Tou Tokoni Ki ʼIhi Ke Natou Fakaʼamu Ki He Gāue ʼi Te Kōkelekāsio
“Ko ʼaē ʼe akoʼi fakalelei, ʼe liliu anai ia ohagē ko ia ʼaē ʼe faiako kiā te ia.”—LUKA 6:40.
1. Lolotoga tana minisitelio, neʼe fakatuʼu feafeaʼi e Sesu te tafitoʼaga ʼo he kōkelekāsio fakaofoofo?
ʼI TE fakaʼosi ʼo tana Evaselio, neʼe tohi fēnei e te ʼapositolo ko Soane: “ ʼIo, ʼe kei lahi te tahi ʼu meʼa neʼe fai e Sesu, kae kapau ʼe tohi te ʼu meʼa fuli ʼaia, pea ʼe au mahalo, ʼe mole feala anai ki te mālamanei, ke ina tānaki te ʼu takaiga tohi ʼaē kā tohi.” (Soa. 21:25) ʼI te ʼu meʼa fuli ʼaē neʼe fai e Sesu ʼi tana gāue mālohi ʼi te minisitelio ʼaē neʼe mole loaloaga, neʼe kau kiai tana maʼu te hahaʼi tagata, mo akoako, pea mo teuteuʼi ke natou hoko atu te gāue ʼi tana ʼosi mavae ʼi te kele. ʼI te liliu ʼa Sesu ki selō ʼi te taʼu 33 ʼo totatou temi, neʼe kua ina fakatuʼu ia te tafitoʼaga ʼo he kōkelekāsio fakaofoofo, ʼaē neʼe vave tana liliu ko te toko lauʼi afe.—Gāue 2:41, 42; 4:4; 6:7.
2, 3. (a) He koʼē ʼe maʼuhiga ke fakaʼamu te ʼu tehina ki he ʼu gāue ʼi te kōkelekāsio? (b) Koteā ʼaē kā tou vakaʼi anai ʼi te ʼalatike ʼaenī?
2 Iā ʼaho nei, ʼaki te toko fitu miliona tupu kau gāue fai fakamafola ʼo te Puleʼaga ʼi he ʼu kōkelekāsio e 100 000 tupu ʼi te mālamanei kātoa, ʼe kei ʼaoga pē he ʼu hahaʼi tagata moʼo takitaki ʼi te faʼahi fakalaumālie. Ohagē lā, ʼe ʼaoga lahi ke ʼi ai he ʼu tagata ʼāfea. Ko nātou ʼaē ʼe fakaʼamu ki he ʼu pilivilēsio, ʼe tonu ke vikiʼi nātou heʼe natou “fakaʼamu . . . ki he gāue matalelei.”—1 Tim. 3:1.
3 Kae ʼe mole hoko foaki feia pē ki he tehina he ʼu pilivilēsio ʼi te kōkelekāsio. ʼE mole pē ko te ako ʼi te ʼu faleako peʼe ko te mahino lelei ki te maʼuli ʼaē ʼe ina teuteuʼi he tagata ki te faʼahiga gāue ʼaia. Ke feala hana fakahoko te faʼahi ʼaia, ʼe tonu ki he tagata ke mulimuli ki te ʼu maʼua fakalaumālie. ʼE tonu ke ina maʼu te ʼu kalitātē fakalaumālie, ʼaē ʼe maʼuhiga age ʼi tona ʼu fealagia peʼe ko ni ʼu gāue neʼe kua ina fai. ʼE tou lava tokoni feafeaʼi ki te hahaʼi tagata ʼo te kōkelekāsio ke feala hanatou maʼu he ʼu pilivilēsio? Neʼe ʼui fēnei e Sesu: “Ko ʼaē ʼe akoʼi fakalelei, ʼe liliu anai ia ohagē ko ia ʼaē ʼe faiako kiā te ia.” (Luka 6:40) ʼI te ʼalatike ʼaenī, ʼe tou vakaʼi anai ʼihi faʼahiga fai ʼo Sesu Kilisito, te Tagata Faiako Lahi, moʼo tokoni ki tana ʼu tisipulo ke feala hanatou maʼu he ʼu maʼua ʼe lahi age, pea ʼe tou vakaʼi anai te ʼu ako ʼe feala ke tou maʼu mai ai.
