Ko Ehuti—Neʼe Ina Fakagata Tonatou Maʼuli Popūla
ʼE KO he hisitolia moʼoni ʼo te tagata neʼe lototoʼa pea mo poto ʼi te fai fakatuʼutuʼu. Neʼe hoko kua hili kiai taʼu e 3 000. Ko te fakamatala ʼo te hisitolia ʼaia ʼe kamata fēnei: “Pea neʼe toe fai e te kau Iselaele te ʼu meʼa ʼaē ʼe kovi kia mata ʼo Sehova. Pea neʼe tuku ai e Sehova te hau Moape ko Ekelone, ke mālohi ʼi tana fakafeagai ki Iselaele, he neʼe nātou fai te ʼu meʼa ʼaē ʼe kovi kia mata ʼo Sehova. Tahi ʼaē meʼa, neʼe ina fakatahiʼi kia ia te ʼu foha ʼo Amone pea mo Amaleke. Pea neʼe nātou ʼolo ʼo tauʼi ia Iselaele pea mo nātou nofoʼi te kolo ʼo te ʼu palema. Pea lolotoga taʼu e hogofulu-ma-valu, neʼe popūla te ʼu foha ʼo Iselaele kia Ekelone, te hau ʼo Moape.”—Kau Fakamāu 3:12-14.
Ko te telituale ʼo te kau Moapite neʼe kamata mai te potu esite ʼo Solotane ʼo kaku ki te Tai Mate. Kae neʼe nātou fakalaka ʼi te vaitafe ʼo nātou ʼolo ʼo nofoʼi te ʼu tafaʼaki ʼo Seliko, “te kolo ʼo te ʼu palema,” ʼo nātou fakaliliu te kau Iselaele ko hanatou hahaʼi popūla. (Teutalonome 34:3) Ko te hau Moapite ko Ekelone, “te tagata foʼi sino,” neʼe ina fakamaʼua te tukuhau mamafa pea mo fakalainoa ki te kau Iselaele, lolotoga teitei taʼu e ʼuafulu. (Kau Fakamāu 3:17) Kae ko tana fakamaʼua ʼo te tukuhau, neʼe liliu ko he fealagia moʼo matehi ʼo ia.
ʼE ʼui fēnei e te Tohi-Tapu: “Neʼe pāui ia te ʼu foha ʼo Iselaele ke tokoni age ia Sehova. Pea neʼe foaki age kia nātou e Sehova, tana tagata hāofaki ko Ehuti, foha ʼo Kela, te tagata Pesamino, ʼe nima hema. ʼI te tahi temi neʼe ʼavage e te ʼu foha ʼo Iselaele ke ʼalu mo te tukuhau kia Ekelone te hau ʼo Moape.” (Kau Fakamāu 3:15) Neʼe tokaga ia Sehova ke ʼalu tonu ia Ehuti ʼo ʼave te tukuhau. ʼE mole tala mai e te Tohi-Tapu peʼe kua ina fai te gāue ʼaia ki muʼa atu. Kae ʼi tana teuteuʼi lelei tana ʼalu ʼo felāveʼi mo Ekelone, pea mo te ʼu fakatuʼutuʼu ʼaē neʼe ina fai, ʼe hā ʼaki mai neʼe ina ʼiloʼi lelei te fale hau ʼo Ekelone, pea mo te meʼa ʼaē neʼe feala ke hoko ai kia ia. ʼI te ʼu faʼahi fuli ʼaia, neʼe maʼuhiga tona nima hema.
Ko He Tagata Māʼimoa Koa Peʼe Ko He Tagata Tau?
