼe mole nātou maʼuli ʼi te Kele ʼo Te Fakapapau, pea neʼe mole nātou sio ki te tapuakinaʼi ʼo te ʼu puleʼaga fuli ʼi te hāko ʼo Apalahamo. (Senesi 15:5-7; 22:15-18) Ko te ʼu tagata ʼaia neʼe nātou haga tui pea mo faʼa kātaki ʼi tonatou maʼuli, logola ko te ‘kolo ʼaē neʼe laga e te ʼAtua’ neʼe hoki tuʼu ʼi te ʼu sēkulō ki muli age. ʼE mahino ia ʼe tonu anai ke tou feiā, tāfito la heʼe ʼi te temi nei kua tuʼu moʼoni ʼi te lagi te Puleʼaga ʼo Te Mesia.—Pesalemo 42:5, 11; 43:5.
Ko Te Tui ʼe Ina Foaki Mai Te ʼu Fakatuʼutuʼu ʼe Maʼuhiga Age
9. ʼE malave feafeaʼi te tui ki tatatou ʼu fakatuʼutuʼu?
9 Ko te kau pateliaka agatonu neʼe mole nātou faʼifaʼitakiʼi te maʼuli fakalialia ʼo te kau Kanaane, he neʼe ʼi ai tanatou ʼu fakatuʼutuʼu ʼe maʼuhiga age. Ko te tui ʼe ina toe foaki mai kia tatou te ʼu fakatuʼutuʼu fakalaumālie ke feala ai hatatou tauʼi te ʼu fakahala ʼo te mālama ʼaenī ʼe takoto ʼi te mālohi ʼo te agakovi, ia Satana te Tevolo.—1 Soane 2:15-17; 5:19.
10. ʼE tou ʼiloʼi feafeaʼi ko Sosefo neʼe faiga ki he fakatuʼutuʼu ʼe maʼuhiga age, ʼi hona fia ʼiloa ʼi te mālama ʼaenī?
10 ʼAki te takitaki ʼa te ʼAtua, ko Sosefo te foha ʼo Sakopo neʼe gāue ko te tagata ʼe tokaga ki te meʼa kai ʼi Esipito, kae neʼe mole ina fakatuʼutuʼu ia ke liliu ko he tagata lahi ʼo te mālama ʼaenī. ʼAki tana tui ki te ʼu fakapapau ʼa te ʼAtua, ʼi tona taʼu 110 neʼe ʼui fēnei e Sosefo ki tona ʼu tēhina: “Kua hoko mai toku temi mate, kae ʼe mahino ia ʼe tokaga anai te ʼAtua kia koutou, pea ʼi te fenua nei ʼe ina fakahake moʼoni anai koutou ki te fenua ʼaē neʼe ina fakapapauʼi age kia Apalahamo, mo Isaake pea mo Sakopo.” Neʼe kole age e Sosefo ke tanu ia ia ʼi te kele ʼo te fakapapau. ʼI tona mate, neʼe fakamagoni tona sino pea neʼe tuku ʼi te faitoka ʼi Esipito. Kae ʼi te temi ʼaē neʼe hāofaki ai te kau Iselaele mai tonatou maʼuli popūla ʼi Esipito, neʼe ʼave e te polofeta ko Moisese te ʼu hui ʼo Sosefo ʼo tanu ʼi te Kele ʼo Te Fakapapau. (Senesi 50:22-26; Ekesote 13:19) Ko te taʼi tui ʼaē neʼe maʼu e Sosefo, ʼe tonu ke ina uga tatou ke tou faiga ki he ʼu fakatuʼutuʼu ʼe māʼoluga age ʼi hotatou fia ʼiloa ʼi te mālama ʼaenī.—1 Kolonito 7:29-31.