“Kua Au Fakahigoaʼi Koutou Ko Te ʼu Kaumeʼa”
4. Neʼe fakahā feafeaʼi e Sesu ko ia ko he kaumeʼa moʼoni ʼo tana ʼu tisipulo?
4 Neʼe mole fakamālaloʼi e Sesu tana ʼu tisipulo, kae neʼe ko tona ʼu kaumeʼa. Neʼe fakatahi mo nātou, neʼe falala ia kiā nātou, pea ‘neʼe ina fakaʼilo kiā nātou ia meʼa fuli ʼaē neʼe ina logo kiai mai tana Tamai.’ (Lau ia Soane 15:15.) Kotou fakakaukauʼi age muʼa tanatou fiafia ʼi te temi ʼaē neʼe tali age e Sesu ki tanatou fehuʼi ʼaenī: “Koteā anai te fakaʼiloga ʼo tau ʼi henī pea mo te fakaʼosi ʼo te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼaenī?” (Mat. 24:3, 4) Neʼe ina toe loto foki ke ʼiloʼi e tana ʼu tisipulo ia tana ʼu manatu pea mo te ʼu meʼa ʼaē neʼe ina logoʼi. Ohagē lā ʼi te pō ʼaē ʼo tona lavakiʼi, neʼe ʼave e Sesu ia Petelo, mo Sake, pea mo Soane ki te ʼōloto ʼo Setesemane, ʼaē neʼe faikole fakamālotoloto ai. Neʼe mole ina fufū ki te ʼu ʼapositolo ʼaia e toko tolu te lahi ʼaē ʼo tana loto hoha. Neʼe lagi natou logoʼi te maʼuhiga ʼo te lakaga ʼaia. (Mko. 14:33-38) Kotou toe fakakaukauʼi age muʼa pe neʼe malave feafeaʼi ki te toko tolu ʼaia tanatou sio ʼi muʼa atu ki te fetogi ʼaē ʼa Sesu ʼi ʼonatou muʼa. (Mko. 9:2-8; 2 Pet. 1:16-18) Ko te kaumeʼa lelei ʼaia ʼa Sesu pea mo tana ʼu tisipulo, neʼe ko he mālohi ke feala hanatou fakahoko ki muli age he ʼu gāue maʼuhiga.
5. Koteā ʼihi faʼahi ʼaē ʼe feala ai ke tokoni te kau tagata ʼāfea ki te ʼu tehina mo tuagaʼane?
5 Ohagē ko Sesu, iā ʼaho nei ko te kau tagata ʼāfea ʼe natou fakakaumeʼa pea mo tokoni ki te ʼu tehina mo tuagaʼane. ʼE natou maʼu he ʼu felōgoi ʼofa mo nātou, ʼo natou tōkakaga kiā nātou takitokotahi. Logolā ʼe mahino ki te kau tagata ʼāfea te maʼuhiga ʼaē ke mole natou fakahā te ʼu meʼa fakalilo ʼo te kōkelekāsio, kae ʼe ʼi ai ʼihi age faʼahi ʼe feala ke natou palalau kiai mo te ʼu tehina. Ko te kau tagata ʼāfea ʼe natou falala ki ʼonatou tehina pea mo fakahā age kiā nātou te ʼu moʼoni Fakatohi-tapu ʼaē neʼe natou ako. ʼE mole fakamālaloʼi e te kau tagata ʼāfea he tagata faifekau fakaminisitelio ʼe lagi kei tūpulaga age iā nātou. Kae ʼe natou manatu ʼe ko he tagata ʼe ina leleiʼia te ʼu meʼa fakalaumālie pea ʼe ʼi ai tona ʼu fealagia pea ʼe ina fakahoko he gāue maʼuhiga ʼi te kōkelekāsio.
“Neʼe Au Tuku Atu Kiā Koutou Te Faʼifaʼitaki”
6, 7. Kotou fakamatalatala te faʼifaʼitaki ʼaē neʼe tuku e Sesu ki tana ʼu tisipulo pea mo tona malave ʼaē kiā nātou.
