ʼE Pulihi Anai Koa ʼi He Temi Te ʼu Fihifihia ʼo Te Malamanei?
“KO TE vahe e tahi ʼi te fā ʼo te malamanei ʼe nātou maʼuʼuli masiva, pea ʼe maʼu e te 1,3 miliale te kiʼi tola e tahi ʼi te ʼaho, pea ko te 1 miliale ʼe mole nātou popoto ʼi te faitohi pea mo te lautohi, pea ko te 1,3 miliale ʼe mole nātou ʼinu he vai ʼe lelei pea ko te 1 miliale ʼe nātou maʼuli pakupaku ʼi te ʼaho fuli.” Ko te ʼui ʼaia ʼa te sulunale mai Ilelani ʼo ʼuhiga mo te ʼaluʼaga ʼo te malamanei.
ʼE ko he meʼa fakaʼofaʼofa te mole lava maʼu e te tagata he ʼu puleʼaki ʼe tologa ki te ʼu fihifihia ʼo te malamanei! Pea ʼe toe fakaʼofaʼofa te ʼu fihifihia ʼaia mokā ʼe koutou mahino ko te tokolahi ia nātou ʼaia ʼe talanoa kiai te alatike, ʼe ko te ʼu fafine pea mo te ʼu tamaliki ʼe mole honatou puipuiʼaga. ʼE toe fakaʼofaʼofa mo te temi nei heʼe māʼiape la mo te 21 sēkulō ʼaenī, ko te loto faʼitaliha ʼa te tokolahi ʼe kei “meʼa noaʼi pe ʼi te ʼaho fuli.”—La situation des enfants dans le monde 2000.
“Ko He Mālama Foʼou ʼi He Taʼiake Pe e Tahi”
Neʼe fakahā e te Fonds des Nations unies pour lʼenfance tana falala ʼaē “ ʼe lava pulihi te ʼu tuʼutāmaki ʼaia ʼe tau mo te hahaʼi ʼi te kele.” ʼE fakahā e te kautahi ʼaia ko te ʼu ʼaluʼaga fakamataku ʼaē ʼe tonu ke ʼutakiʼi nei e te ʼu lauʼi miliale hahaʼi fakaʼofaʼofa ʼaia “ ʼe feala pe honatou tekeʼi pea mo honatou fetogi.” ʼI tona fakahagatonu, ʼe fai e te kautahi ʼaia te fakaafe “ki te hahaʼi fuli ke nātou faʼu he mālama foʼou ʼi he taʼiake pe e tahi.” ʼE falala te kautahi ʼaia ʼe ko he mālama ʼe maʼu ai anai e te hahaʼi fuli “te ʼāteaina mai te maʼuli masiva pea mo te fakapalatahi, te ʼāteaina mai te agamālohi pea mo te mahaki.”
Ko te hahaʼi ʼaē ʼe nātou fakahā te ʼu taʼi manatu ʼaia ʼe nātou lotomālohi koteʼuhi māʼiape la mo te hahaʼi ʼaē ʼe lotohoha ʼi te temi nei, ʼe nātou fai te gāue lahi moʼo fakasiʼisiʼi te ʼu ikuʼaga fakamamahi ʼo “te ʼu tuʼuga tau pea mo te ʼu fihifihia ʼaē ʼe hoko.” Ohage la, ʼi te ʼu taʼu e 15 kua hili, ko te fakatuʼutuʼu maʼa te ʼu tamaliki ʼo Tchernobyl “neʼe tokoni ki te fakasiʼisiʼi ʼo te mamahi ʼa te toko lauʼi teau tamaliki neʼe kosea ʼuhi ko te pa ʼo te fale hila nukeleʼea.” (The Irish Examiner, ʼaho 4 ʼo ʼApelili 2000) ʼE mahino ia ko te ʼu kautahi liliki pea mo lalahi moʼo tokoni kia nātou ʼaē ʼe faigataʼaʼia, neʼe lahi tanatou tokoni ki te maʼuli ʼo te hahaʼi tokolahi ʼaē neʼe hoko ki ai te ʼu fihifihia ʼo te tau pea mo te ʼu tuʼutāmaki.
Kae ʼe toe mahino ki te ʼu kautahi ʼaia te tuʼakoi ʼo tanatou ʼu faiga. ʼE nātou ʼiloʼi ko te ʼu fihifihia ʼaē ʼe tau mo tatou “kua lahi age pea mo mālohi age ʼi te ʼu taʼu e hogofulu kua hili.” Ko David Begg, te tagata takitaki ʼo te Irish charity Concern, ʼe ina ʼui “neʼe lagolago lelei te kau gāue, mo te kau tokoni pea mo te kau foaki meʼa ʼofa” ʼi te temi ʼaē neʼe hoko ai te lōmaki fakamataku ʼi Mosapike. ʼE ina toe ʼui fēnei: “Kae ʼe mole mātou lava fakatokatoka e mātou tokotahi pe te ʼu maumau fakamataku ʼaē neʼe hoko.” ʼO ʼuhiga mo te ʼu tokoni ʼaē ʼi Afelika, ʼe ina ʼui fakahagatonu fēnei: “ ʼE mole faʼa lahi he ʼu tokoni ki te faʼahi ʼaia.” Tokolahi ʼe nātou fakamoʼoni anai ko tana ʼu palalau ʼe ina fakanounou lelei te ʼaluʼaga ʼo te malamanei.
ʼE tou lava falala koa ki he “ ʼamanaki ʼo he mālama foʼou ʼi he taʼiake pe e tahi”? Logola ʼe feala ke tou fakavikiviki te ʼu gāue ʼaē ʼe fai e ʼihi kautahi moʼo tokoni kia nātou ʼe faigataʼaʼia, kae ʼe lelei ke tou vakaʼi te tahi fakatuʼutuʼu ʼo ʼuhiga mo he mālama foʼou ʼe faitotonu pea mo tokalelei. ʼE talanoa te Tohi-Tapu ki te fakatuʼutuʼu ʼaia, pea ʼe tou vakaʼi anai ʼi te alatike ka hoa mai.
[Haʼuʼaga ʼo te paki pasina 2]
Page 3, children: UN/DPI Photo by James Bu