11. Neʼe fakahā feafeaʼi e Moisese neʼe ʼi ai tana ʼu fakatuʼutuʼu fakalaumālie?
11 ‘Neʼe fili e Moisese ke gaohi koviʼi ia ia mo te hahaʼi ʼa te ʼAtua ʼi hana maʼu he fiafia faka temi ʼi te agahala’ ʼaki hana ako ʼi te famili ʼaliki ʼo Esipito. (Hepeleo 11:23-26; Gaue 7:20-22) Neʼe ina līaki te fia ʼiloa ʼo te mālama pea lagi mo he ʼavaifo fakaʼaliʼaliki ʼi he faitoka matalelei ʼi Esipito. Kae koteā anai tona ʼaoga mokā neʼe fakatatau mo te pilivilesio ʼaē ke liliu ko he “tagata ʼa te ʼAtua moʼoni,” te tagata faka felogoi ʼo te fuakava ʼo te Lao, te polofeta ʼa Sehova, te tagata faitohi ʼo te Tohi-Tapu? (Esitalasi 3:2) ʼE koutou holi koa ke ʼiloa koutou, peʼe foaki atu koa e takotou tui he ʼu fakatuʼutuʼu fakalaumālie ʼe maʼuhiga age?
Ko Te Tui ʼe Ina Foaki Te Maʼuli Koloaʼia
12. Neʼe malave feafeaʼi te tui ʼa Laape ki tona maʼuli?
12 ʼE foaki e te tui ki te hahaʼi te ʼu fakatuʼutuʼu maʼuhiga pea mo he maʼuli koloaʼia. Lagi kia Laape ʼo te kolo ko Seliko neʼe mole he ʼuhiga ʼo tona maʼuli faka paomutu. Kae ʼi te temi ʼaē neʼe tui ai ki te ʼAtua, neʼe koloaʼia tona maʼuli! Ko te fafine ʼaia neʼe “tala ʼe faitotonu ʼaki te ʼu gāue [ʼo te tui], ʼi tana ʼosi tali te ʼu tagata ʼave logo [ʼo Iselaele] pea mo fakahola nāua ʼi he tahi ala,” ke ʼaua naʼa maʼu nāua e tonā ʼu fili Kanaane. (Sakopo 2:24-26, MN ) ʼI tana ʼiloʼi ʼaē ko Sehova ʼe ko te ʼAtua moʼoni, neʼe toe fakahā foki e Laape tana tui ʼi tana līaki tona maʼuli ʼi tona ʼuhiga fafine paomutu. (Sosue 2:9-11; Hepeleo 11:30, 31) Neʼe ʼohoana mo te tagata kaugana ʼa Sehova, kae neʼe mole ʼohoana mo he tagata Kanaane pagani. (Teutalonome 7:3, 4; 1 Kolonito 7:39) Ko te pilivilesio lahi neʼe maʼu e Laape neʼe liliu ko te kui fafine ʼa te Mesia. (1 Fakamatala 2:3-15; Lute 4:20-22; Mateo 1:5, 6) Ohage pe ko nātou ʼaē neʼe nātou līaki tonatou faʼahiga maʼuli heʼeʼaoga, ʼe ina maʼu anai te tahi fakapale—ko he fakatuʼuake ki te maʼuli ʼi te palatiso ʼi te kele.
