Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w17 Sunio p. 28-32
  • Kotou Fakatokatoka Anai Koa Te ʼu Tokakovi, Kaʼe Kotou Kumi Te Tokalelei?

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Kotou Fakatokatoka Anai Koa Te ʼu Tokakovi, Kaʼe Kotou Kumi Te Tokalelei?
  • Te Tule Leʼo—2017
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • TE ʼU FAIGATAʼAʼIA PEA MO TE ʼU PULEʼAKI
  • ʼE TAHI ALU PE TE TAGATA MO TONA ʼULUGAAGA PEA ʼE LAGOLAGO KI TE MAʼULI FIAFIA ʼI TE KOKELEKASIO
  • ʼAUA NAʼA TOU TUKU KE HOKO ATU ʼOTATOU TOKAKOVI
  • Ko Palenapasi Te “Foha ʼo Te Fakafimālie”
    Te Tule Leʼo—1998
  • Ke Tou Fakatokatoka Te ʼu Fihi ʼi Te ʼOfa
    Te Tule Leʼo—2016
  • Te Tokalelei—ʼE Feafeaʼi Hakotou Maʼu?
    Ko Te Tule Leʼo ʼe Ina Kalagaʼi Te PuleʼAga ʼo Sehova (Ako)—2018
  • Koutou mauli aki te faifaitahi, ite ofa
    E Feala Keke Mauli O Heegata Ite Palatiso Ite Kele
Hoko Atu
Te Tule Leʼo—2017
w17 Sunio p. 28-32
Ko he tuagaʼane ʼi te fono ʼo te kokelekasio pea ʼe ita

ʼE Kotou Fakatokatoka Anai Koa Te ʼu Tokakovi, Kaʼe Kotou Kumi Te Tokalelei?

KO SEHOVA ʼATUA ʼe loto ia ke maʼuʼuli tokalelei ʼana kaugana. ʼE loto ia ke tou haga kumi te tokalelei ʼi ʼotatou vahaʼa. He ʼe ka tou fai feia, ʼe tokalelei anai te kokelekasio. Pea ʼe fia kau ai anai ia he hahaʼi tokolahi ki te kokelekasio Fakakilisitiano.

Ohage la, ko he tagata faifakalauʼakau ʼi Madagascar neʼe ina tokagaʼi ia te tokalelei ʼi te lotolotoiga ʼo te hahaʼi ʼa Sehova. Neʼe ina ui fenei: “Kapau anai ʼe au fia kau ki he lotu, pea ko te lotu ʼaeni ʼe au kau anai ki ai.” ʼAki te temi, neʼe ina tuku ia tana tauhi ki te ʼu temonio. Neʼe ina fai ai he ʼu fetogi ʼi tona maʼuli fakataumatuʼa pea neʼe kamata tauhi ai kia Sehova, ia te ʼAtua ʼo te tokalelei.

Ohage pe ko te tagata ʼaia, ko te toko lauʼi afe hahaʼi ʼe natou kau ki te kokelekasio Fakakilisitiano pea ʼe natou maʼu te tokalelei ʼae neʼe natou kumi. Kaʼe ʼe tou lau ʼi te Tohi-Tapu, ka maʼu te ‘maheka pea mo te fefihiʼaki’ ʼi te loto kokelekasio, ʼe feala ke tupu ai he ʼu tokakovi mo he ʼu maveuveu. (Sakopo 3:​14-16) Kaʼe ʼe tou maʼu ʼi te Tohi-Tapu he ʼu tokoni lelei moʼo tekeʼi te ʼu faigataʼaʼia ʼaia. Pea ʼe toe tokoni mai ke tou fakamalohiʼi totatou maʼuli tokalelei mo ʼotatou tehina mo tuagaʼane. Tou vakaʼi pe ʼe fua lelei feafeaʼi te ʼu tokoni ʼaia.