ʼI tona faka ʼuhiga totonu, ko te kupu “nima hema” ʼe faka ʼuhiga ki ‘he nima mataʼu neʼe mapelu, peʼe nima mutu, peʼe haʼi tona nima.’ Ko tona faka ʼuhiga koa ko Ehuti neʼe māʼimoa tona nima mataʼu? Tou vakaʼi age muʼa peʼe koteā ʼaē ʼe ʼui e te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo “te ʼu tagata [nima hema] e toko fitugeau ʼaē neʼe fili,” mai te telepi ʼo Pesamino. ʼE ʼui fēnei ia Kau Fakamāu 20:16 “ko nātou fuli ʼaia neʼe nātou tuki maka ʼaki te ʼu makamaka, ʼo fakaōvi ʼi te fuluʼi ulu e tahi, pea neʼe mole hala.” ʼE mahino ia neʼe filifili te ʼu tagata ʼaia ʼuhi ko tonatou faiva tau. ʼE ʼui e ʼihi hahaʼi sivi Tohi-Tapu, “ko te nima hema” ʼe lagi faka ʼuhiga ki he tahi ʼe agai lua, ʼe nima hema pea mo nima mataʼu.—Kau Fakamāu 3:15.
Ko te telepi ʼo Pesamino, neʼe ko he telepi neʼe lahi ai te ʼu tagata ʼaē neʼe nima hema. Ia 1 Fakamatala 12:1, 2 ʼe ʼui ai ko te hahaʼi tagata Pesamino neʼe ko he ʼu “tagata toʼa, te hahaʼi tokoni ʼo te tau, neʼe ʼi ai tanatou ʼu nahau, neʼe nātou nima mataʼu pea mo nima hema, ʼaki te ʼu maka peʼe ʼaki te ʼu kauʼi nahau ʼi tanatou nahau.” ʼE fakamatala ʼi te tohi, neʼe lagi nātou maʼu te fealagia ʼaia he neʼe nātou ‘haʼi te nima mataʼu ʼo tanatou ʼu kiʼi tamaliki, pea neʼe nātou akoako te fakaʼaogaʼi ʼo te nima hema.’ Ko te ʼu fili ʼo Iselaele neʼe akoako nātou ke nātou fehōkosi mo he kau tagata tau ʼe nātou nima mataʼu. Koia neʼe feala ai ki te fili ke mole mālo heʼe neʼe mole ʼamanaki ʼe felāveʼi anai mo he tagata solia ʼe nima hema.
Te “Logo Fakafūfū” Maʼa Te Hau
Ko te ʼuluaki meʼa ʼaē neʼe tonu ke fai e Ehuti, neʼe ko te teuteuʼi ʼo “he heletā maʼa ia”—he heletā mata lua neʼe nounou feʼauga moʼo fakaū ʼi tona lalo kofu. Neʼe ina ʼiloʼi ʼe vakavakaʼi lelei anai tona ʼu mutuʼi meʼa ʼi temi ʼaē ka hū ai ki te fale hau. ʼI te agamāhani, neʼe ʼai te ʼu heletā ʼi te faʼahi hema, he neʼe feala ai kia nātou ʼaē ʼe nima mataʼu, ke nātou foimo tohoʼi ake tanatou mahafu. ʼI tona ʼuhiga nima hema, neʼe fufū e Ehuti tana mahafu “ ʼi tona lalo kofu, ʼi tona kauaga mataʼu,” ʼaē neʼe mole kumi ai e te ʼu tagata leʼo. Neʼe maui mālie tana hū ki te fale hau, pea “neʼe ina ʼave te tukuhau kia Ekelone, te hau ʼo Moape.”—Kau Fakamāu 3:16, 17.
ʼE mole fakamatala mai te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼuluaki hoko ʼi te fale hau ʼo Ekelone. Kae ʼe ʼui fēnei e te Tohi-Tapu: “Pea neʼe hoko te meʼa ʼaenī, ʼi tana ʼosi fakahā age [e Ehuti] ia te tukuhau, neʼe ina fakamavae atu aipe te hahaʼi, te hahaʼi ʼaē neʼe nātou ʼave te tukuhau.” (Kau Fakamāu 3:18) Neʼe ʼavage e Ehuti te tukuhau, pea neʼe mavae fakatahi mo te hahaʼi ʼaē neʼe nātou ʼave te ʼu tukuhau ki te fale hau ʼo Ekeloni, pea neʼe ina tuku ia nātou kae toe liliu kiai. Koteā tona tupuʼaga? Neʼe kaugā ʼolo koa mo te ʼu tagata ʼaia ke nātou puipui ia ia, pe neʼe ko he agaʼi fenua koa ke ʼalu mo he tahi ʼu tagata, pe neʼe ko nātou koa ʼaē neʼe nātou ʼave te tukuhau? Pea neʼe ina faigaʼi koa ke hāo te ʼu tagata ʼaia ʼi muʼa ʼo tana fakahoko ia tana fakatuʼutuʼu? Logola peʼe koteā tana fakatuʼutuʼu, kae neʼe lototoʼa ia Ehuti ʼo toe liliu tokotahi ki te fale hau.