13. Neʼe feafeaʼi te agahala ʼa Tavite mo Pati-Sepa, kae koteā ʼaē neʼe ina fakahā?
13 ʼI tana kua ʼosi līaki tona maʼuli agahala, ʼe mahino ia neʼe nofo agatonu ia Laape. Kae ko ʼihi ʼaē neʼe kua fualoa tanatou foaki ʼo tonatou maʼuli ki te ʼAtua, neʼe nātou fai te ʼu agahala mamafa. Ko te Hau ko Tavite neʼe tono mo Pati-Sepa, pea neʼe ina fai he puleʼaki ke matehi tona ʼohoana ʼi te tau, pea ki muli age neʼe ʼohoana mo ia. (2 Samuele 11:1-27) Neʼe fakahemala ʼaupito ia Tavite, ʼo ina kolekole fēnei kia Sehova: “Ko tou laumālie maʼoniʼoni! ʼAua naʼa ke toʼo ia te ʼau.” Neʼe mole puli te laumālie ʼo te ʼAtua ia Tavite. Neʼe tui ko Sehova, ʼi tona manavaʼofa, ʼe mole fehiʼa anai ki “he loto lavea mo taʼomia” ʼi te agahala. (Pesalemo 51:11, 17; 103:10-14) ʼUhi ko Tavite pea mo Pati-Sepa neʼe nā tui, koia neʼe tapuakinaʼi ai nāua ke nā liliu ko te ʼu kui ʼo te Mesia.—1 Fakamatala 3:5; Mateo 1:6, 16; Luka 3:23, 31.
ʼE Fakamālohiʼi Te Tui ʼAki Te Tokoni ʼa Te ʼAtua
14. Koteā te ʼu fakamoʼoni neʼe maʼu e Seteone, pea ʼe malave feafeaʼi te fakamatala ʼaia ki tatatou tui?
14 ʼE feala ʼi ʼihi temi ke tou fia ʼiloʼi papau ia te tokoni fakaʼatua logola ʼe tou haʼele ʼi te tui. Neʼe hoko te meʼa feiā ki te Tuʼi Fakamāu ko Seteone, ʼe ko he tagata neʼe kau ia nātou ʼaē “aki te tui, nee natou malo i te u puleagahau.” (Hepeleo 11:32, 33) Neʼe tokoni te laumālie ʼo te ʼAtua kia Seteone ʼi te temi ʼaē neʼe ʼohofiʼi ai Iselaele e te kau Matianite pea mo te ʼu hau neʼe kau mo nātou. ʼI tana fia ʼiloʼi peʼe tokoni age anai ia Sehova kia te ia, neʼe ina fai te ʼu ʼahiʼahi, ʼe ina folahi anai ʼi te po katoa he fuluʼi ōvi ʼi te gāueʼaga ʼaē ʼe tā ai te fulumeto. ʼI te ʼuluaki ʼahiʼahi, neʼe ko te fuluʼi ōvi pe ʼaē neʼe palapala kae moamoa pe te kele. Ko te lua ʼahiʼahi neʼe ko te kele leva ʼaē neʼe palapala kae moamoa pe te fuluʼi ōvi. ʼI tana kua lotomālohi ʼi te ʼu fakamoʼoni ʼaia, ko Seteone ʼaki he aga fakapotopoto pea mo he tui, neʼe ina tauʼi te ʼu fili ʼo Iselaele pea neʼe mālo. (Kau Fakamāu 6:33-40; 7:19-25) ʼE mole faka ʼuhiga leva ʼe mole tou tui mo kapau ʼe tou fia ʼiloʼi papau te meʼa ʼaē ʼe tonu ke tou fai. ʼE tou fakahā lelei tatatou tui ʼi tatatou vakaʼi te Tohi-Tapu pea mo te ʼu tohi faka Tohi-Tapu, ʼi tatatou kole te takitaki ʼa te laumālie maʼoniʼoni mokā ʼe tou fai he ʼu tonu.—Loma 8:26, 27.
15. ʼE lava tokoniʼi feafeaʼi ia tatou mokā ʼe tou fakakaukauʼi te tui ʼa Palake?