6 Logolā neʼe leleiʼia e te ʼu tisipulo ʼa Sesu te ʼu meʼa fakalaumālie, kae ʼi ʼihi temi neʼe kei natou maʼu ʼi tonatou fakakaukau ia te faʼahiga maʼuli ʼaē neʼe natou lalahi ake mo ia pea mo tanatou ʼu agaʼi fenua. (Mat. 19:9, 10; Luka 9:46-48; Soa. 4:27) Kae ko Sesu neʼe mole ina fakatonutonuʼi pe neʼe ʼita ki tana ʼu tisipulo. Neʼe mole ina fakamāfasia nātou ke natou fai he gāue neʼe faigataʼa peʼe ina fakatotonu age ke natou fai he gāue kae mole ina fai ia. Kae ko Sesu neʼe ina akoʼi nātou ʼaki tana faʼifaʼitaki.—Lau ia Soane 13:15.
7 Koteā te faʼahiga faʼifaʼitaki ʼaē neʼe tuku e Sesu ki tana ʼu tisipulo? (1 Pet. 2:21) Neʼe ina fakafaigafua tona maʼuli ke feala ai hana fai fakamafola ʼāteaina ki te hahaʼi. (Luka 9:58) Neʼe fakalogo Sesu kiā Sehova pea neʼe ina fakatafito tuʼumaʼu tana faiakonaki ki te Tohi-Tapu. (Soa. 5:19; 17:14, 17) Neʼe agalelei pea mo faigafua te fakaovi age ʼa te hahaʼi kiā te ia. Ko te ʼofa ʼaē neʼe ina uga ia ia ke ina fai meʼa fuli. (Mat. 19:13-15; Soa. 15:12) Ko te faʼifaʼitaki ʼo Sesu neʼe malave lelei ki tana ʼu ʼapositolo. Ohagē lā, ko Sake neʼe mole fula ia ʼi te temi ʼaē kua tau ovi ai tana mate kae ʼo aʼu ki tona matehi, neʼe tauhi agatonu aipē ki te ʼAtua. (Gāue 12:1, 2) Ko Soane neʼe mulimuli agatonu ia ʼi te haʼeleʼaga ʼo Sesu iā taʼu e 60 tupu.—Fakh. 1:1, 2, 9.
8. ʼE feafeaʼi te faʼifaʼitaki ʼaē ʼe tuku e te kau tagata ʼāfea ki te hahaʼi tagata tūpulaga pea mo ʼihi atu?
8 Ko te kau tagata ʼāfea ʼaē ʼe natou fai he ʼu sākilifisio, agavaivai, pea mo ʼofa ʼe natou foaki te faʼahiga faʼifaʼitaki ʼaē ʼe ʼaoga ki te hahaʼi tagata tūpulaga. (1 Pet. 5:2, 3) Tahi ʼaē, ko te kau tagata ʼāfea ʼaē ʼe natou tuku he faʼifaʼitaki lelei ʼi te tui, ʼi te faiakonaki, ʼi tonatou maʼuli Fakakilisitiano, pea mo te minisitelio ʼe natou fiafia ʼi tanatou ʼiloʼi ʼaē ʼe feala ki ʼihi ke natou faʼifaʼitakiʼi ia tanatou tui.—Hep. 13:7.
‘Neʼe Tuku e Sesu Kiā Nātou He ʼu Fakatotonu Pea Ina Fekauʼi Leva Nātou’
9. ʼE tou ʼiloʼi feafeaʼi ko Sesu neʼe ina akoako tana ʼu tisipulo ke natou fakahoko te gāue fai fakamafola?
9 ʼI te hili ʼaē ʼo tana fai fakamafola mālohi iā taʼu e lua, neʼe hoko atu e Sesu te gāue fai fakamafola ʼaki tana fekauʼi ia tana ʼu ʼapositolo e toko 12 ke natou fai fakamafola. Kae neʼe ina ʼuluaki tuku kiā nātou he ʼu fakatotonu. (Mat. 10:5-14) ʼI te temi ʼaē neʼe fafaga fakamilakulo ai e Sesu te hahaʼi ʼe toko lauʼi afe, neʼe ina ʼui ki tana ʼu tisipulo peʼe feafeaʼi hanatou fakatahitahiʼi te hahaʼi pea mo tufa te meʼa kai. (Luka 9:12-17) Koia ʼe hā lelei mai, ko Sesu neʼe ina akoako tana ʼu tisipulo ʼaki tana fakahā lelei age kiā nātou te meʼa ʼaē neʼe tonu ke natou fai pea mo tona faʼahiga fai. Ko tana faʼahiga akoako ʼaia ʼo fakatahi kiai mo te mālohi ʼo te laumālie māʼoniʼoni, neʼe feala ai ki ʼamuli ke natou fakatuʼutuʼu te gāue fai fakamafola ʼaē neʼe hoko ʼi te taʼu 33 ʼo totatou temi.