“Neʼe toe liliu mai [ia Ehuti mai te ʼu potu ʼaē neʼe tuʼu ai te ʼu tamapua] ʼaē ʼe ōvi ki Kilekale, pea neʼe ʼui maʼana: ‘ ʼE ʼi ai taku logo fakafūfū maʼa koe, ê hau.’ ” ʼE mole fakahā mai e te Tohi-Tapu pe neʼe lava feafeaʼi hana toe hū ki te fale hau ʼo Ekelone. Neʼe mole tonu koa ke nonofo tokaga te ʼu tagata leʼo? Neʼe nātou manatu koa ko he Iselaele e tahi neʼe mole feala ke ina fai he meʼa ʼe kovi ki tonatou hau? Ko te haʼu tokotahi ʼa Ehuti, neʼe manatu ai koa e te ʼu tagata leʼo, ʼe haʼu ʼo lavakiʼi tana hahaʼi? ʼE mole tou ʼiloʼi papau ia te ʼu faʼahi ʼaia, kae ko te meʼa ʼaē ʼe tou ʼiloʼi, neʼe fia felogoi tokotahi ia Ehuti mo te hau, pea neʼe tali te faʼahi ʼaia.—Kau Fakamāu 3:19.
ʼE ʼui ʼi te Tohi-Tapu: “Neʼe haʼu ia Ehuti [kia Ekelone] kae neʼe heka ʼi tona kogafale fata ʼaē ʼe mokomoko lelei, ʼaē ʼe nofo tokotahi ai. Pea neʼe ʼui maʼa Ehuti: ‘Neʼe ʼau haʼu mo te folafola ʼa te ʼAtua maʼa koe.’ ” Neʼe mole fia ʼui e Ehuti ʼe ko he logo mai te ʼAtua. Ko te meʼa ʼaē neʼe manatu kiai ia Ehuti, ko te fakaʼaogaʼi ʼo tana heletā. ʼI tana lagi manatu ʼe tala age anai he logo mai tona ʼatua ko Kemose, neʼe ‘tuʼu ake ai te hau mai tona hekaʼaga hau.’ Neʼe tohoʼi fakavilivili ake e Ehuti tana heletā, ʼo ina hukiʼi te fatu ʼo Ekeloni. ‘Neʼe hū katoa tona mataʼi hele, ʼo ʼaofi e te gako tona mataʼi hele, . . . pea neʼe haʼu ai ki tuʼa tana ʼu fekau,’ lagi mai te mataʼi lavea peʼe mai tona haʼuʼaga māhani.—Kau Fakamāu 3:20-22.
Neʼe Mole Faigataʼa Tana Hola
Neʼe mole ina toʼo he temi moʼo tohoʼi tana heletā, pea “neʼe hola ia Ehuti mai te matapā fakamokomoko, kae ina kalaviʼi te ʼu matapā ʼo te kogafale fata. Pea neʼe mavae ai. Pea ko [te] ʼu tagata kaugana [ʼa Ekeloni] neʼe ʼōmai ʼo fakasiosio, kae neʼe kua kalavi te ʼu matapā ʼo te kogafale fata. Pea neʼe ʼui maʼa nātou: ‘E lagi ʼi te fale vao ʼo tona kogafale mokomoko.’ ”—Kau Fakamāu 3:23, 24.
