ʼE Fakamaʼua Koa e Te ʼAtua Ke Tou Vetevete Tatatou ʼu Agahala?
ʼE lahi te ʼu lotu, ʼe kei fai ai pē ia te vetevete ʼo te ʼu agahala ki he pātele peʼe ki he tagata lotu, pea ʼe kau ia te fakatuʼutuʼu ʼaia ʼi te ʼu toʼotoʼoga fakalotu pea mo te tauhi. Kae ʼi te mālama ʼaenī ʼaē ʼe kua fakagafua ia te ʼu aga fuli pē, ʼe mata feʼauga koa ke tou vetevete tatatou ʼu agahala, peʼe ko he fakamaʼua koa?
ʼE LAHI te ʼu manatu kehekehe ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia. Ohagē lā, ʼi te sulunale National Post ʼo Kanata, ʼe palalau ai ʼo ʼuhiga mo he tahi ʼe ina ʼui logolā te faigataʼa ʼo te fakahā ki he tahi kehe te aga kovi ʼaē neʼe ina fai, kae “ ʼe maʼu mai ai he fīmālie heʼe ko he tahi ʼe lotomahino, ʼe faikole mo kita pea mo ina fakahā mai te meʼa ʼaē ʼe tonu ke kita fai.” Kae ʼi te tahi age faʼahi, ʼi te tohi Bless Me, Father, for I Have Sinned (Tapuakiʼi Au Pātele, He Kua Au Agahala) ʼe tuʼu ai te ʼu palalau ʼaenī neʼe fai e te tagata: “Ko te vetevete ʼo te ʼu agahala ʼe ko te toʼotoʼoga ʼo te ’Ēkelesia ʼaē ʼe ina fakalotomamahi ʼaupitō ai te hahaʼi. ʼE hagē te hahaʼi ʼe natou loto hoha fau.” Koteā ʼaē ʼe ʼui ʼi te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia?
Te Meʼa ʼAē ʼe ʼUi ʼi Te Tohi-Tapu
ʼI te Lao ʼaē neʼe foaki e te ʼAtua ki te puleʼaga ʼo Iselaele, ʼe tou maʼu ai te ʼu fakatotonu ʼo ʼuhiga mo te meʼa neʼe tonu ke fai mokā neʼe agahala he tahi. Ohagē lā, mokā neʼe agahala he tahi ki tona tatau peʼe talagataʼa ki he lao ʼa te ʼAtua, ʼaē neʼe tonu ia ke ina vetevete tana ʼu agahala ʼaia ki te pelepitelō ʼaē neʼe fakanofo ʼo te telepī ʼo Levi, ʼaē kā ina fai anai he fai fakalelei maʼa ia ʼo ina momoli ia he sākilifisio ki te ʼAtua ke ina fakamolemole te agahala.—Levitike 5:1-6.
ʼI ni ʼu sēkulō ki muli age, ʼi te fakatonutonuʼi e te polofetā ko Natane ia te Hau ko Tavite ʼuhi ko tana ʼu agahala, neʼe feafeaʼi te aga ʼa Tavite? Neʼe ina ʼui atu aipē: “Kua au agahala kiā Sehova.” (2 Samuele 12:13) Neʼe toe faikole, ʼo ina kolekole ki te ʼAtua ke manavaʼofa kiā ia. Neʼe koteā tona fua? Neʼe tohi fēnei e Tavite ki muli age: “Ko taku agahala, neʼe au vetevete leva kiā te koe, pea neʼe mole au ʼuʼufi taku hala. Neʼe au ʼui fēnei: ‘ ʼE au vetevete anai taku ʼu talagataʼa kiā Sehova.’ Pea ko koe neʼe ke fakamolemole te hala ʼo taku ʼu agahala.”—Pesalemo 32:5; 51:1-4.
Ko te vetevete ʼo te ʼu agahala neʼe kei fakamaʼua e te ʼAtua ʼi te kōkelekāsio Fakakilisitiano ʼo te ʼuluaki sēkulō ʼo totatou temi. Ko Sake, te tehina ʼo Sesu, ʼaē neʼe kau ʼi te ʼu tagata takitaki ʼo te kōkelekāsio ʼi Selusalemi, neʼe ina uga fēnei ʼona tehina: “Kotou feveteveteʼaki takotou ʼu agahala pea mo kotou fehūfakiʼaki, ke kotou mālōlō ai.” (Sake 5:16) Koia, koteā ʼaē ʼe tonu ke vetevete e te kau Kilisitiano, pea kiā ai?