10, 11. Ko te ʼu faʼahi fea ʼe feala ai ke tuputupu te akoako ʼo nātou ʼaē ʼe kei foʼofoʼou?
10 Iā ʼaho nei, ko te akoako ʼo he tagata ki te ʼu fakatuʼutuʼu fakalaumālie ʼe kamata ʼi te temi ʼaē ʼe ina tali ke fai hana ako Tohi-Tapu. ʼE lagi ʼaoga ke tou tokoni kiā ia ke lautohi lelei. ʼE hoko atu tatatou tokoni kiā ia ʼi te temi ʼaē ʼe tou lolotoga fai ai tana ako. ʼI tana kamata kau tuʼumaʼu leva ʼaē ki te ʼu fono, ʼe tuputupu anai tana akoako ʼi te faʼahi fakalaumālie mo kau ki te Ako Fakateokalatike, ke liliu ko he kaugā fagona, pea mo ʼihi atu faʼahi. ʼI tana kua ʼosi papitema, ʼe feala leva ke akoako kiā ia te tokoni ʼaē ki te tokaga lelei ki te Fale ʼo Te Puleʼaga. ʼAki te temi, ʼe feala ke tou tokoni ki he tehina ke ina vakaʼi peʼe koteā ʼaē ʼe tonu ke ina fai ke feala hana liliu ko he tagata faifekau fakaminisitelio.
11 Mokā foaki he gāue ki he tagata kua papitema, ʼe loto anai e he tagata ʼāfea ke ina fakamahino kiā ia peʼe feafeaʼi te fakaʼaluʼalu ʼo te gāue ʼaia pea mo te ʼu fakatotonu ʼaē ʼe ʼaoga kiai. ʼE tonu ki te tehina ʼaē ʼe lolotoga akoako ke mahino peʼe koteā ʼaē ʼe ʼaoga ke ina fai pea mo tona faʼahiga fai. Kapau ʼe mata faigataʼa kiā ia te gāue ʼaē neʼe kole age ke ina fai, pea ʼe mole foimo ʼui atu aipē e he tagata ʼāfea ʼe ʼofa mole feala hana fai te gāue ʼaia. Kae ko he tagata ʼāfea ʼe ina fakahā ʼaki he agalelei te ʼu faʼahi ʼo te gāue pea mo toe vakaʼi te ʼu fakatuʼutuʼu pea mo te fakaʼaluʼalu ʼo te gāue. ʼE fiafia te kau tagata ʼāfea ʼi tanatou sisio ʼaē ki te tali lelei ʼa te hahaʼi tagata ki tanatou ʼu faiga pea mo te fiafia ʼaē ʼe natou maʼu mai tanatou gāue maʼa ʼihi.—Gāue 20:35.
“Ko ʼAē ʼe Fakalogo Ki Te Tokoni ʼe Poto Ia”
12. He koʼē neʼe fua lelei te ʼu tokoni ʼa Sesu?
12 Ko Sesu neʼe ina akoako tana ʼu tisipulo ʼaki tana foaki he ʼu tokoni neʼe ʼaoga kiā nātou takitokotahi. Ohagē lā, neʼe ina fakatonutonuʼi ia Sake pea mo Soane he neʼe nā fia pāui ki te afi ke hifo ifo mai te lagi ki te ʼu Samalitana ʼaē neʼe mole natou tali ia ia. (Luka 9:52-55) ʼI te temi ʼaē neʼe fakaovi age ai te faʼē ʼa Sake pea mo Soane kiā Sesu moʼo kole age kiā ia ke nā maʼu te ʼu tuʼulaga ʼaē ʼe māʼoluga age ʼi te Puleʼaga, neʼe palalau fakahagatonu ia Sesu ki te tautēhina, ʼo ina ʼui fēnei: “Ki te heka ʼaē ʼi toku toʼomataʼu pea mo toku toʼohema, ʼe mole ʼaʼaku ia tona foaki, kae ʼe ʼa nātou ia ʼaē neʼe kua teuteuʼi kiai e taku Tamai.” (Mat. 20:20-23) ʼI te temi fuli pē, neʼe foaki e Sesu ki tana ʼu tisipulo he ʼu tokoni ʼe mahino gafua, mo ʼaoga pea neʼe fakatafito ki te ʼu pelesepeto ʼa te ʼAtua. Neʼe ina akoʼi ki tana ʼu tisipulo ke natou fakakaukauʼi te ʼu pelesepeto ʼaia. (Mat. 17:24-27) Neʼe toe mahino foki ia Sesu ki te ʼu tuʼakoi ʼa tana ʼu tisipulo pea neʼe mole ʼamanaki ia ke natou haohaoa. Neʼe ko tona ʼofa moʼoni kiā nātou ʼaē neʼe ina uga ia ia ke ina foaki he ʼu tokoni.—Soa. 13:1.
