ʼE Maʼuli Te Folafola ʼa Sehova
Ko He ʼu Puani Maʼuhiga ʼi Te Tohi ʼo Faka Au
ʼI TANATOU ʼosi mavae mai Esipito, neʼe fakatuʼutuʼu ia te kau Iselaele ke nātou liliu ko he puleʼaga. Hili pe ʼaia, neʼe kua nātou lava hū ki te Kele ʼo Te Fakapapau, kae neʼe mole hoko. Neʼe teitei pe ke nātou haʼele lolotoga taʼu e fāgofulu ʼi te “toafa lahi pea mo fakamataku.” (Teutalonome 8:15) Koteā tona tupuʼaga? ʼE fakahā mai e te tohi ʼo Faka au ia te meʼa ʼaē neʼe hoko. ʼAki te tohi ʼaia, ʼe tonu ke mahino kia tatou ia te maʼua ʼaē ke tou fakalogo kia Sehova ʼAtua pea mo fakaʼapaʼapa ki tana kau tagata fakafofoga.
Neʼe fai e Moisese te tohi ʼo Faka au ʼi te toafa pea mo te ʼu mafa ʼo Moape, ʼo ina fakamatala ai te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko ʼi te ʼu taʼu e 38 pea mo te ʼu māhina e 9—mai te taʼu 1512 ʼi muʼa ʼo totatou temi ʼo aʼu ki te taʼu 1473 ʼi muʼa ʼo totatou temi. (Faka au 1:1; Teutalonome 1:3) ʼE haʼu te higoa ʼo te tohi mai te ʼu faka au e lua ʼo te kau Iselaele, ʼo vaha ia taʼu e 38. (Kapite 1 ki te 4, mo te kapite 26) ʼE vaevae te tohi ʼaia kia koga e tolu. ʼE fakamatala e te ʼuluaki koga ia te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko ʼi te Moʼuga ʼo Sinai. ʼE fakamatala e te lua koga ia te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko lolotoga tanatou feʼoloʼaki ʼi te toafa. Pea ʼe fakamatala leva e te koga fakaʼosi ia te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko ʼi te ʼu mafa ʼo Moape. Ka koutou lau te fakamatala ʼo te tohi ʼaia, ʼe lagi koutou fai anai te ʼu fehuʼi ʼaenī: ‘Koteā tona ʼaoga kia ʼau ia te ʼu meʼa ʼaē ʼe fakamatala ai? ʼE ʼi ai koa he ʼu pelesepeto ʼi te tohi ʼaia ʼe ʼaoga kia ʼau ʼi te temi nei?’
ʼI TE MOʼUGA ʼO SINAI
Ko te ʼuluaki faka au, ʼi te ʼu faka au e lua, neʼe fai ʼi te kei nonofo ʼa te kau Iselaele ʼi te vaʼe Moʼuga ʼo Sinai. Neʼe tānaki te hahaʼi tagata ʼaē ʼe taʼu 20 peʼe laka atu, ʼo mole kau kiai ia te kau Levite, ko te toko 603 550. Neʼe fai te faka au ʼaia ki te ʼu fakatuʼutuʼu faka solia. Kapau neʼe faka au te hahaʼi katoa, ʼo kau kiai te hahaʼi fafine mo te tamaliki pea mo te kau Levite, neʼe lagi nātou toko tolu miliona tupu.
ʼI te faka au ʼaia ʼo te kau Iselaele, neʼe fai kia nātou te ʼu fakatotonu ʼo ʼuhiga mo te ʼu pule telepi ʼaē ka nātou takitaki tanatou fagona, mo te ʼu gāue ʼa te kau Levite pea mo te ʼu gāue ʼi te tapenakulo, mo te ʼu fakatotonu ke fakamavae ʼi te nofoʼaga te hahaʼi ʼaē neʼe heʼemaʼa, mo te ʼu lao ʼo ʼuhiga mo he ʼu fuaʼā, pea mo te ʼu fakapapau ʼa te kau Nasilea. Ko te kapite 7 ʼe talanoa ai ki te ʼu mōlaga ʼaē neʼe fai e te ʼu pule telepi ʼo ʼuhiga mo te fakaʼaogaʼi ʼo te ʼaletale, pea ko te kapite 9 ʼe talanoa ki te ʼu toʼotoʼoga ʼo te Pāsikate. Neʼe toe fakahā age ki te kau Iselaele te ʼu fakatuʼutuʼu ʼo ʼuhiga mo te laga pea mo te veteki ʼo te nofoʼaga.