TE ʼU FAIGATAʼAʼIA PEA MO TE ʼU PULEʼAKI

“Neʼe mole au felogoʼi lelei mo te tehina ʼae ʼe ma gaue fakatahi. ʼI te tahi ʼaho neʼe ma ke, pea neʼe sisio ai ʼihi ki tamā fekeʼaki.”​—CHRIS.

Ko he ʼu tuagaʼane ʼe tokolua ʼe nā iit

“Ko te tuagaʼane ʼae neʼe au faifakamafola tuʼumaʼu mo ia, fokifa pe neʼe mole kei haʼu ki ʼama fakatuʼutuʼu ʼae ki te minisitelio. Hili ia pea neʼe mole kei palalau mai. Kaʼe neʼe mole au iloʼi pe la pe ʼe kotea tona tupuʼaga.”​—JANET.

“Neʼe au lolotoga faitelefoni mo te ʼu tehina ʼe toko lua. Pea neʼe tauʼine mai te tahi, kaʼe neʼe au ui au kua ina matehi tana telefoni. ʼOsi ʼaia, pea neʼe au fatufatuʼi ia ia ki te lua tehina. Kaʼe talā ia neʼe mole heʼeki ina matehi tana telefoni.”​—MICHAEL.

“ ʼI tomatou kokelekasio, neʼe tokakovi ia te ʼu pionie ʼe toko lua lolotoga he temi. Neʼe ʼi ai te tahi ia naua neʼe palalau fefeka ki te tahi. Pea neʼe lotovaivai ai ʼihi ʼi te kokelekasio ʼi ʼanā fihi.”​—GARY.

Ko te ʼu faigataʼaʼia ʼaia, ʼe hage mai ia ʼe mole kovi. Kaʼe neʼe feala pe ke maʼuli mamahi ia natou ʼae neʼe tokakovi ʼuhi ko te ʼu aluʼaga ʼaia. Pea ʼe toe feala ai foki ke fakatupu kovi ki te maʼuli tokalelei ʼo te kokelekasio. Kaʼe ʼe lelei pe, he neʼe mulimuli te ʼu tehina mo tuagaʼane ʼaia ki te ʼu pelesepeto Fakatohi-tapu, ʼo natou toe tokalelei ai. ʼI takotou manatu la, kotea te ʼu pelesepeto ʼae neʼe tokoni kia natou?

“Ke aua naa koutou fekeaki i te ala.” (Senesi 45:24) Neʼe foaki e Sosefo ki ʼona tehina he ʼu tokoni lelei kia natou ʼi tanatou toe liliu ʼae ki tanatou tamai. Ka mole lolomi e he tahi ia tona ita pea mo ita gafua, ʼe feala ia ke ʼaʼasili kovi he aluʼaga. Pea ʼe feala foki ke toe iita ai mo niʼihi. Ohage la ko Chris, neʼe mahino ai leva kia ia, neʼe faigataʼa ʼi ʼihi temi tana maʼu ia te agavaivai pea mo fakalogo ki te ʼu fakatotonu. Kaʼe neʼe ina fia fai he ʼu fetogi, pea neʼe alu ai ʼo faifakalelei ki te tehina ʼae neʼe ke mo ia. ʼOsi ʼaia, pea neʼe faiga malohi ia Chris ke ina lolomi tona ita. ʼI te tokagaʼi e te tehina ia te ʼu faiga ʼa Chris ke fetogi, neʼe toe fai feia mo ia. Pea ʼi te temi nei, kua nā tokalelei ʼi tanā tauhi fakatahi ʼae kia Sehova.

“E mole hoko te u fakatuutuu, o tupu ko te masiva fakakaukau.” (Taaga Lea 15:22) Ko Janet, neʼe ina fakatotonu ke mulimuli ki te vaega Tohi-Tapu ʼaia, ʼi te temi ʼae neʼe mole kei palalau age ai tona kaumeʼa. Koia neʼe alu ai ʼo palalau ki tona tehina. Neʼe ina fehuʼi age pe neʼe ina fai he meʼa ʼe kovi ʼo tupu ai tana feia. ʼI te kamata ʼo tanā faipalalau neʼe faigataʼa. Kaʼe neʼe hoko atu leva tanā faipalalau ʼi te tokalelei. Neʼe mahino ai leva te tuagaʼane neʼe ko he ʼu femahinohalaʼaki ʼae neʼe hoko. Kaʼe neʼe mole fai ia e Janet ia he meʼa ʼe kovi. Neʼe faifakalelei ai ia te tuagaʼane kia Janet, pea neʼe nā toe kaumeʼa lelei ai ʼi tanā tauhi fakatahi ʼae kia Sehova.