13, 14. (a) ʼE ʼaoga kiā ai te ʼu tokoni? (b) Kotou tuku mai he ʼu faʼifaʼitaki ʼo he ʼu tokoni ʼe feala ke foaki e he tagata ʼāfea ki he tahi ʼe mole tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie.
13 Ko te tagata fuli pē ʼaē ʼe fakaʼamu ki he ʼu pilivilēsio ʼi te kōkelekāsio, ʼi ʼihi temi ʼe ʼaoga kiā ia he tokoni Fakatohi-tapu. ʼE ʼui fēnei iā Tāʼaga Lea 12:15: “Ko ʼaē ʼe fakalogo ki te tokoni ʼe poto ia.” Neʼe ʼui fēnei e te tehina tūpulaga: “Maʼa ʼaku ko toku fihifihia lahi neʼe ko te tauʼi ʼaē toku ʼu vaivaiʼaga. Ko te tagata ʼāfea ʼaē neʼe tokoni kiā au ke au maʼu he manatu fakapotopoto ʼo ʼuhiga mo au.”
14 Kapau ʼe tokagaʼi e he ʼu tagata ʼāfea ia he aga ʼe mole faʼa lelei ʼa he tagata ʼe ina tāʼofi tana tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie, ʼe natou faigaʼi anai tona fakatonutonuʼi ʼaki he agamalū. (Kal. 6:1) ʼI ʼihi temi, ʼe ʼaoga ke foaki he tokoni ki he tahi ʼuhi ko hona agaaga. Ohagē lā, kapau ko he tehina ʼe hagē ʼe gāue fakafeʼauga pē ia, pea ʼe lagi ʼaoga anai ke fakahā lelei age e he tagata ʼāfea ko Sesu neʼe ko he tagata fai fakamafola faʼafai ʼo te Puleʼaga, pea neʼe ina fakatotonu ki tana ʼu tisipulo ke natou fai ni tisipulo. (Mat. 28:19, 20; Luka 8:1) Mokā fia matamuʼa he tehina, ʼe lagi feala ki he tagata ʼāfea ke ina fakahā kiā ia pe neʼe tokoni feafeaʼi ia Sesu ki Tana ʼu tisipulo ke natou mahino ki te ʼu tuʼutāmaki ʼaē ʼo te fialahi. (Luka 22:24-27) ʼE feafeaʼi mo kapau ko he tehina ʼe faigataʼa kiā ia hana fakamolemole ki ʼihi? ʼE ʼaoga lahi anai kiā ia te lea fakatātā ʼa te tagata kaugana ʼaē neʼe fakafisi ke ina fakamolemole ia he kiʼi maʼua, logolā neʼe fakamolemole tona maʼua ʼo ia ʼaē neʼe lahi age. (Mat. 18:21-35) Kapau ʼe ʼaoga ki te kau tagata ʼāfea ke natou tokoni ki he tehina, ʼe lelei ke natou foimo fai ia te faʼahi ʼaia.—Lau ia Tāʼaga Lea 27:9.
“Ke Ke Akoako Ia Koe”
15. ʼE lava feafeaʼi ki he fāmili ʼa he tagata ke natou tokoni kiā ia ke gāue maʼa ʼihi?