Te ʼu Tali Ki Te ʼu Fehuʼi Faka Tohi-Tapu:
2:1, 2—Neʼe koteā “te ʼu fakaʼiloga” ʼaē neʼe tonu ke mulimuli kiai te ʼu telepi e tolu ʼi tanatou nonofo ʼatakai te tapenakulo ʼi te toafa? ʼE mole fakahā mai e te Tohi-Tapu te agaaga ʼo te ʼu fakaʼiloga ʼaia. Kae neʼe mole ko he ʼu fakatātā taputapu peʼe ko he ʼu fakaʼiloga neʼe ʼi ai tona faka ʼuhiga faka lotu. Neʼe ko he ʼu fakaʼiloga moʼo tokoni ki te hahaʼi ke nātou ʼiloʼi te faʼahi ʼaē neʼe tonu ke nātou nonofo ai ʼi te nofoʼaga.
5:27—Koteā te faka ʼuhiga ʼo te ʼui ʼaē neʼe tonu ke ‘magemage te kauaga’ ʼo he fafine neʼe tono? ʼI henī ʼe faka ʼuhiga te kauaga ki te sino tapu ʼo te fafine ʼaē neʼe feala hana maʼu fānau. (Senesi 46:26) Ko te kauaga ‘magemage’ neʼe lagi ko te liliu ʼo fā veliveli ʼo tona ʼu koga fanaunau, ʼo mole kei feala ai hana maʼu fānau.
Te ʼu Puani ʼe Tou Lava Tāʼofi:
6:1-7. Neʼe maʼua ki te kau Nasilea ke nātou maʼuli faka sakilifisio, he neʼe mole tonu ke nātou ʼinu te vino pea mo te ʼu meʼa ʼinu fuli ʼe fakatupu konahia. Neʼe tonu ke nātou tuku ke loloa tonatou lauʼulu moʼo fakaʼiloga ʼaki tanatou fakalogo kia Sehova, ohage pe ko te fakalogo ʼa te hahaʼi fafine ki ʼonatou ʼohoana peʼe tāmai. Moʼo taupau tonatou maʼa faka lotu, neʼe tonu ki te kau Nasilea ke nātou fakamamaʼo mai he sino mate, māʼia mo te sino mate ʼo honatou kāiga totonu. Ko te kau kaugana ʼaē ʼe gāue temi katoa ʼe nātou maʼu te taʼi maʼuli faka sakilifisio ʼaia heʼe nātou fakafisi kia nātou totonu kae nātou fakalogo kia Sehova pea mo tana fakatuʼutuʼu. Ko ʼihi pilivilesio ʼe lagi fakamaʼua ai ke nātou ʼolo ki he koga meʼa mamaʼo, ʼo faigataʼa ai peʼe mole feala ai hanatou kau ki te ʼavaifo ʼo honatou kāiga totonu.
8:25, 26. Moʼo fakahoko lelei te gāue kinakina ʼa te kau Levite, neʼe hinoʼi he ʼu tagata kei mālolohi ki te gāue ʼaia, kae fakamālōlō te hahaʼi matutuʼa. Kae neʼe nātou lava tokoni ki ʼihi Levite. Logope ʼe mole ʼi ai he letelete ki totatou ʼuhiga kau fai faka mafola ʼo te Puleʼaga ʼi te temi nei, kae ʼe ʼi ai te ako maʼuhiga mai te pelesepeto ʼo te lao ʼaia. Mai te ʼaluʼaga ʼaē ʼe mole kei faʼa fakahoko ʼihi maʼua e he Kilisitiano kua matuʼa, kae ʼe lagi kau anai ki he faʼahiga selevisi ʼo mulimuli ki tona fealagia.