Neʼe koteā koa te matapā fakamokomoko ʼaē neʼe hola ai ia Ehuti? ʼE ʼui ʼi te tohi “ ʼe mole ʼiloʼi lelei te ʼuhiga ʼo [te kupu faka Hepeleo], kae neʼe lagi ko ‘he ʼu fua pou,’ peʼe ko ‘he hūʼaga.’ ” Neʼe lokaʼi koa e Ehuti te ʼu matapā mai loto, pea mavae ʼi te tahi faʼahi? Pe neʼe ina lokaʼi koa te ʼu matapā mai tuʼa, ʼi tana ʼosi toʼo te ʼu kalavi ʼi te hau ʼaē kua mate? Neʼe fakalaka age koa ia muʼa ʼo te ʼu tagata leʼo, ohage ʼe mole mata tuʼania? ʼE mole fakahā mai e te Tohi-Tapu ia te faʼahi ʼaia. Tatau aipe peʼe koteā te meʼa ʼaē neʼe fai e Ehuti, kae ko te ʼu tagata kaugana ʼa Ekelone, neʼe mole nātou mahalohalo ki he meʼa ʼi tanatou maʼu atu kua lokaʼi te ʼu matapā. Neʼe manatu pe ia nātou ko te hau neʼe ‘ ʼalu ki te fale vao.’
ʼI te kei tuai mai ʼa te ʼu tagata kaugana ʼa te hau, neʼe hola ai ia Ehuti. Pea neʼe ina pāui te kau Iselaele ʼo ʼui maʼana: “Koutou mulimuli mai ia te ʼau, heʼe kua foaki atu e Sehova ki tokotou ʼu nima, tokotou ʼu fili, te kau Moapite.” Neʼe nofoʼi e te ʼu tagata tau ʼa Ehuti te ʼu vaitafe ʼo Solotane, ke mole feala ki te hahaʼi Moapite ʼaē neʼe mole ʼi ai honatou takitaki, ke nātou feholaki ki tonatou fenua. Pea “ ʼi te temi ʼaia, [ko te kau Iselaele] neʼe nātou fakaʼauha ia Moape, ko te teitei toko hogofulu afe tagata, ʼe nātou mālolohi fuli pea mo lototoʼa; pea neʼe mole he tahi neʼe hāo. Pea ʼi te ʼaho ʼaia, neʼe puleʼi ia Moape e Iselaele; pea neʼe maʼuli tokalelei te fenua lolotoga taʼu e valugofulu.”—Kau Fakamāu 3:25-30.
Tona ʼAoga Kia Tatou
Ko te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko ʼi te temi ʼo Ehuti, ʼe ina akoʼi mai kia tatou ʼe ʼi ai tona ʼu fua kovi mo kapau ʼe tou fai te ʼu meʼa ʼaē ʼe kovi kia mata ʼo Sehova. ʼI te tahi faʼahi, ʼe tokoni ia Sehova ki te hahaʼi ʼaē ʼe nātou fakahemala ʼo tauhi kia te ia.
Ko te ʼu fakatuʼutuʼu ʼa Ehuti neʼe hoko, mole ʼuhi ko tana faiva ʼi te tau, peʼe ʼuhi ko te mole popoto ʼo tona ʼu fili ʼi te fai fakatuʼutuʼu. Ko te hoko ʼa te ʼu fakatuʼutuʼu ʼa te ʼAtua, ʼe mole fakalogo ki te tagata. Neʼe mālo tāfito ia Ehuti, koteʼuhi neʼe lagolago te ʼAtua kia ia, ʼi tana mulimuli ki Tona finegalo ʼaē ke faka ʼāteaina Tana hahaʼi. Neʼe filifili e te ʼAtua ia Ehuti, “pea ʼi te temi ʼaē neʼe foaki ai e Sehova he ʼu tuʼi fakamāu maʼa [tana hahaʼi], neʼe lagolago ia Sehova ki te tuʼi fakamāu.”—Kau Fakamāu 2:18; 3:15.