“Kapau ʼe ke ʼaumai tou molaga ki te ʼaletale pea mo ke manatuʼi ʼe mamahi tou tehina kia koe, tuku tou molaga ʼi te muʼa ʼaletale pea ke alu. Fakatokatoka muʼa mo tou tehina.” (Mateo 5:​23, 24) Ko te tokoni ʼaeni, neʼe fai e Sesu ʼi tana Akonaki ʼi te Moʼuga. Ko Michael neʼe lotomamahi ʼaupito ʼi tana ʼosi fatufatuʼi ia tona tehina. Neʼe ina fakatotonu ai ke ina fai ia meʼa fuli moʼo fakatokatoka te aluʼaga ʼaia. Koia, neʼe alu ai ʼo faifakalelei ki tona tehina. Kotea ʼae neʼe hoko? ʼE ui fenei e Michael: “Neʼe lotolelei toku tehina ke fakamolemole mai.” Neʼe nā toe kaumeʼa ai.

“Kotou haga fekatakiʼaki, pea mo fefakamolemoleʼaki ʼaki he lotolelei, tatau aipe pe ʼe ʼi ai hokotou fihifihia mo he tahi.” (Kolose 3:​12-14) Kotou manatuʼi ia te ʼu pionie ʼe toko lua ʼae neʼe ke ʼi te minisitelio. Neʼe tokoni te tagata ʼafeā kia naua ʼaki he agalelei. Pea neʼe ina ui age kua iita ʼihi kia naua pea ʼe natou ufiufi ʼi tanā aga. Neʼe fakamanatuʼi age e te tagata ʼafeā, ʼe tonu ke nā fekatakiʼaki pea ke nā lagolago ki te maʼuli tokalelei ʼi te loto kokelekasio. Neʼe nā tali pea mo maʼuliʼi te tokoni ʼaia. ʼI te temi nei, kua nā felogoʼi lelei pea kua nā gaue fakatahi ʼi te minisitelio ʼi te fiafia.

Ko te ʼu vaega ʼae ʼo Kolose 3:​12-14 ʼe lava tokoni mai ke tou maʼu te agavaivai pea mo te lotofakamolemole kia ia ʼae neʼe ina fakalotomamahiʼi tatou. Pea ʼe toe tokoni mai ke ʼaua tatatou manatuʼi te aluʼaga ʼaia. Kaʼe ʼe feafeaʼi la mo kapau ʼe tou faiga malohi ke tou fakamolemole kaʼe ʼe mole tou lavaʼi te faʼahi ʼaia? ʼE lava tokoni mai te pelesepeto ʼae ia Mateo 18:15. ʼE moʼoni, neʼe talanoa tafito ia Sesu ʼi te vaega ʼaia ʼo ʼuhiga mo te ʼu agahala mamafa. Kaʼe ʼi ʼana palalau, ʼe ʼi ai te faʼahi ʼe feala ke tou fai ʼi te temi fuli pe ʼae ʼe tou tokakovi ai mo he tehina peʼe ko he tuagaʼane. ʼAki he agalelei pea mo te agavaivai, ʼe feala hatatou olo ʼo palalau fakahagatonu mo ia ʼae neʼe ina fakamamahiʼi tatou, ʼo tou faigaʼi ke tou fakatokatoka te tokakovi ʼaia.