15 Neʼe fakamālohiʼi te tui ʼa te Tuʼi Fakamāu ko Palake ʼaki te fakaloto mālohi. Ko te fafine polofeta ko Tepola neʼe ina fakaloto mālohiʼi ia ia ke ina hāofaki te kau Iselaele mai tanatou nofo popūla ʼi te pule ʼa te Hau Kanaane ko Sapini. ʼAki te tui pea mo tana kua maʼu te fakamoʼoni ʼo te tokoni ʼa te ʼAtua, neʼe taki e Palake te kautau ʼe mole lahi hanatou ʼu mahafu tau, neʼe ko te toko 10 000 hahaʼi tagata pea neʼe nātou mālo ʼi te ʼu foʼi kautau mālohi ʼa Sapini ʼaē neʼe takitaki e Sisela. Neʼe fai e Tepola pea mo Palake te hiva taulekaleka ʼo te mālo ʼaia. (Kau Fakamāu 4:1–5:31) Ko Tepola neʼe ina fakaloto mālohiʼi ia Palake ke liliu ko te tagata neʼe fili e te ʼAtua moʼo takitaki ia Iselaele, pea neʼe kau ʼi te ʼu kaugana ʼa Sehova ʼaē ʼaki te tui “nee natou fakaholomuli te atu foitau matapule.” (Hepeleo 11:34) Ka tou fakakaukauʼi te tapuakinaʼi ʼo Palake e te ʼAtua ʼuhi ko tana gāue ʼaki te tui, ʼe feala mo kapau ʼe tou lotolotolua ke ina uga tatou ke tou fai he ʼu gāue ʼe faigataʼa ʼi te tauhi kia Sehova.
ʼE Foaki e Te Tui Te Tokalelei
16. Koteā te faʼifaʼitaki lelei neʼe tuku mai e Apalahamo ʼi tana fia maʼuli tokalelei mo Lote?
16 Kapau ko te tui ʼe tokoni mai ke tou fakahoko ni ʼu maʼua faigataʼa ʼi te tauhi ki te ʼAtua, pea ʼe ina foaki mai anai te tokalelei pea mo te felogoi lelei. ʼI te temi ʼaē neʼe fihi ai te ʼu kaugana tauhi manu ʼa Apalahamo pea mo tana fakafotu ko Lote, pea neʼe tonu ai ke nātou mavete, ko te matuʼa ko Apalahamo neʼe ina tuku tana fakafotu ko Lote ʼaē kei tūpulaga age ia nāua ke ina fili te kele ʼaē ʼe lelei age. (Senesi 13:7-12) ʼE mahino ia ʼaki te tui neʼe lagi faikole ia Apalahamo ke ina maʼu te tokoni ʼa te ʼAtua moʼo fakatokatoka te fihifihia ʼaia. Neʼe mole ina fakamuʼamuʼa te ʼu meʼa ʼaē ʼe loto ki ai, kae neʼe ina fakatokatoka te fihifihia ʼi te tokalelei. Kapau ʼe tou fihi mo hotatou tēhina, tou faikole ʼaki te tui pea mo tou “fekumi te tokalelei,” ʼo tou manatuʼi te faʼifaʼitaki ʼo te manavaʼofa ʼa Apalahamo.—1 Petelo 3:10-12.
17. He koʼe ʼe feala ke tou ʼui neʼe fakatokatoka ʼi te tokalelei te fihifihia lahi ʼaē neʼe hoko kia Paulo, mo Palenapasi, pea mo Maleko?
17 ʼE feala ke tou maʼuli tokalelei mokā ʼe tou tui ʼo maʼuliʼi te ʼu pelesepeto faka Kilisitiano. ʼI te temi ʼaē neʼe tonu ai ke fai e Paulo tana lua folau misionea, neʼe tali e Palenapasi te fakatuʼutuʼu ʼaē ke nā toe ʼaʼahi te ʼu kokelekasio ʼi Sipele pea mo Asie Mineure. Kae neʼe fia toʼo e Palenapasi tona tēhina ko Maleko. Neʼe mole tali e Paulo koteʼuhi neʼe līaki nāua e Maleko ʼi tanatou ʼi Pamefilia. Neʼe “tupu ai te toe ʼita lahi,” pea neʼe nā tahi mavete ai. Neʼe ʼalu ia Palenapasi mo Maleko ki Sipele, kae ko Paulo neʼe ina toʼo ia Silasi ke nā kaugā gāue pea “neʼe nā fakalaka ʼi Silia pea mo Silisia ʼo fakamālohiʼi te ʼu kokelekasio.” (Gaue 15:36-41, MN ) Ki muli age, neʼe fakatokatoka te fihifihia lahi ʼaia, he neʼe ʼalu ia Maleko mo Paulo ki Loma pea neʼe palalau lelei te ʼapositolo ʼo ʼuhiga mo Maleko. (Kolose 4:10; Filemone 23, 24) ʼI te pilisoniʼi ʼo Paulo ʼi Loma ʼi te taʼu 65 ʼo totatou temi, neʼe ina ʼui fēnei kia Timoteo: “Too Maleko o haù mo koe, e aoga ia kia te au o uhiga mo te gaue.” (2 Timoteo 4:11) ʼE mahino ia ʼaki te tui neʼe hūfakiʼi e Paulo tana ʼu felogoi mo Palenapasi pea mo Maleko, pea neʼe iku ai ki te felogoi lelei ʼaē ʼe pipiki ki “te tokalelei o te Atua.”—Filipe 4:6, 7.