15 Ko te kau tagata ʼāfea ʼe natou takitaki te akoako ʼa te hahaʼi tagata ke natou fakaʼamu ki he gāue ʼi te kōkelekāsio, kae ʼe feala ki ʼihi atu ke natou toe lagolago kiai. Ohagē lā, ko te fāmili ʼa he tagata ʼe feala pea ʼe tonu ke natou tokoni kiā ia ke fakaʼamu ki he gāue ʼi te kōkelekāsio. Pea kapau kua tagata ʼāfea, ʼe ina maʼu anai te ʼu fua lelei, ʼi te lagolago ʼaē ʼo tona ʼohoana ʼofa pea mo tana fānau agaʼofa. Ko tanatou loto lelei ʼaē ke ina fakaʼaogaʼi tona temi pea mo tona mālohi ki te kōkelekāsio, ʼaē ʼe maʼuhiga ke feala hana fakahoko lelei tona ʼu maʼua. ʼE fiafia te tehina ʼi tanatou maʼuli fakasākilifisio ʼaia, pea ʼe toe loto fakafetaʼi kiai ʼihi atu.—Taag. 15:20; 31:10, 23.
16. (a) ʼE fakalogo tāfito kiā ai te fakaʼamu ʼaē ki he gāue ʼi te kōkelekāsio? (b) Koteā ʼaē ʼe ʼaoga ke fai e he tehina ke fakaʼamu ki he ʼu pilivilēsio ʼi te kōkelekāsio?
16 Logolā ʼe feala ki ʼihi ke natou tokoni pea mo lagolago ki te tehina, kae ʼe fakalogo tāfito kiā ia totonu ke fakaʼamu ki he gāue ʼi te kōkelekāsio. (Lau ia Kalate 6:5.) ʼE moʼoni ʼe mole ʼaoga ia ke liliu he tehina ʼo tagata faifekau fakaminisitelio peʼe tagata ʼāfea moʼo tokoni ki ʼihi atu pea mo kau tuʼumaʼu ki te minisitelio. Kae, ko te fakaʼamu ʼaē ʼa he tehina ki he ʼu pilivilēsio ʼi te kōkelekāsio, ko tona fakaʼuhiga ke mulimuli ki te ʼu fakamaʼua ʼaē ʼe tuʼu ʼi te Tohi-Tapu. (1 Tim. 3:1-13; Tito 1:5-9; 1 Pet. 5:1-3) Koia kapau ʼe fia liliu he tehina ko he tagata faifekau fakaminisitelio peʼe ko he tagata ʼāfea kae heʼeki hinoʼi kiai, ʼe lelei ke ina vakaʼi te ʼu faʼahi ʼaē ʼe ʼaoga ai ke tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie. ʼE fakamaʼua kiai ke ina lau tuʼumaʼu te Tohi-Tapu, mo faʼafai ʼi tana ako takitokotahi, mo metitāsio, mo faikole ʼaki tona loto kātoa, pea mo gāue mālohi ʼi te minisitelio Fakakilisitiano. ʼI tana fai te faʼahi ʼaia, ʼe ina maʼuliʼi anai e ia totonu te tokoni ʼaenī neʼe fai e Paulo kiā Timoteo: “Ke ke akoako ia koe ki te pipiki ʼaē ki te ʼAtua.”—1 Tim. 4:7.
17, 18. Koteā ʼaē ʼe feala ke fai e he tehina mo kapau ʼe tāʼofi ia ia e te loto hoha, te manatu ʼaē ʼe mole ina lava fai he meʼa, peʼe mole ina fia fakahoko he gāue?
17 Kae ʼe feafeaʼi mokā ʼe mole fakaʼamu he tehina ki he gāue ʼi te kōkelekāsio, heʼe loto hoha peʼe manatu ʼe mole ina lava fai he meʼa? ʼE lelei ke ina manatuʼi te tokoni lahi ʼaē ʼa Sehova ʼAtua pea mo Sesu Kilisito kiā tātou. ʼE moʼoni, ko Sehova “ ʼe ina ʼamo te kavega maʼa tātou ʼi te ʼaho fuli.” (Pes. 68:19) Koia ko tatatou Tamai ʼaē ʼi selō ʼe lava tokoni ki he tehina ke ina fakahoko he maʼua ʼi te kōkelekāsio. ʼE toe lelei foki ki te tehina ʼaē ʼe mole ko he tagata faifekau fakaminisitelio peʼe tagata ʼāfea, ke ina manatuʼi ʼe ʼaoga lahi he hahaʼi tagata kua fotufotuʼa ke natou tali he ʼu pilivilēsio ʼi te kautahi ʼa te ʼAtua. Ko te fakakaukau ʼaē ʼa te tehina ki te ʼu faʼahi ʼaia, ʼe ina uga anai ia ia ke faiga ke ina tauʼi he ʼu manatu ʼe mole lelei. ʼE ina lava kole te laumālie māʼoniʼoni, ke ina taupau maʼu ʼi tona ʼatamai ʼe kau ki te fua ʼo te laumālie te tokalelei pea mo te loto lolomi—ʼe ʼaoga te ʼu kalitātē ʼaia moʼo pulihi tana loto hoha peʼe ko te manatu ʼaē ʼe mole ina lava fai he meʼa. (Luka 11:13; Kal. 5:22, 23) Pea ʼe feala ke tui papau te tehina ko Sehova ʼe ina tapuakiʼi nātou fuli ʼaē ʼe natou fakaʼamu ki he gāue ʼi te kōkelekāsio ʼaki he ʼu manatu ʼe lelei.