TE ʼU FEʼOLOʼAKI ʼI TE TOAFA
ʼI te temi ʼaē neʼe malaga ai te ʼao ʼi te fuga tapenakulo, neʼe kamata ai te fagona ʼa te kau Iselaele ʼo aʼu ki te ʼu mafa toafa ʼo Moape hili kiai taʼu e 38 mo te māhina e tahi peʼe lua. ʼE lagi feala hakotou muliʼi tanatou fagona ʼi te mape ʼi te pasina 9 ʼo te kaupepa ‘ Voyez le bon pays, ’ ʼaē neʼe tā e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova.
ʼI tanatou ʼolo ki Katesi, ʼi te Toafa ko Palani, neʼe hoko tuʼa tolu te ʼu meomeo. Ko te ʼuluaki meo neʼe fakagata e Sehova, ʼo ina fakatō ifo te afi moʼo fakaʼauha te hahaʼi ʼaē neʼe meo. Ko te lua meo, neʼe tagi ia te kau Iselaele ki he kanoʼi manu, pea neʼe foaki age e Sehova ia te ʼu kiʼi manu lele. Ko te tolu meo, ko Miliame mo Alone neʼe nā fakafeagai kia Moisese, pea neʼe iku ai mo te kilia faka temi ʼa Miliame.
ʼI tanatou nonofo ʼi Katesi, neʼe fekauʼi e Moisese ia te toko 12 tagata ke nātou muʼamuʼa ʼo mamata ki te Kele ʼo Te Fakapapau. Hili ʼaho e 40, pea nātou liliu mai. ʼI te tui ʼa te hahaʼi ki te ʼu fakamatala kovi ʼa te ʼu malomu e toko hogofulu, neʼe nātou fia taumakaʼi ia Moisese, mo Alone, pea mo te ʼu malomu agatonu ko Sosue mo Kalepe. Neʼe fakatuʼutuʼu e Sehova ke ina tauteaʼi te hahaʼi ʼaki he taʼi mahaki, kae neʼe kolekole e Moisese ke mole ina fai te meʼa ʼaia, pea neʼe fakatūʼa ai ia nātou e te ʼAtua ke nātou hēʼia ʼi te toafa lolotoga taʼu e 40—ʼo aʼu ki te mamate ʼo nātou ʼaē neʼe faka au.
Neʼe tuku age e Sehova te tahi ʼu lekula. Ko Kole mo te tahi ʼu hahaʼi neʼe nātou fakafeagai kia Moisese mo Alone, kae neʼe fakaʼauha ia nātou e te afi pea ko ʼihi neʼe folo e te kele. ʼI te ʼaho ake, neʼe muhumuhu te hahaʼi fuli kia Moisese mo Alone. Pea neʼe fakahoko e Sehova ia te tautea, ʼo mamate ai te toko 14 700. Moʼo fakahā peʼe ko ai ia te pelepitelo lahi ʼaē neʼe ina filifili, neʼe fakahomo e te ʼAtua te ʼu fisiʼi teu ʼi te tokotoko ʼo Alone. Neʼe toe foaki e Sehova te tahi ʼu lao ʼo ʼuhiga mo te ʼu maʼua faka Levite pea mo te fakamaʼa ʼo te hahaʼi. Ko te fakaʼaogaʼi ʼo te lefulefu ʼo te pipi fafine kula ʼe ina fakatātā te fakamaʼa ʼaki te sakilifisio ʼa Sesu.—Hepeleo 9:13, 14.