18. Koteā ʼaē neʼe lagi hoko ʼi te ʼaluʼaga ʼo Eutia pea mo Sunitika?
18 ʼE moʼoni ʼi totatou ʼuhiga heʼe haohaoa, “e lahi te u mea e tou higa ai.” (Sakopo 3:2) Neʼe hoko te ʼu fihifihia ʼi te ʼu fafine Kilisitiano e toko lua, ʼaē neʼe ʼui fēnei e Paulo ʼo ʼuhiga mo nāua: “ ʼE ʼau kole kia Eutia pea ʼe ʼau kole kia Sunitika ke nā felogoi lelei ʼi te ʼAliki. . . . Haga tokoni ki te ʼu fafine ʼaia neʼe nā tau fakatahi mo ʼau ʼi te faka mafola ʼo te logo lelei.” (Filipe 4:1-3, MN ) ʼE mahino ia ko te ʼu fafine aga faka lotu ʼaia neʼe lagi nā fakatokatoka tonā fihifihia ʼi te tokalelei, ʼo nā muliʼi te tokoni ʼaē ia Mateo 5:23, 24. Ko te maʼuliʼi ʼaki te tui ia te ʼu pelesepeto faka Tohi-Tapu, ʼe mālohi anai moʼo fakatupu te tokalelei ia ʼaho nei.
Ko Te Tui ʼe Ina Faka Fealagia Ke Tou ʼUtaki
19. Koteā te ʼaluʼaga faigataʼa neʼe mole ina pulihi te tui ʼa Isaake pea mo Lepeka?
19 ʼAki te tui ʼe feala foki ke tou ʼutakiʼi te ʼu mamahi. ʼE lagi neʼe tou mamahi koteʼuhi ko he tahi kua papitema ʼi totatou famili neʼe talagataʼa ki te ʼAtua ʼo ʼohoana mo he tahi ʼe mole tauhi kia Sehova. (1 Kolonito 7:39) Neʼe lotomamahi ia Isaake pea mo Lepeka ʼuhi ko te ʼohoana ʼo tanā tama ko Esau mo te ʼu fafine ʼe mole tui kia Sehova. “Neʼe ko he meʼa fakatupu mamahi” kia nāua te ʼu fafine Hitite ʼaē neʼe ʼohoana mo ia—koia la ʼaē neʼe ʼui fēnei ai e Lepeka: “Kua ʼau fakalialia ki toku maʼuli koteʼuhi ko te ʼu ʼofafine ʼo Heti. Kapau nei ʼe toʼo e Sakopo he fafine ʼi te ʼu ʼofafine ʼo Heti ohage ko te ʼu taʼahine ʼaenī, ʼi te ʼu taʼahine ʼo te fenua, koteā te ʼuhiga ʼo taku maʼuli?” (Senesi 26:34, 35; 27:46) Kae ko te ʼaluʼaga faigataʼa ʼaia neʼe mole ina pulihi te tui ʼa Isaake pea mo Lepeka. ʼOfa pe ke tou tui mālohi mo kapau ʼe hoko mai he ʼu fihifihia faigataʼa kia tatou.