ʼE toe ʼi ai foki mo ʼihi tokoni ʼaoga ʼe tou maʼu ʼi te Tohi-Tapu. Pea ʼe lahi te ʼu tokoni ʼe tonu ai ke tou falala ki te laumalie maʼoniʼoni ʼa te ʼAtua ke feala hatatou maʼu “te fua ʼo te laumalie.” Ohage la ko te ʼu kalitate ʼae ko “te ʼofa, mo te fiafia, mo te tokalelei, mo te kataki fualoa, mo te agaʼofa, mo te agalelei, mo te tui, mo te agamalū pea mo te lotololomi.” (Kalate 5:​22, 23) Tou toʼo he faʼifaʼitaki. Ko he masini ʼe haʼele lelei moka loloʼi ʼona koga fuli. ʼO toe feia pe, moka tou maʼu te ʼu kalitate ʼae ʼe haʼu mai ia Sehova, pea ʼe faigafua age anai tatatou fakatokatoka ʼotatou fihifihia pea mo tou maʼu ai te felogoʼi lelei.

ʼE TAHI ALU PE TE TAGATA MO TONA ʼULUGAAGA PEA ʼE LAGOLAGO KI TE MAʼULI FIAFIA ʼI TE KOKELEKASIO

ʼE tou takitahi pe mo tona ʼulugaaga. ʼE tou tahi maʼu pe ʼona kalitate mo tana faʼahiga sio pea mo tana faʼahiga palalau. Pea ʼe feala ai ke tou fiafia ʼi ʼatatou fakakaumeʼa mo ʼihi. Kaʼe ʼe toe feala ai foki ke ʼi ai he ʼu femahinohalaʼaki pea mo he ʼu fihi. ʼI te tahi ʼaho neʼe toʼo e te tagata ʼafeā ia he faʼifaʼitaki ʼo ʼuhiga mo te aluʼaga ʼaia. Neʼe ina ui fenei: “ ʼE feala ke faigataʼa ki he tahi ʼe umiuminoa ke alu ʼo faipalalau mo he tahi ʼe aga mo te hahaʼi. ʼE feala pe ke tou meʼa noaʼi te faʼahi ʼaia, kaʼe ʼe feala pe ia ke iku ki he ʼu fihifihia lahi.” ʼI takotou manatu la, ʼe mole feala anai koa ʼi he temi kia naua ʼaia ke nā felogoʼi lelei? Tou vakaʼi te faʼifaʼitaki ʼa te ʼu apositolo ʼe toko lua. Ohage la, ka tou manatu kia Petelo, ʼe lagi tou ui ko he tahi ʼe mole ina mata taʼofi ʼana palalau. Pea ka tou manatu kia Soane, ʼe lagi tou sio ki he tehina ʼe fakakaukau tuʼumaʼu pe ʼi muʼa ʼo hana palalau peʼe ko hana fai he meʼa. Ko Petelo pea Soane neʼe tahi alu pe ʼona ʼulugaaga. Kaʼe neʼe lelei tanā gaue fakatahi ʼi tanā tauhi ʼae kia Sehova. (Gaue 8:14; Kalate 2:⁠9) ʼE toe feia pe kia tatou ia ʼaho nei. Logo la te kehekehe ʼo te ʼulugaaga ʼa te kau Kilisitiano, kaʼe ʼe tou gaue fakatahi ʼi te logo tahi.

Kaʼe ʼe feafeaʼi age la mo kapau ko he tahi ʼo totatou kokelekasio ʼe ina fai he meʼa, peʼe ko he ʼu palalau ʼe tou mamahi ai? ʼE lelei anai ke tou manatuʼi neʼe mate ia Kilisito maʼa tatou fuli ʼo feia mo te tehina ʼaia, pea ʼe tonu ke tou ʼoʼofa ai. (Soane 13:​34, 35; Loma 5:​6-8) ʼE mole lelei anai mo kapau ʼe tou fakatotonu ke mole tou kaumeʼa mo te tehina ʼaia. Pea ʼe mole lelei foki anai hatatou fakamamaʼo mai ai. Koia tou fai te ʼu fehuʼi ʼaeni: “Ko te meʼa ʼae ʼe fai e toku tehina, ʼe fakafeagai koa ki te ʼu lao ʼa Sehova? Neʼe ina fia fakalotomamahiʼi moʼoni koa ia au? Peʼe ʼuhi pe ia ko te kehekehe ʼo ʼoma ʼulugaaga? Peʼe mole koa la ko te maʼu e toku tehina ia te ʼu kalitate ʼae ʼe mole au maʼu?”