Neʼe toe liliu te ʼu foha ʼo Iselaele ki Katesi, pea neʼe mate ai ia Miliame. Neʼe toe meo ia te hahaʼi kia Moisese mo Alone. Neʼe mole kei ʼi ai hanatou meʼa ʼinu. Mai te ʼaluʼaga ʼaē neʼe mole tāpuhā e Moisese mo Alone ia te huafa ʼo Sehova ʼi tana foaki faka milakulo ia te vai, neʼe mole tali ai ke nā hū ki te Kele ʼo Te Fakapapau. Neʼe mavae ia Iselaele mai Katesi, pea neʼe mate ia Alone ʼi te Moʼuga ko Olo. ʼI tanatou foli ia Etome, neʼe kua gaʼegagaʼe ia te kau Iselaele pea mo nātou fakafeagai ki te ʼAtua pea mo Moisese. Neʼe fekauʼi e Sehova ia te ʼu gata usiʼusi moʼo fakatūʼa ia nātou. Neʼe toe faikole ia Moisese maʼa te kau Iselaele, pea neʼe fakatotonu age e te ʼAtua ke ina faʼu he gata kapa, pea ke ina tautau ʼi he pou pea ko nātou ʼaē neʼe uʼusi e te ʼu gata neʼe tonu ke nātou sioʼi te gata kapa ke nātou mālōlō ai. Neʼe fakatātā e te gata kapa ia te tautau ʼo Sesu Kilisito ki te pou, ʼo mate ai ke feala ai hatatou maʼu ia te maʼuli heʼegata. (Soane 3:14, 15) Neʼe mālo ia te kau Iselaele ʼi tanatou tauʼi te ʼu Hau Amolite ko Sione mo Oki pea neʼe nātou nofoʼi tonatou fenua.
Te ʼu Tali Ki Te ʼu Fehuʼi Faka Tohi-Tapu:
12:1—He koʼe koa neʼe meo ia Miliame mo Alone kia Moisese? Ko te tupuʼaga tāfito ʼo tana meo neʼe ko te fia maʼu tuʼulaga ʼa Miliame. ʼI te haʼu ʼa Sipola ki tona ʼohoana ko Moisese ʼi te toafa, neʼe lagi tuʼania ia Miliame naʼa mole faka ʼuhiga ia ia ko he fafine takitaki ʼi te nofoʼaga.—Ekesote 18:1-5.
12:9-11—He koʼe koa neʼe ko Miliame tokotahi pe ʼaē neʼe kilia? ʼE mahino ia neʼe ko ia ʼaē neʼe tupu ai te muhumuhu pea neʼe ina fakalotoʼi ia Alone ke kau age kia ia. Neʼe fakahā e Alone te aga ʼaē neʼe tonu ke fai, ʼo fakahemala.
21:14, 15—Koteā te tohi ʼaē ʼe palalau kiai? ʼE palalau ia te Tohi-Tapu ki te ʼu tohi kehekehe neʼe fakaʼaogaʼi e te kau tagata faitohi ʼo te Tohi-Tapu moʼo fai ʼaki tanatou ʼu fakamatala. (Sosue 10:12, 13; 1 Hau 11:41; 14:19, 29) ʼE kau ʼi te ʼu tohi ʼaia ia “te tohi ʼo te ʼu Tau ʼa Sehova.” Neʼe fakamatala ai te ʼu tau ʼa te hahaʼi ʼa Sehova.
Te ʼu Puani ʼe Tou Lava Tāʼofi:
11:27-29. Neʼe tuku mai e Moisese he faʼifaʼitaki lelei mokā foaki ki niʼihi he ʼu pilivilesio ʼi te tauhi kia Sehova. Neʼe mole maheka ia Moisese ʼo ina faigaʼi ke faka kolōliaʼi ia ia, kae neʼe fiafia ia ʼi te gāue faka polofeta ʼa Elitate pea mo Metate.
12:2, 9, 10; 16:1-3, 12-14, 31-35, 41, 46-50. ʼE loto ia Sehova ke fakaʼapaʼapa tana kau atolasio kia nātou ʼaē ʼe ina fakaʼaogaʼi moʼo fai te takitaki.
14:24. Moʼo tekeʼi te ʼu fakahala ʼaē ʼe ina fakaneke tatou ke tou fai he ʼu aga ʼe kovi, ʼe tonu ke tou fakatuputupu “he laumālie kehe,” peʼe ko he fakakaukau kehe. ʼE mole tonu ke tou maʼu te fakakaukau ʼa te malamanei.