18 ʼE feala koa ke mole fakaʼamu he tehina ki he gāue ʼi te kōkelekāsio ʼuhi he mole loto kiai? Koteā ʼaē ʼe lava tokoni ki te tehina ʼaia? Neʼe tohi fēnei e te ʼapositolo ko Paulo: “Ko te ʼAtua ʼi tona lotolelei, ʼe gāue ʼi ʼokotou ʼu loto koteʼuhi ke kotou fia fai pea mo kotou gāue ai.” (Filp. 2:13) Ko te ʼAtua ʼe tokoni ki he tehina ke ina fia fakahoko ia he gāue, pea ʼe lava fakalotomālohiʼi e te laumālie ʼo Sehova ia ia ke ina foaki he tauhi taputapu. (Filp. 4:13) Tahi ʼaē, ʼe lava faikole he Kilisitiano ke tokoni age te ʼAtua ke ina fai te meʼa ʼaē ʼe totonu.—Pes. 25:4, 5.
19. Koteā ʼaē ʼe tou tui papau kiai ʼi te ʼui mai ʼi te Tohi-Tapu ʼe tuʼuake anai “te ʼu tagata tauhi ovi e fitu, ʼeī, te ʼu tama ʼaliki e valu”?
19 ʼE tapuakiʼi e Sehova te ʼu faiga ʼaē ʼa te kau tagata ʼāfea ke natou akoako ʼihi atu. ʼE ina toe tapuakina mo nātou ʼaē ʼe tali pea mo fakaʼamu ki he ʼu pilivilēsio ʼi te kōkelekāsio. ʼE fakapapau mai ʼi te Tohi-Tapu ʼe tuʼuake anai ʼi te lotolotoiga ʼo te hahaʼi ʼa te ʼAtua “te ʼu tagata tauhi ovi e fitu, ʼeī, te ʼu tama ʼaliki e valu” moʼo takitaki ʼi te kautahi ʼa Sehova, ko tona fakaʼuhiga ʼe maʼu anai he kau takitaki ʼe tokolahi. (Mik. 5:5) ʼE ko he toe tapuakina lahi kiā tātou ia te ʼu tehina ʼaē ʼe lolotoga akoako pea mo fakaʼamu ʼaki he agavaivai ki he ʼu pilivilēsio moʼo fakavikiviki kiā Sehova.
ʼE Kotou Tali Feafeaʼi Anai
• Neʼe tokoni feafeaʼi ia Sesu ki tana ʼu tisipulo ke feala hanatou maʼu he ʼu maʼua ʼe lahi age?
• ʼE lava faʼifaʼitakiʼi feafeaʼi e te kau tagata ʼāfea ia Sesu ʼi tanatou tokoni ʼaē ki te ʼu tehina ke natou takitaki ʼi te kōkelekāsio?
• Koteā ʼaē ʼe lava fai e te fāmili ʼa he tehina ke feala hana fakaʼamu ki he gāue ʼi te kōkelekāsio?
• Koteā ʼaē ʼe lava fai e he tehina ke feala hana fakaʼamu ki he ʼu pilivilēsio?
[Paki ʼo te pāsina 31]
Koteā te akoako ʼaē ʼe feala ke kotou foaki kiā ia ʼaē ʼe ako mo koutou te Tohi-Tapu ʼi tana faiga ʼaē ke tuputupu?
[Paki ʼo te pāsina 32]
ʼE lava fakahā feafeaʼi e te ʼu tehina ʼe natou fakaʼamu ki he gāue ʼi te kōkelekāsio?