20. Koteā te ʼu faʼifaʼitaki ʼe tou maʼu ʼi te tui ʼa Naomi pea mo Lute?
20 Ko Naomi neʼe ko te finematuʼa vitua Sutea pea neʼe ina ʼiloʼi ʼe feala anai ki he ʼu fafine ʼi Suta ke nātou fānauʼi he ʼu foha ʼe liliu anai ko te ʼu kui ʼo te Mesia. Kae ʼuhi ʼaē neʼe mamate tana ʼu tama ʼe mole hanā fānau pea kua finematuʼa ia ʼo mole kei lava maʼu hana fānau, koia neʼe kua faigataʼa ki tona famili ke nātou kau ki te hōloga ʼo te Mesia. Kae ko tana taʼahine vitua ko Lute neʼe ʼohoana mo te matuʼa ko Poase, ʼo nā maʼu ai tanā tama, pea neʼe liliu ko te kui ʼa Sesu, ia te Mesia! (Senesi 49:10, 33; Lute 1:3-5; 4:13-22; Mateo 1:1, 5) ʼAki te tui neʼe ʼutakiʼi e Naomi pea mo Lute te ʼu mamahi, pea neʼe nā maʼu te fiafia. ʼE tou maʼu anai mo tatou te fiafia lahi mo kapau ʼe tou tui tuʼumaʼu logola te ʼu mamahi.
21. Koteā ʼaē ʼe foaki mai e te tui, pea koteā anai te meʼa ʼe tonu ke tou lotomālohi kiai?
21 Logola ʼe mole feala ke tou ʼiloʼi pe koteā anai ka hoko mai kia tatou takitokotahi, kae ʼaki te tui ʼe tou lava ʼutakiʼi te ʼu fihifihia kehekehe. Ko te tui ʼe ina foaki mai te lototoʼa pea mo te faʼa kātaki. ʼE ina foaki mai te ʼu fakatuʼutuʼu maʼuhiga pea mo he maʼuli koloaʼia. ʼE malave lelei te tui ki tatatou ʼu felogoi mo te hahaʼi pea ʼe tologa age ia ʼi te ʼu mamahi. Koia ʼofa pe ke tou kau ia “nātou ʼaē ʼe tui ki te hāofaki ʼo te nefesi.” (Hepeleo 10:39, MN ) ʼAki te mālohi ʼo totatou ʼAtua ʼofa ko Sehova, pea mo tona kolōlia, tou haga taupau he tui ʼe mālohi.
ʼE Koutou Tali Feafeaʼi Anai?
• Koteā te fakamoʼoni faka Tohi-Tapu ʼe tou maʼu ko te tui ʼe feala ke ina foaki mai te lototoʼa?
• He koʼe ʼe tou lava ʼui ko te tui ʼe ina foaki mai te maʼuli koloaʼia?
• ʼE foaki feafeaʼi mai e te tui te tokalelei?
• Koteā te fakamoʼoni ʼe tou maʼu ko te tui ʼe ina faka fealagia ke tou ʼutakiʼi te ʼu mamahi?
[Paki ʼo te pasina 16]
Neʼe feala ki te tui ʼa Noe pea mo Enoke ke nā lototoʼa ʼo tala te ʼu logo ʼa Sehova
[Paki ʼo te pasina 17]
Ko te taʼi tui ʼaē neʼe maʼu e Moisese, ʼe ina uga tatou ke tou haga fai he ʼu fakatuʼutuʼu fakalaumālie
[Paki ʼo te pasina 18]
Ko tanatou ʼiloʼi papau ʼaē ko te ʼAtua ʼe tokoni kia nātou, neʼe ina fakamālohiʼi te tui ʼa Palake, mo Tepola, pea mo Seteone