15:37-41. Ko te makehe ʼo te ʼu teu ʼo te kau Iselaele, neʼe ko he fakamanatu kia nātou ʼe ko he ʼu hahaʼi neʼe fili kehe moʼo atolasio ki te ʼAtua pea mo fakalogo ki tana ʼu fakatotonu. ʼE mole tonu koa la mo tatou ke tou maʼuliʼi te ʼu pelesepeto ʼa te ʼAtua pea ke tou kehe ʼi te malamanei?
ʼI TE ʼU MAFA ʼO MOAPE
Neʼe matataku te kau Moapite, ʼi tanatou sisio kua nonofo te ʼu foha ʼo Iselaele ʼi te ʼu mafa toafa ʼo Moape. Koia neʼe kole e te Hau ʼo Moape ko Palake, kia Palaame ke faitutuku ki Iselaele. Kae neʼe fakakinauʼi e Sehova ia Palaame ke ina tapuakiʼi ia Iselaele. Neʼe fakaʼaogaʼi leva te ʼu fafine Moapite pea mo Matianite ke nātou fakahalaʼi te kau tagata Iselaele ke nātou folonikasio pea mo tauhi tamapua. ʼUhi ko tanatou aga ʼaia, neʼe fakaʼauha e Sehova ia te toko 24 000 kau agahala. Neʼe gata leva te malaʼia ʼi te fakahā e Fineasi tana mole tali ke ʼi ai he fakafifihi kia Sehova.
ʼE fakahā e te lua faka au neʼe mole kei ʼi ai he tahi ʼo nātou ʼaē neʼe faka au ʼuluaki neʼe kei maʼuli, gata pe kia Sosue pea mo Kalepe. Neʼe hinoʼi ia Sosue ke ina fetogi ia Moisese. Neʼe fakahā age ki te kau Iselaele ia te ʼu fakatuʼutuʼu ʼo ʼuhiga mo te ʼu mōlaga kehekehe pea mo te ʼu fakatotonu ʼo ʼuhiga mo te ʼu fai fakapapau. Neʼe toe lagavaka foki te hahaʼi ʼo Iselaele ki te kau Matianite. Ko te ʼu telepi ʼo Lupeni, mo Kate pea mo te vaeluaʼi telepi ʼo Manase neʼe nonofo ʼi te potu esite ʼo te Vaitafe ʼo Solotane. Neʼe fakatotonu age ki Iselaele ke fakalaka ʼi te Vaitafe ʼo Solotane pea ke ina toʼo te fenua. Neʼe fakahāhā ai mo te ʼu tuʼakoi ʼo te fenua. Neʼe vae faka telepi te tofiʼa. Neʼe fakatotonu ki te kau Levite ke nātou nonofo ʼi te ʼu kolo e 48, pea ʼi te ʼu kolo ʼaia ko kolo e 6 neʼe ko te ʼu kolo ʼo te hāofaki.
Te ʼu Tali Ki Te ʼu Fehuʼi Faka Tohi-Tapu:
22:20-22—He koʼe koa neʼe ʼita ia Sehova kia Palaame? Neʼe ʼui age e Sehova ki te polofeta ko Palaame ke ʼaua naʼa faitutuku ki te kau Iselaele. (Faka au 22:12) Kae neʼe ʼalu te polofeta ki te hahaʼi ʼa Palake ʼaki tana fakatotonu ʼaē ke faitutuku ki Iselaele. Ko Palaame neʼe fia lelei ki te Hau Moapite pea mo ina loto ke totogi age ia ia. (2 Petelo 2:15, 16; Suta 11) Māʼia mo te temi ʼaē neʼe fakakinauʼi ai ia Palaame ke ina tapuakiʼi ia Iselaele kae ʼaua tana faitutuku, neʼe faigaʼi aipe e Palaame ke leleiʼia ia ia e te hau ʼo ina ʼui age ke ina ʼaumai te hahaʼi fafine ʼaē ʼe tauhi kia Paale ke nātou fakahalaʼi te hahaʼi tagata Iselaele. (Faka au 31:15, 16) Kae neʼe ʼita te ʼAtua kia Palaame ʼuhi ko tana mānumānu paʼaga.
