Neʼe Vaʼiganoa Te Fai Tokoni ʼa Te “Hahaʼi Popoto”
ʼI TE olotinatea, kā tou kumi ʼi te Internet ia te ʼu kupu “pusiʼaki he tamasiʼi” pea mo te ʼu “tokoni,” ʼe tou maʼu te lisi ʼo te ʼu kumiʼaga tokoni e 26 miliona tupu. Kapau ʼe kotou toʼo pē he minuta e tahi moʼo kumi pea mo lau te ʼu kumiʼaga tokoni ʼaia, pea lagi ʼe lalahi ake takotou fānau pea mo mavae iā koutou kae heʼeki ʼosi takotou lau te lisi ʼaia.
Neʼe kumi tokoni kifea ia te ʼu mātuʼa ʼi muʼa ʼo te mole heʼeki maʼu ni ʼu tōketā ki te tamaliki, pea mo te Internet? ʼI te agamāhani, neʼe natou kumi tokoni pē ki te hahaʼi ʼo tonatou ʼu fāmili. Ko he ʼu faʼē, he ʼu tamai, he ʼu mahikitaga, pea mo he ʼu faʼē tagata neʼe kua natou tau mo te ʼu ʼaluʼaga ʼaia pea neʼe feala hanatou fai tokoni, ʼo feiā ki te faʼahi faka paʼaga, pea mo te ʼu agaaga ʼo te taupau fānau. Kae ʼe lahi te ʼu fenua, tokolahi te hahaʼi ʼe natou mavae ʼi tonatou ʼu kolo ʼo natou ʼolo ki te ʼu kolo lalahi, kua natou mamaʼo ʼosi mo tonatou ʼu fāmili. ʼI te agamāhani iā ʼaho nei, kua tonu pē ki te ʼu faʼē pea mo te ʼu tamai ke natou akoʼi tokotahi pē tanatou ʼu fānau.
ʼE lagi koia lā ʼaē ʼe lahi ai te ʼu matani gāue moʼo taupau te tamaliki. Tahi ʼaē faʼahi, kua kaugamālie ia nātou ʼaē ʼe faka tui ki te poto fakatagata. ʼI te fakaʼosiʼosi ʼo te ʼu taʼu 1800, kua faka tui te hahaʼi ʼo Amelika ʼe feala ki te taʼi ako ʼaia ke tokoni ki te ʼu faʼahi kehekehe ʼo te maʼuli ʼo te hahaʼi. Neʼe toe manatu ai te hahaʼi ʼe feala ki te poto fakatagata ʼaia ke ina hikihiki mo te akoʼi ʼo te fānau. Koia, ʼi te fakahā lelei ʼi te taʼu 1899 e te American National Congress of Mothers (te Fono Amelika ʼa Te ʼu Faʼē) ia “te mole poto ako fānau ʼa te ʼu mātuʼa,” neʼe malaga ake ia te “hahaʼi popoto e tokolahi,” pea neʼe natou fai ia te fakapapau ʼo ʼuhiga mo tanatou lava tokoni ki te ʼu mātuʼa ke natou akoʼi fakalelei tanatou fānau.
Te ʼu Tokoni Ki Te Ako Fānau ʼi Te ʼu Tohi
Kae koteā te ako lelei neʼe kua foaki e te hahaʼi popoto ʼaia? Iā ʼaho nei, kua veliveli age koa te maʼuli hoha ʼa te ʼu mātuʼa pea mo natou popoto age ʼi te akoʼi ʼo tanatou fānau ʼi te ʼu taʼu ʼaē kua hili atu? Kailoa ia, ʼe mole heʼeki siʼisiʼi age te hoha peʼe kua popoto age lā te ʼu mātuʼa, mo kapau ʼe tou lau te sivi neʼe fai ʼi Pilitania heʼeki faʼa fualoa. Neʼe ʼui ʼi te sivi ʼaia, ko te toko 35 ʼi te teau ʼi te ʼu mātuʼa ʼe kei maʼu fānau liliki ʼe kei natou kumi pē ia te tokoni ʼaē ʼe feala ke natou falala kiai. Ko ʼihi ʼe natou fakafuafua age ʼe lelei age pē hanatou mulimuli ki tanatou ʼu manatu ʼa nātou totonu.
ʼI tana tohi Raising America: Experts, Parents, and a Century of Advice About Children, ʼe fakahāhā ai e Ann Hulbert, ia te ʼu ako ʼaē neʼe fai ʼo ʼuhiga mo te akoʼi fānau. Ko Hulbert ʼaē ko tana ʼu tamaliki e toko lua, neʼe ina fakahā ʼe mole lahi te ʼu tokoni ʼa te hahaʼi popoto neʼe fakatafito ki he ako neʼe fai fakaleleiʼi. Kae ʼi tona fakahagatonu, ko tanatou ʼu tokoni neʼe mulimuli pē ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe tau mo nātou totonu ʼi tonatou maʼuli, kae mole ko he ʼu tokoni ia neʼe natou maʼu ʼi he ako neʼe natou fai ki te faʼahi ʼaia. ʼAki te ʼu meʼa kua hoko, ʼe hā mai, ʼi te ʼu tokoni ʼaē neʼe tohi, neʼe lahi te ʼu tokoni neʼe ʼalutahi pē mo te ʼu manatu ʼo te faʼahiga temi, ʼe fefakafeagaiʼaki, pea mo faikehe ʼi ʼihi temi.
Koia, ʼi te temi nei kua feafeaʼi te ʼu mātuʼa? ʼI tona fakahagatonu, tokolahi te ʼu mātuʼa ʼe lotolotolua, ʼuhi heʼe ʼi te temi nei kua lahi age te ʼu tokoni, mo te ʼu manatu, pea mo te ʼu fihi. Kae mole ko te ʼu mātuʼa fuli ʼaē ʼe natou manatu ʼe mole hanatou tokoni moʼo takitaki nātou. Ko ni ʼu mātuʼa ʼi te mālamanei kātoa ʼe natou maʼu te poto mai te matapuna ʼāfea, pea ʼe kei tou lava falala ki tana tokoni, pea ʼe tou vakaʼi anai te faʼahi ʼaia ʼi te alatike kā hoa mai.