Ohage la, mo kapau ko he tahi ʼe gutu palalau kaʼe ʼe mole tou loko palalau tatou, he koʼe ʼe mole tou faiga ke tou gaue fakatahi mo ia ʼi te minisitelio? Pea he koʼe ʼe mole tou faigaʼi ke tou toʼo mai ai he ako? Peʼe feafeaʼi age la mo kapau ʼe lotofoaki age ia ia tatou? ʼE mahino ia, neʼe kua tou tokagaʼi te fiafia ʼae ʼe tou maʼu ʼi tatatou lotofoaki ki te hahaʼi vaivai matuʼa, mo te kau mahahaki pea mo te kau masisiva. Kaʼe, ʼe feala koa ke tou taʼofi he ako mai te faʼahiga kilisitiano ʼaia ʼo ʼuhiga mo te lotofoaki? Koia, koʼeni te manatu maʼuhiga ʼe tonu ke tou taʼofi: Logo la ʼe tou kehekehe mo totatou tehina peʼe ko totatou tuagaʼane, kaʼe ʼe feala ke tou tokagaʼi tafito ʼona kalitate. Pea tatau aipe pe ʼe mole feala anai ʼi he temi ke tou kaumeʼa lelei, kaʼe ʼe lelei pe anai ʼatatou felogoʼi. ʼE tokoni anai te aluʼaga ʼaia ke tou maʼuli tokalelei mo te kokelekasio.

ʼI te ʼuluaki sekulo, neʼe ʼi ai te ʼu tuagaʼane neʼe higoa ko Evoti pea mo Sinitise. Neʼe kehekehe ʼaupito ʼona ʼulugaaga, kaʼe neʼe fakalotomalohiʼi naua e te apositolo ko Paulo “ke nā manatu tahi ʼi te ʼAliki.” (Filipe 4:⁠2) ʼE toe feia pe mo tatou, ʼe tou fia tauhi kia Sehova ʼo fakatahi mo ʼotatou tehina mo tuagaʼane pea mo tou lagolago ki te maʼuli tokalelei ʼo te kokelekasio.

ʼAUA NAʼA TOU TUKU KE HOKO ATU ʼOTATOU TOKAKOVI

He koʼe ʼe tonu ke tou foimo taʼaki te lotokovi ʼae ʼe tou maʼu ki ʼihi? Ohage la, ʼe feala pe ke tou fakatatau ia te lotokovi ʼaia ki te vao kovi ʼae ʼe homo ake ʼi he ʼoloto ʼe matala ai te ʼu fisiʼi teu matalelei. Kapau ʼe mole tou taʼaki te vao kovi, ʼe homo haʼele anai ʼi te ʼoloto katoa. ʼO toe feia pe, kapau ʼe ʼasilisili totatou lotokovi, pea ʼe feala anai ke fakatupu kovi ki te kokelekasio katoa. Kaʼe ʼe tou ʼoʼofa kia Sehova mo ʼotatou tehina mo tuagaʼane. Koia ʼae ʼe tou faiga malohi ai anai ke tou puipui te maʼuli tokalelei ʼo te kokelekasio.