30:6-8—ʼE feala koa ki he Kilisitiano ke ina fetogi te ʼu fakapapau ʼo tona ʼohoana? ʼO ʼuhiga mo te ʼu fakapapau, ʼe felogoi ia Sehova mo tana kau atolasio takitokotahi. Ohage la, ko te foaki ʼo tota maʼuli kia Sehova ʼe ko he fakapapau ʼa kita tokotahi. (Kalate 6:5) ʼE mole feala ki he tagata ʼohoana ke ina molehi peʼe ina fakagata te taʼi fakapapau ʼaia. Kae ʼe tonu ki te fafine ke mole ina fai he fakapapau ʼe fakafeagai ki te Folafola ʼa te ʼAtua peʼe ko tona ʼu maʼua ki tona ʼohoana.
Te ʼu Puani ʼe Tou Lava Tāʼofi:
25:11. Neʼe tuku mai e Fineasi he faʼifaʼitaki lelei ʼo ʼuhiga mo te ʼofa ki te tauhi kia Sehova! Ko tatatou holi ʼaē ke tou taupau te maʼa ʼo te kokelekasio ʼe tonu ke ina uga ia tatou ke tou fakahā te ʼu agahala mamafa ki te kau tagata ʼāfea.
35:9-29. Ko he tagata neʼe ina fai he fakapō kae neʼe mole loto kiai, neʼe tonu ke mavae ʼi tona ʼapi kae hola ki he kolo ʼo te hāofaki lolotoga he temi; ko he ako ʼaia kia tatou ke tou manatuʼi ko te maʼuli ʼe taputapu pea ʼe tonu ke tou fakaʼapaʼapa kiai.
35:33. Ko te kele ʼaē neʼe ʼulihi e te toto ʼo te hahaʼi ʼaē neʼe mole hala, neʼe hoki feala ke maʼa ʼaki pe te toto ʼo nātou ʼaē neʼe nātou liligi. Ko he fakatā lelei ʼaia mokā fakaʼauha anai e Sehova ia te kau agakovi ʼi muʼa ʼo te liliu ia te kele ko he palatiso!—Tāʼaga Lea 2:21, 22; Taniela 2:44.
ʼE Maʼuli Te Folafola ʼa Te ʼAtua
ʼE tonu ke tou fakaʼapaʼapa kia Sehova pea mo te ʼu tagata ʼaē neʼe ina fakanofo moʼo takitaki tana hahaʼi. ʼE faka maʼuhiga te moʼoni ʼaia e te tohi ʼo Faka au. Ko he ako maʼuhiga moʼo taupau maʼu te tokalelei pea mo te logo tahi ʼi te kokelekasio ʼi te temi nei!
Ko te ʼu fakamatala ʼaē ʼe tou maʼu ia Faka au, ʼe hā ʼaki mai ʼe faigafua kia nātou ʼaē ʼe fakaʼaoʼaoganoa ʼi te faʼahi fakalaumālie hanatou fai he ʼu aga ʼe kovi, ohage ko te muhumuhu, mo te ʼu felāveʼi fakasino heʼeʼaoga, pea mo te tauhi tamapua. Ko ʼihi faʼifaʼitaki pea mo ʼihi ako mai te tohi faka Tohi-Tapu ʼaia ʼe feala ke fakaʼaogaʼi ʼi te ʼu Fono Gāue ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. ʼIo, “e mauli te folafola a te Atua pea e gaue” ʼi totatou maʼuli.—Hepeleo 4:12.
[Paki ʼo te pasina 25]
ʼAki te ʼao faka milakulo ʼi te fuga tapenakulo, neʼe takitaki e Sehova ia te fakatuʼu pea mo te veteki ʼo te nofoʼaga
[Paki ʼo te pasina 26]
ʼE tāu mo Sehova ke tou fakalogo age kia te ia pea ʼe ina fakamaʼua mai ke tou fakaʼapaʼapa ki tana kau tagata fakafofoga