Koteā ʼAē ʼe Tonu Ke Tou Vetevete Tatatou ʼu Agahala?
ʼI te ʼaho fuli pē, ko tātou hahaʼi agahala ʼe tou tau fai he ʼu aga neʼe mole tou fakakaukauʼi peʼe tou fakaʼaogaʼi kovi totatou ʼalelo pea mo tou agahala ai ki he tahi. (Loma 3:23) Ko tona fakaʼuhiga koa ʼe tonu ke tou vetevete te ʼu faʼahiga agahala fuli ki he tahi ʼe ina maʼu te pule?
Logolā ko te agahala fuli pē ʼe ko he hala kiā mata ʼo te ʼAtua, kae ʼe manavaʼofa ʼo lotomahino ki ʼotatou vaivaiʼaga ʼuhi heʼe tou heʼe haohaoa. Koia, neʼe fakamoʼoni fēnei e te tagata fai pesalemo: “Kanapau lā neʼe ke lamalama te ʼu hala, Ê Sah, Ê Sehova, ko ai koa ʼaē ʼe feala anai ke tuʼu? Heʼe maʼu iā te koe te fakamolemole moʼoni, ke feala hamatou manavasiʼi kiā te koe.” (Pesalemo 130:3, 4) Koia, koteā ʼaē ʼe tonu ke tou fai mokā neʼe tou fai he meʼa ʼe kovi pea mo tou agahala ai ki ʼihi, kae lagi neʼe mole tou loto kiai? Kotou manatuʼi ʼi te faikole ʼaē neʼe akoʼi e Sesu ki tana ʼu tisipulo ke natou faʼifaʼitakiʼi, ʼe kau kiai te kole ʼaenī: “Fakamolemole ʼamatou agahala, heʼe matou toe fakamolemole foki mo mātou kiā nātou ʼaē ʼe natou tau maʼua kiā mātou.” (Luka 11:4) ʼEī, ʼe hoki fakamolemole mai anai e te ʼAtua mo kapau ʼe tou fakaovi kiā te ia pea mo tou kole ke fakamolemole mai ʼi te huafa ʼo Sesu.—Soane 14:13, 14.
Kotou tokagaʼi, neʼe toe talanoa ia Sesu ki te maʼua ʼaē ke tou toe fakamolemole mo tātou kiā nātou ‘ ʼaē ʼe natou tau maʼua mai kiā tātou.’ Neʼe fakamanatuʼi e te ʼapositolo ko Paulo ki ʼona tehina te faʼahi ʼaenī: “Ke kotou liliu ʼo feagaleleiʼaki, fonu ʼi te manavaʼofa, ʼo kotou fefakamolemoleʼaki, ohagē ko te fakamolemole ʼa te ʼAtua kiā koutou ʼaki ia Kilisito.” (Efesi 4:32) Kā tou fakamolemole ki te hahaʼi tanatou ʼu agahala, ʼe feala ai anai ke tou ʼamanaki ʼe fakamolemole mai anai e te ʼAtua tatatou ʼu agahala.
Kae ʼe toe fēia anai koa ʼo ʼuhiga mo te ʼu agahala mamafa ohagē ko te kaihaʼa, te loi ʼa he tahi kae ʼe mālama lelei pē kiai, te felāveʼi fakasino heʼeʼaoga, te ʼinu fakavale, pea mo te tahi atu ʼu aga? Ko he tahi ʼe ina fai te ʼu agahala ʼaia ʼe talagataʼa ki te ʼu lao ʼa te ʼAtua pea mo agahala ki te ʼAtua. Koteā ʼaē ʼe tonu ke fai?
Ko Ai ʼAē ʼe Tonu Ke Tou Vetevete Ki Ai Tatatou ʼu Agahala?
ʼE mole fakagafua e te ʼAtua ki he tagata ke ina fakamolemole te ʼu agahala ʼaē neʼe fai kiā te ia; ʼe ko ia tokotahi pē ʼaē ʼe feala ke ina fakamolemole. ʼE ʼui lelei mai fēnei ʼi te Tohi-Tapu: “Kapau ʼe tou vetevete tatatou ʼu agahala, pea [ko te ʼAtua] ʼe agatonu ia mo faitotonu ke ina fakamolemole tatatou ʼu agahala pea mo fakamaʼa tātou mai te heʼe faitotonu fuli pē.” (1 Soane 1:9) Kae ko ai ʼaē ʼe tonu ke tou vetevete ki ai te ʼu agahala?
Mai tona ʼaluʼaga ʼaē ʼe gata pē ki te ʼAtua ʼaē ʼe feala ke ina fakamolemole te ʼu agahala ʼaia, koia ʼe tonu ke tou vetevete kiā te ia. Neʼe ko te faʼahi ʼaia ʼaē neʼe fai e Tavite, ohagē ko tatatou vakaʼi ʼi muʼa atu. Kae koteā ʼaē ʼe maʼua ke tou fai ke feala ki te ʼAtua ke ina fakamolemole mai? ʼE ʼui fēnei mai ʼi te Tohi-Tapu: “Koia kotou fakahemala mo kotou lītuʼa, ke fakamolemole ʼakotou agahala, ke maʼu he ʼu temi mokomoko mai iā Sehova.” (Gāue 3:19) Ke fakamolemole moʼoni e te ʼAtua ki he tahi, ʼe mole tonu pē ke ina fakamoʼoni pea mo vetevete tana agahala, kae ʼe tonu foki ke ina fia fetogi tana aga ʼaia ʼe kovi. ʼI te agamāhani, ko te faʼahi ʼaia ʼe faigataʼa tona fai. Kae ʼe ʼi ai totatou tokoni.
Kotou manatuʼi te ʼu palalau ʼa te tisipulo ko Sake ʼaē neʼe tou talanoa kiai ʼi muʼa atu: “Kotou feveteveteʼaki takotou ʼu agahala pea mo kotou fehūfakiʼaki, ke kotou mālōlō ai.” Neʼe toe hoko atu fēnei e Sake: “Ko te kole mamahi ʼa he faitotonu, mokā gāue, ʼe mālohi ʼaupitō ia.” (Sake 5:16) Ko ‘te tagata faitotonu’ ʼe feala ke fakaʼuhiga ki he tahi ʼi “te ʼu tagata ʼāfea ʼo te kōkelekāsio,” ʼaē neʼe talanoa ki ai ia Sake ʼi te vaega 14. ʼI te kōkelekāsio Fakakilisitiano, ʼe ʼi ai “te ʼu tagata ʼāfea” ʼi te faʼahi fakalaumālie, neʼe hinoʼi ke natou tokoni kiā nātou ʼaē ʼe loto ke fakamolemole age e te ʼAtua. ʼE mole feala ki “te ʼu tagata ʼāfea” ʼaia ke natou molehi te ʼu agahala, heʼe mole he tagata neʼe fakagafua age ke ina fakamolemole te agahala ʼa he tahi tagata ki te ʼAtua.a Kae ʼe natou maʼu te poto fakalaumālie moʼo akonakiʼi pea mo fakatonutonuʼi he tahi neʼe agahala mamafa, ʼo natou tokoni kiā ia ke mahino ki te kovi ʼaupitō ʼo tana agahala pea mo te maʼua ʼaē ke fakahemala.—Kalate 6:1.
He Koʼē ʼe Tonu Ke Vetevete e He Tahi Tana ʼu Agahala?
Peʼe mamafa peʼe kailoa te agahala ʼaē neʼe fai e he tahi, kae ko ia ʼaē neʼe agahala neʼe tokakovi ai mo tona tatau pea mo te ʼAtua. Koia, ʼe lagi mamahi ai tona loto peʼe hoha. ʼE ko te gāue ʼaia ʼo te leʼo ʼo loto, ʼaē neʼe foaki mai e totatou Tupuʼaga. (Loma 2:14, 15) Koteā ʼaē ʼe feala ke fai?
Kapau ʼe tou toe vakaʼi ia te tohi ʼo Sake, ʼe tou maʼu ai te ʼu palalau fakalotomālohi ʼaenī: “ ʼE mahaki [fakalaumālie] koa he tahi iā koutou? Ke ina pāui ke ʼomai kiā te ia te ʼu tagata ʼāfea ʼo te kōkelekāsio, pea ke natou faikole ʼo ʼuhiga mo ia, ʼo natou tākai ia ia ʼaki te lolo ʼi te huafa ʼo Sehova. Pea ko te faikole ʼo te tui ʼe ina fakamālōlō anai ia ia ʼaē ʼe mahaki, pea ʼe fakatuʼu anai ia ia e Sehova. Pea kapau neʼe ina fai he ʼu agahala, pea ʼe fakamolemole age anai kiā te ia.”—Sake 5:14, 15.
ʼI henī, ʼe toe maʼua ki te ʼu tagata ʼāfea ke natou tōkakaga ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga ki te faga ovi. Koteā ʼaē ʼe feala ke natou fai? ʼE mole gata ʼaki pē anai hanatou fakalogo ki te vetevete age ʼa he tahi tana agahala. Kae, ʼuhi ʼaē ʼe mahaki fakalaumālie ia ia ʼaē neʼe agahala, ʼe ʼaoga ai ke fai he meʼa ke ‘fakamālōlō ia ia ʼaē ʼe mahaki.’ ʼE talanoa Sake kiā faʼahi e lua ʼe feala ke fai.
ʼUluaki, ʼe tonu ke ‘tākai te lolo.’ ʼE fakaʼuhiga ki te mālohi ʼaē ʼe maʼu e te Folafola ʼa te ʼAtua moʼo fakamālōlō he tahi. Neʼe fakamahino e te ʼapositolo ko Paulo “ko te folafola ʼa te ʼAtua ʼe maʼuli pea mo mālohi . . . pea ʼe feala ke ina ʼiloʼi lelei te ʼu manatu pea mo te ʼu fakatuʼutuʼu ʼo te loto,” ʼo hū loloto ai ki te manatu pea mo te loto ʼo he tahi. (Hepeleo 4:12) ʼAki tanatou popoto ʼi te fakaʼaogaʼi ʼo te Tohi-Tapu, ko te kau tagata ʼāfea ʼe natou lava tokoni kiā ia ʼaē ʼe mahaki fakalaumālie ke mahino kiā ia te tupuʼaga ʼo te fihifihia pea mo ina fai he ʼu fakatuʼutuʼu moʼo fakatokatoka iā muʼa ʼo te ʼAtua.
Pea ʼe ʼi ai mo “te faikole ʼo te tui.” Logolā ko te ʼu faikole ʼa te kau tagata ʼāfea ʼe mole natou fetogi anai ia te fakahoko e te ʼAtua tana faitotonu, kae ko te ʼu faikole ʼaia ʼe maʼuhiga ki te ʼAtua, ʼaē ʼe fia fakamolemole moʼoni ia te ʼu agahala ʼaki ia te sākilifisio faitotogi ʼa Kilisito. (1 Soane 2:2) ʼE fia tokoni te ʼAtua kiā ia neʼe agahala, ʼaē ʼe fakahemala moʼoni pea mo ina fai “te ʼu gāue ʼaē ʼe tuha mo te fakahemala.”—Gāue 26:20.
Ko te tupuʼaga tāfito ʼo te vetevete ʼa he tahi tana agahala, pe neʼe ina fai ki te tagata peʼe ki te ʼAtua, ʼe ko tona loto ʼaē ke tali ia ia e te ʼAtua. Neʼe fakahā e Sesu Kilisito ʼe tonu muʼa ke tou fakatokatoka totatou ʼu fihifihia mo ʼotatou tatau pea mo tou tokalelei mo nātou ʼi muʼa ʼo hatatou lava tauhi ki te ʼAtua ʼaki he leʼo ʼo loto ʼe lelei. (Mateo 5:23, 24) ʼE ʼui fēnei iā Tāʼaga Lea 28:13: “Ko ʼaē ʼe ina ʼuʼufi tana ʼu agahala ʼe mole lava anai ia, kae ko ʼaē ʼe ina vetevete pea mo ina siʼaki, ʼe fakahā anai kiā te ia te manavaʼofa.” Kā tou fakamālaloʼi ifo tātou iā muʼa ʼo Sehova ʼAtua pea mo kole ke fakamolemole mai, pea ʼe tou maʼu anai tona ʼofa pea mo ina hiki ake anai tātou ʼi tona temi totonu.—1 Petelo 5:6.
[Nota]
a Ki te manatu ʼa ʼihi, ko te ʼu palalau ʼa Sesu iā Soane 20:22, 23 ʼe lagolago ki te gāue ʼa te hahaʼi ʼaē ʼe vetevete age kiā nātou te ʼu agahala. Kapau ʼe kotou fia maʼu he tahi ʼu manatu ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia, kotou vakaʼi ia Te Tule Leʼo ʼo te ʼaho 15 ʼo ʼApelili 1996, pāsina 28 ki te 29.
[Fakamatala ʼo te pasina 12]
ʼE fakalaka anai te ʼAtua ʼi tatatou ʼu agahala pea mo fakamolemole mai mo kapau ʼe tou fakaovi kiā te ia pea mo kole tana fakamolemole ʼi te huafa ʼo Sesu
[Paki ʼo te pasina 13]
Ko te tupuʼaga tāfito ʼo te vetevete ʼa he tahi tana agahala ʼe ko tona loto ʼaē ke tali ia ia e te ʼAtua