Ko he ʼu tuagaʼane ʼe tokolua ʼe nā fepalalauʼaki pea mo fakatokatoka

Kapau ʼe tou faiga ke tou fakatokatoka mo ʼihi ʼaki he agavaivai, ʼe feala ke tou punamaʼuli ki te ʼu fua lelei ʼae ka tou maʼu

Ka tou faiga ke tou tokalelei mo ʼihi, ʼe lagi tou punamaʼuli anai ki te ʼu fua lelei ʼae ka tou maʼu ai. Neʼe hoko te aluʼaga feia ki te Fakamoʼoni ʼa Sehova. ʼE ina fakamatala fenei: “ʼI taku manatu, neʼe gaohi ʼosi au e te tuagaʼane ohage ko he kiʼi toe. Kaʼe neʼe mole au leleiʼia tana meʼa ʼaia. Pea ʼi te lahi fau ʼo toku ita, neʼe au fai ai he ʼu palalau neʼe lave kovi kia ia. Neʼe au manatu ai, ‘Kapau ʼe mole fakaʼapaʼapa mai ia, pea ʼe mole au fakaʼapaʼapa anai au kia ia.’”

Neʼe fakakaukauʼi leva e te tuagaʼane ia tana aga. ʼE ina ui fenei: “Neʼe au mahino leva ki ʼoku vaivaiʼaga pea neʼe au lotomamahi ai ʼo ʼuhiga pe mo au. Pea neʼe tonu ai ke au fetogi taku faʼahiga manatu. Pea neʼe au faikole kia Sehova ʼo ʼuhiga mo te aluʼaga ʼaia. ʼOsi ʼaia, neʼe au foaki te kiʼi meʼa ʼofa ki te tuagaʼane. Pea neʼe au tohi te kiʼi kate ʼo au faifakalelei ai ʼo ʼuhiga mo taku aga. Neʼe ma fefaʼufuaʼaki ai pea ma fakatotonu ai ke ma galoʼi te fihifihia ʼaia. Pea neʼe ma felogoʼi lelei tuʼumaʼu ai.”

ʼE ʼaoga kia tatou fuli ia te tokalelei. Kaʼe ʼe feala pe ʼaki te loto hoha peʼe ko te fiatuʼu ke mole kumi e te hahaʼi ia te tokalelei. Kua mafola ʼi te malamanei ia te ʼu aga ʼaia, kaʼe ʼe mole ko te faʼahi ʼaia ʼe loto ki ai ia Sehova maʼa ʼana kaugana. Koteʼuhi ʼe tonu ke maʼu ʼi te lotolotoiga ʼo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ia te tokalelei pea mo te logo tahi. Koia ʼae neʼe uga ai e Sehova ia te apositolo ko Paulo ke faitohi ki te kau Kilisitiano ke natou “haʼele ʼi hona aluʼaga ʼe tuha mo te pauʼi.” Neʼe ina fakalotomalohiʼi natou ke natou ‘agavaivai pea mo agamalū tuʼumaʼu, mo kataki fualoa, ʼo natou fekatakiʼaki ʼi te ʼofa, mo natou maʼuʼuli ʼi te tokalelei, ʼo natou faiga moʼoni ke natou taupau tanatou logo tahi ʼae ʼe natou maʼu mai te laumalie.’ (Efeso 4:​1-3) ʼE maʼuhiga ʼaupito ia “te tokalelei” ʼae ʼe maʼu e te hahaʼi ʼa Sehova. Koia ʼofa pe ke tou fai ia meʼa fuli moʼo fakamalohiʼi totatou maʼuli tokalelei ʼaia. Pea mo tou fakatokatoka ia te ʼu fihifihia fuli ʼae ʼe feala ke tou maʼu mo ʼotatou tehina mo tuagaʼane.

Neʼe Tau Tehina Ia Paulo Mo Palenapa Logo La Neʼe Kehekehe Tonā ʼUlugaaga

Paulo pea mo Palenapa

Ko Paulo neʼe fehiʼa ia ki te kau Kilisitiano. ʼI muʼa ʼo tana liliu ko he Kilisitiano, neʼe ina “fakamatakuʼi . . . ia te ʼu tisipulo ʼa te ʼAliki.” (Gaue 9:⁠1) Ki muli age, neʼe talanoa ia Paulo ki tana faʼahiga manatu ʼo ʼuhiga mo te kau Kilisitiano. Neʼe ina ui fenei: “[Neʼe] kovi . . . toku ita kia natou.”​—Gaue 26:⁠11.

ʼI te hili ʼo tona papitema, neʼe fai ai e Paulo he ʼu fetogi ʼi tona maʼuli. Kaʼe neʼe mole galo ki te hahaʼi ia tona maʼuli ʼafeā. Maʼia pe la, lolotoga he temi ʼi te hili ʼo tana kua liliu ko he Kilisitiano, neʼe “matataku fuli [te ʼu tehina] ia ia, koteʼuhi neʼe mole natou tui kua liliu ko he tisipulo.”​—Gaue 9:⁠26.

Pea ʼi te temi ʼae neʼe alu ai ia Paulo ki Selusalemi, neʼe mole falala te ʼu tehina ʼo Selusalemi kia ia. Kaʼe neʼe ʼi ai te tehina mai te motu ko Sipele ʼe higoa ko Sosefo neʼe tokoni age kia ia. Neʼe ko he tehina agalelei pea neʼe ʼofainaʼi mo fakaʼapaʼapaʼi e te kokelekasio. Neʼe fakahigoaʼi ia ia e te ʼu tehina ko Palenapa, ko tona fakaʼuhiga “Foha ʼo Te Fakafimalie.” (Gaue 4:​36, 37) Neʼe tokoni feafeaʼi ia Palenapa kia Paulo? ʼE tou lau fenei ʼi te Tohi-Tapu: “Neʼe tokoni ia Palenapa ki ai pea neʼe ina ʼave ia ia ki te kau apositolo. Neʼe fakamatalatala age e Palenapa kia natou, neʼe sio ia Saulo ki te ʼAliki ʼi te ala pea neʼe palalau age te ʼAliki ki ai. Pea neʼe fakaha age e Palenapa neʼe palalau ia Saulo ʼaki he lototoʼa ʼi te huafa ʼo Sesu ʼi Tamaso.” (Gaue 9:​26-28) ʼI te logo leva ʼae ʼa te ʼu tehina ʼo Selusalemi ki te fakamatala ʼa Palenapa, neʼe natou falala ai kia Paulo pea mo natou fakahigoaʼi ko tonatou tehina. Mole faʼa fualoa ki ai, neʼe gaue fakatahi leva ia Paulo mo Palenapa ʼi te gaue fakamisionea.​—Gaue 13:​2, 3.

ʼE mahino ia, neʼe leleiʼia e Palenapa ia te faʼafai pea mo te aga fakahagatonu ʼa Paulo, koteʼuhi neʼe mole mataku ʼi te fakaha peʼe ko te fai ʼo te meʼa ʼae ʼe totonu. ʼO toe feia pe kia Paulo, ʼe mahino ia neʼe lotofakafetaʼi ki te pilivilesio ʼae ke gaue fakatahi mo Palenapa, ia ia ʼae neʼe agalelei pea mo tokaga lelei ki ʼihi.

Kaʼe ʼe mole ui koa la ʼi te Tohi-Tapu neʼe hoko “te toe ita lahi” ia Paulo pea mo Palenapa? He koʼe neʼe nā ke? Neʼe mole nā ke ʼuhi ko te kehekehe ʼo tonā ʼulugaaga. Kaʼe neʼe mole nā manatu tahi ʼo ʼuhiga mo te tehina ʼe higoa ko Soane Maleko. Pe ʼe kua ina maʼu te ʼu kalitate ʼae ʼe fakamaʼua ki he misionea ke feala hana gaue fakatahi mo naua.​—Gaue 15:​36-40.

Logo la neʼe kehekehe te ʼulugaaga ʼa Paulo pea mo Palenapa, kaʼe neʼe lelei tanā gaue fakatahi. ʼE mahino ia neʼe kua nā tokalelei, he ʼe ki muli age, neʼe toe gaue fakatahi ia Soane Maleko mo Paulo. (Kolose 4:10) Koia ʼe tou tahi maʼu tona ʼulugaaga ohage pe ko Paulo mo Palenapa. Kaʼe ʼe feala ai pe ke tou tauhi fakatahi kia Sehova ʼi te fiafia.

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae