Tafitoʼaga ʼo Te Kaupepa Ako Te Maʼuli Fakakilisitiano Mo Te Faifakamafola
VAHAʼA ʼO TE ʼAHO 1-7 ʼO SANUALIO
TE ʼU KOLOA ʼO TE TOHI-TAPU | MATEO 1-3
“Kua Ovi Mai Te Puleʼaga ʼo Selo”
(Mateo 3:1, 2) ʼI te temi ʼaia neʼe haʼu ai ia Soane Patita ʼo faifakamafola ʼi te toafa ʼo Sutea, 2 ʼo ina ui fenei: “Kotou fakahemala, he ʼe kua ovi mai te Puleʼaga ʼo selo.”
nwtsty tokoni ki te ako ʼo Mat 3:1, 2
faifakamafola: ʼI te Fakakeleka, ʼe fakaʼuhiga te kupu ʼaia “faifakamafola ohage ko he tagata ʼave logo ki te hahaʼi.” ʼO ha mai ai te faʼahiga faifakamafola ʼae ʼe tonu ke fai: ʼe mole ko he akonaki ʼe fai pe ki he kiʼi kutuga kae ʼe ko he fakamoʼoni ʼe fai ki te tokolahi.
Puleʼaga: Ko te hoki ʼuluaki ha ʼaia ʼo te kupu Fakakeleka basiléïa, ʼae ʼe fakaʼuhiga ki he puleʼaga hau, peʼe ki he telituale peʼe ki he hahaʼi ʼe fakalogo ki te pule ʼa he hau. ʼE ha tuʼa 162 te kupu Fakakeleka ʼaia ʼi te Koga Tohi-Tapu Fakakeleka Fakakilisitiano pea ʼe tuʼa 55 ʼi te fakamatala ʼa Mateo. Pea ʼe tau fakaʼuhiga ki te takitaki ʼa te ʼAtua mai te lagi. Neʼe fakaʼaogaʼi tuʼumaʼu ʼe Mateo te kupu ʼaia. Koia ʼe matatonu ai te fakahigoaʼi ʼo tona Evaselio ko te Evaselio ʼo te Puleʼaga.
Puleʼaga ʼo selo: ʼE ha te kupusiga palalau ʼaeni tuʼa 30 tupu. Pea ʼe tuʼu pe ia ʼi te Evaselio ʼo Mateo. Kae ʼe fakaʼaogaʼi leva ia ʼi te ʼu Evaselio ʼo Maleko mo ʼae ʼo Luka, te kupusiga palalau ʼae ko “te Puleʼaga ʼo te ʼAtua.” ʼE ha mai ai ʼe tuʼu pea ʼe pule “te Puleʼaga ʼo te ʼAtua” mai te lagi.—Mat 21:43; Mko 1:15; Luk 4:43; Tan 2:44; 2 Ti 4:18.
kua ovi mai: Ko tona fakaʼuhiga neʼe kua ovi mai pe te haʼu ʼa ia ʼae ʼe ina takitaki te Puleʼaga ʼo selo.
(Mateo 3:4) Neʼe tui e Soane ia he teu fuluʼi kamelo pea neʼe ina ʼai he kiliʼi pipi ʼi tona koga loto. Ko tana meʼa kai neʼe ko te ʼu heʼe pea mo te meli.
nwtsty pāki mo ʼata viteo
Te Agaaga Mo Te Faʼahiga Faiteuteu ʼa Soane Patita
Neʼe tui e Soane he kofu neʼe fai ʼaki te fuluʼi kamelo. Pea neʼe haʼi tona koga loto ʼaki he kili’i pipi kiliʼi manu, neʼe feala ai ke ina tautau ki ai he ʼu kiʼi meʼa. Neʼe toe tui pe la e te polofeta ko Elia ia te faʼahiga teu ʼaia. (2Ha 1:8) Ko te fuluʼi kamelo ʼe pakaka pea ʼi te agamahani, ʼe ko te hahaʼi masisiva pe ʼae neʼe natou tui ʼaki ʼonatou kofu. Kae ko te ʼu kie makalulu ohage ko te silika mo te lino, neʼe tui pe ia e te hahaʼi koloaʼia. (Mat 11:7-9) Mai tona aluʼaga ʼae neʼe tupu Nasilea ia Soane, neʼe mole heʼeki kosi ai tona lauʼulu. Neʼe ha ʼi tona teu pea mo tona agaaga neʼe ko he tahi neʼe maʼuli fakafeʼauga pea neʼe ina fai te finegalo ʼo te ʼAtua ʼaki he loto katoa.
Te ʼu heʼe
ʼI te Tohi-Tapu, ʼe feala ke fakaʼuhiga te kupu “heʼe” ki te ʼu faʼahiga heʼe kehekehe ʼe ʼi ai ʼonatou kiʼi tala, tafito te faʼahiga heʼe ʼae ʼe fefolauʼaki fakapupu. Neʼe fai te sivi ʼo te ʼu heʼe ʼo te toafa ʼi Selusalemi, pea neʼe maʼu ʼe lahi ai te ʼu protéines. ʼI te temi nei, ʼe kua kai pe te faʼahi ʼoluga ʼo te heʼe, kae toʼo te foʼi ʼulu, te ʼu vaʼe, mo te ʼu pakakau pea mo te faʼahi lalo. ʼE feala pe ke fakamoho peʼe kai mata. Pea ʼe ui e ʼihi moka natou kai ʼe kano lelei ohage pe ko te ʼula peʼe ko te paka.
Te meli
ʼE ha ʼi te ʼu pāki ʼaeni (1) te tauʼaga meli neʼe faʼu e te ʼu lago meli vao (2) ko te koga meli. Ko te meli ʼae neʼe kai e Soane neʼe lagi ko te meli ʼo te faʼahiga lago meli vao Apis mellifera syriaca. ʼE maʼuʼuli lelei te ʼu lago meli kaikai ʼaia ʼi te toafa vevela ʼo Suta, pea ʼe mole feala ke gaohi e te tagata. Kae, ʼi te hiva sekulo I.M.T.S., neʼe taupau e te hahaʼi ʼae neʼe maʼuʼuli ʼi Iselaele te ʼu lago meli ʼi te ʼu foʼi tuio kele. Neʼe lahi te ʼu toega ʼo te ʼu tauʼaga meli ʼaia neʼe maʼu ʼi te kolo ʼae kua higoa nei ko Tel Rehov, ʼe tuʼu ʼi te Mafa ʼo Solotane. Ko te huʼa meli ʼo te ʼu tauʼaga meli ʼaia neʼe faʼu e te ʼu faʼahiga lago meli ʼae neʼe lagi ʼaumai mai te fenua ʼae kua higoaʼi ia ʼaho nei ko Turquie.
Kumi Te ʼu Koloa ʼi Te Tohi-Tapu
(Mateo 1:3) Ko Suta ko te tamai ʼa Pelesi pea mo Sela mai ia Tamale, pea ko Pelesi ko te tamai ʼa Eselone, pea ko Eselone ko te tamai ʼa Lame.
nwtsty tokoni ki te ako ʼo Mat 1:3
Tamale: Ko te ʼuluaki ʼo te ʼu fafine ʼae ʼe nima ʼe tuʼu ʼi te hologa ʼo te Mesia, ʼi te tohi ʼa Mateo. ʼE toe kau ki ai ia Laape mo Lute ʼae neʼe mole ko he ʼu Iselaele (vaega 5); mo Pate-Sepa, “te ʼohoana ʼo Ulia” (vaega 6); pea mo Malia (vaega 16). Kapau ʼe tuʼu te ʼu higoa ʼo te ʼu fafine ʼaia ʼi te hologa tagata ʼo Sesu, koteʼuhi neʼe natou fai takitahi he aluʼaga fakaofoofo ʼo tupu ai tanatou kau ki te hologa ʼaia.
(Mateo 3:11) ʼE au papitemaʼi koutou ʼaki te vai ʼuhi ko takotou fakahemala, kae ko ia ʼae ʼe muli mai ʼe malohi age ia ia au, pea ʼe mole tuha mo au ke au veteki ʼona taka. ʼE ina papitemaʼi anai koutou ʼaki te laumalie maʼoniʼoni pea mo te afi.
nwtsty tokoni ki te ako ʼo Mat 3:11
papitemaʼi koutou: Peʼe “fakauku koutou.” ʼE fakaʼuhiga te kupu Fakakeleka baptizô “ke fakauku.” ʼE ʼi ai ʼihi vaega fakatohi-tapu ʼe ha ai ʼe tonu ke fakauku katoa te sino ʼo he tahi ʼe papitemaʼi. ʼI te tahi ʼaho, neʼe papitemaʼi e Soane te hahaʼi ʼi te Mafa ʼo Solotane ʼe ovi ki Salim “koteʼuhi neʼe loloto ai te vai” (Soa 3:23) ʼI te papitemaʼi e Filipo ia te enuke Etiopea, neʼe nā ‘hihifo leva ki te vai.’ (Gau 8:38) ʼE toe ha te kupu Fakakeleka ʼaia ʼi te Septante ia 2Ha 5:14, ʼi te “uku tua fitu” ʼa Naamane ʼi te Solotane.
VAHAʼA ʼO TE ʼAHO 8-14 ʼO SANUALIO
TE ʼU KOLOA ʼO TE TOHI-TAPU | MATEO 4-5
“Te ʼu Ako Mai Te Akonaki ʼa Sesu ʼi Te Moʼuga”
(Mateo 5:3) Manuʼia ia natou ʼae ʼe natou mahino ʼe ʼaoga kia natou te ʼu meʼa fakalaumalie, koteʼuhi ʼe ʼa natou anai ia te Puleʼaga ʼo selo.
nwtsty tokoni ki te ako ʼo Mat 5:3
Manuʼia: ʼE mole ko he fiafia feia pe, ohage ko te fiafia ʼae ʼe logoʼi e he tahi moka ʼe fakafiafia. Ka fakaʼaogaʼi te kupu “manuʼia” ʼo ʼuhiga mo te tagata, ʼe fakaʼuhiga ki he tahi ʼe tapuakinaʼi e te ʼAtua pea ʼe ina maʼu tona ʼofa makehe. Pea ko te kupu “manuʼia” ʼe toe fakaʼaogaʼi ki te ʼAtua pea mo Sesu ʼi tona kololia ʼae ʼi selo.—1Ti 1:11; 6:15.
Natou ʼae ʼe natou mahino ʼe ʼaoga kia natou te ʼu meʼa fakalaumalie: Ko te kupusiga palalau Fakakeleka ʼae ko “natou ʼae ʼe natou mahino ʼe ʼaoga kia natou” peʼe ko “natou ʼae ʼe masisiva” peʼe ko natou ʼae ʼe taka kolekole, ʼe fakaʼuhiga ʼe ʼaoga moʼoni kia natou he meʼa. Ko te kupu ʼaia neʼe toe fakaʼaogaʼi ki te tagata kolekole masiva ko Lasalo ia Luk 16:20, 22. Ko ʼihi kau fakaliliu neʼe natou fakaʼaogaʼi te falasisi Fakakeleka “masisiva ʼi te faʼahi fakalaumalie” ʼo fakaʼuhiga ki te ʼu hahaʼi ʼae neʼe natou logoʼi moʼoni tonatou masisiva ʼi te faʼahi fakalaumalie pea mo te ʼaoga ʼo te ʼAtua kia natou.
(Mateo 5:7) Manuʼia ia natou ʼae ʼe manavaʼofa, koteʼuhi ʼe fakaha age anai kia natou te manavaʼofa.
nwtsty tokoni ki te ako ʼo Mat 5:7
manavaʼofa: Ko te ʼu kupu ʼae ʼe fakaʼaogaʼi ʼi te Tohi-tapu ko te “manavaʼofa” pea mo “loto manavaʼofa” ʼe mole fakaʼuhiga pe ki te lotofakamolemole. Kae ʼe tau fakaʼaogaʼi ki te manavaʼofa mo te lotofakaʼofaʼofa ʼae ʼe uga ai he tahi ke tokoni kia natou ʼae ʼe masisiva.
(Mateo 5:9) Manuʼia ia natou ʼae ʼe natou kumi ke natou tokalelei mo te hahaʼi, koteʼuhi ʼe fakahigoaʼi anai natou ko te ʼu foha ʼo te ʼAtua.
nwtsty tokoni ki te ako ʼo Mat 5:9
natou ʼae ʼe natou kumi ke natou tokalelei mo te hahaʼi: Ko natou ʼae ʼe natou taupau te tokalelei pea ʼe natou fakahoko te tokalelei ʼi te ʼu aluʼaga ʼae ʼe mole maʼu ai.
w07-F 1/12 p. 17
Kotou Akoʼi ʼAkotou Fanau Ke Natou Tokalelei Mo Te Hahaʼi
Ko te ʼu matuʼā Kilisitiano ʼe natou fakamaʼuhigaʼi te akoʼi ʼo ʼanatou fanau ke natou “kumi tuʼumaʼu te tokalelei.” (1Pe 3:11) Ko te fiafia ʼae ʼe tou maʼu ʼi te kumi ʼo te tokalelei mo te hahaʼi, ʼe ʼaoga ʼaupito ke tou malo ʼi te lotokovi mo te lotomamahi pea mo te lotofehiʼa.
Kumi Te ʼu Koloa ʼi Te Tohi-Tapu
(Mateo 4:9) Pea neʼe ina ui fenei age: “ʼE au foaki atu anai te ʼu meʼa fuli ʼaeni mo kapau ʼe ke tuʼutuli tuʼa tahi ifo ʼo atolasio mai kia au.”
nwtsty tokoni ki te ako ʼo Mat 4:9
ʼo atolasio mai kia au: Ko te kupu Fakakeleka ʼae ʼe feala ke fakaliliu “atolasio” ʼe fakaʼuhiga ki he meʼa ʼe fai pe ʼi he kiʼi temi. Ko te fakaliliu “ʼo atolasio mai kia au” ʼe fakaha ai ko te Tevolo neʼe mole ina kole kia Sesu ke atolasio tuʼumaʼu age kia te ia, kae ke atolasio tuʼa tahi age pe.
(Mateo 4:23) Neʼe fealuʼaki leva ʼi Kalilea katoa ʼo faiakonaki ʼi ʼonatou sinakoka, mo fakamafola te logo lelei ʼo te Puleʼaga pea mo ina fakamalolo te ʼu faʼahiga mahaki pea mo maʼimoa kehekehe ʼo te hahaʼi.
nwtsty tokoni ki te ako ʼo Mat 4:23
faiakonaki . . . fakamafola: Ko te faiako ʼe kehe ia mo te faifakamafola. Mai tona aluʼaga ʼae, ko ia ʼae ʼe faiako ʼe mole faifakamafola ʼateaina pe. Kae, ʼe faiako mo fakamahino pea mo foaki he ʼu fakamoʼoni.
VAHAʼA ʼO TE ʼAHO 15-21 ʼO SANUALIO
TE ʼU KOLOA ʼO TE TOHI-TAPU | MATEO 6-7
“Kotou Haga Fakamuʼamuʼa Ia Te Puleʼaga”
(Mateo 6:10) Ke hoko mai tou Puleʼaga. Ke fai tou finegalo ʼi te kele ohage ko selo.
Ko Te Faikole ʼe Ko Te Pilivilesio Mai Te ʼAtua
Kotea ʼae ʼe tonu ke maʼuhiga ʼi ʼatatou faikole? Ko Sehova pea mo tona finegalo. ʼE tonu ke tou fakamalō kia te ia mo totatou loto katoa ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa fuli ʼae neʼe ina fai maʼa tatou. (1 Koloniko 29:10-13) He koʼe ʼe tou iloʼi te faʼahi ʼaia? Koteʼuhi ʼi te maʼuli ʼa Sesu ʼi te kele, neʼe ina akoʼi ki ʼana tisipulo pe ʼe feafeaʼi te faikole. (Lau ia Mateo 6:9-13.) Neʼe ina ui ʼe tonu muʼa ke natou kole ke fakatapuha te huafa ʼo te ʼAtua, ko tona fakaʼuhiga, ke fakamaʼoniʼoniʼi. Pea neʼe fakaha e Sesu ʼe tonu ke tou faikole ke hoko mai te Puleʼaga ʼo te ʼAtua pea ke fai tona finegalo ʼi te kele. Neʼe ina fakamahino, ʼe hoki tou kole pe anai te ʼu meʼa ʼae ʼe ʼaoga kia tatou totonu moka kua tou ʼosi kole te ʼu faʼahi maʼuhiga ʼaia. Koia, kapau ʼe tou fakamuʼamuʼa ia Sehova mo tona finegalo ʼi ʼatatou faikole, pea ʼe tou fakaha ai te ʼu faʼahi ʼae ʼe maʼuhiga age kia tatou.
(Mateo 6:24) E mole feala ke kaugana he tahi ki he ʼu pule ʼe toko lua. Koteʼuhi ʼe fehiʼa anai ki te tahi kae ʼofa ia ki te tahi, peʼe pipiki anai ki te tahi kae ina meʼa noaʼi te tahi. ʼE mole feala ke kotou kaugana ki te ʼAtua pea mo te Paʼaga.
nwtsty tokoni ki te ako ʼo Mat 6:24
kaugana: ʼE fakaʼuhiga ki he tahi ʼe gaue ki he pule pe ʼe tahi. ʼI te vaega ʼaeni, neʼe ui ai e Sesu ʼe mole feala ke tauhi ʼateaina he Kilisitiano ki te ʼAtua pea mo kumi fakavale te ʼu koloa.
(Mateo 6:33) Koia, kotou haga fakamuʼamuʼa ia te Puleʼaga pea mo tana faitotonu, pea ʼe toe foaki atu anai mo te ʼu meʼa fuli ʼaia kia koutou.
nwtsty tokoni ki te ako ʼo Mat 6:33
kotou haga fakamuʼamuʼa: ʼE fakaʼuhiga te kupu Fakakeleka ʼaia ki he gaue ʼe fai hoholo pea ʼe feala ke fakaliliu “kumi tuʼumaʼu.” ʼE mole fakamuʼamuʼa anai e te ʼu kaugana moʼoni ʼa Sesu ia te Puleʼaga ʼi he kiʼi moʼi temi pe pea natou tokakaga leva ki he tahi atu ʼu meʼa. Kae ʼe tonu ke taki muʼa te Puleʼaga ʼi tonatou maʼuli.
te Puleʼaga: ʼI ʼihi tohi ʼafeā ʼi te lea Fakakeleka ʼe fakaliliu ai “Te Puleʼaga ʼo te ʼAtua.”
tana: ʼE fakaʼuhiga ʼa te ʼAtua, te “Tamai ʼae ʼe ʼi selo” ia Mat 6:32.
faitotonu: ʼE fakahoko e natou ʼae ʼe natou kumi te faitotonu ʼa te ʼAtua ia tona finegalo ʼaki he lotolelei, mo natou mulimuli ki ʼana lekula ʼo te lelei mo te kovi. ʼE kehe ia mo te kau Faliseo ʼae neʼe natou fakatuʼu ʼanatou lekula faitotonu.—Mat 5:20.
Tou Kumi Ia Te Puleʼaga, Kae Mole Ko Te ʼu Koloa
Lau ia Mateo 6:33. Kapau ʼe tou fakamuʼamuʼa te Puleʼaga, ʼe foaki mai anai e Sehova ia meʼa fuli ʼae ʼe ʼaoga kia tatou. Neʼe fakamahino e Sesu pe koʼe ʼe feala ke tou tui papau ki te fakapapau ʼaia. Neʼe ina ui fenei: “E iloi e takotou Tamai i selo e natou aoga kia koutou.” ʼE iloʼi fakatomuʼa e Sehova pe ʼe kotea ʼae ʼe ʼaoga kia koe. (Filipe 4:19) ʼE ina iloʼi pe ʼe ko te ʼu faʼahiga teu feafeaʼi ʼae ka ʼaoga anai kia tatou. ʼE ina toe iloʼi mo te faʼahiga meʼa kai ʼae ʼe ʼaoga kia koe. Pea ʼe ina iloʼi ʼe ʼaoga kia koe mo tou famili hokotou nofoʼaga. Ko Sehova ʼe tokaga anai ke ke maʼu te ʼu meʼa ʼae ʼe ʼaoga moʼoni kia koe.
Kumi Te ʼu Koloa ʼi Te Tohi-Tapu
(Mateo 7:12) “Koia, ko meʼa fuli ʼe kotou loto ke fai atu e te hahaʼi, kotou toe fai feia mo koutou kia natou. Pea ʼe ko te faʼahi ʼaia ʼae ʼe akoʼi mai ʼi te Lao mo te ʼu tohi ʼa te kau Polofeta.”
Fai Tau Aga Ke Lelei ʼi Te Minisitelio
14 Fakakaukauʼi muʼa te aluʼaga ʼaeni. Ko he tahi ʼe telefoni atu kae ʼe mole ke iloʼi te leʼo pe ko ai. ʼE mole ke iloʼi ia ia kae ʼe ina fehuʼi atu pe ko te faʼahiga meʼa kai fea ʼae ʼe ke leleiʼia. ʼE ke feʼekeʼaki pe ko ai pea ʼe ke fia iloʼi pe kotea ʼae ʼe loto ki ai. Kae ʼe mole ke fia agapauʼu anai, koia ʼe ke lagi faipalalau anai mo ia ʼi he kiʼi temi siʼi, pea ʼe ke fakagata leva te faipalalau. ʼI te temi leva ʼaeni, fakakaukauʼi te aluʼaga pe ʼaia, kae ʼe fakaha atu e ia ʼae ʼe fai telefoni atu pe ko ai ia ia pea ko tana gaue ʼe ko te tokoni ki te hahaʼi ke natou kakai ki he meʼa kai ʼe lelei. ʼAki he agalelei ʼe ina ui atu ʼe ina maʼu ni logo ʼe feala ke tokoni atu. ʼE mahino ia ʼe ke fia fagono anai ki ai. Koia ʼe tou leleiʼia moka fakaha mai e te hahaʼi pe ko ai ia natou. Kae ʼe feafeaʼi hatatou toe fakaʼapaʼapa feia ki te hahaʼi ʼae ʼe tou felaveʼi?
15 ʼE lahi te ʼu telituale ʼe tonu ai ke tou fakaha lelei ki he tahi te tupuʼaga ʼo tatatou olo age. ʼE moʼoni ko te logo maʼuhiga ʼae ʼe tou maʼu ʼe ʼaoga ki te hahaʼi. Kae fakafuafua muʼa mo kapau ʼe mole tou fakaha age pe ko ai ia tatou mo te tupuʼaga ʼo tatatou olo age pea tou fehuʼi fenei atu aipe: “Ka na pau la ʼe ko he faʼahi neʼe feala, pea ko te fihifihia fakamalamanei fea ʼae ʼe ke fia fakatokatoka anai?” ʼE tou fai te fehuʼi ke tou iloʼi ia tana manatu ke feala ai hatatou fakaʼaogaʼi te Tohi-Tapu. Kae ʼe lagi feʼekeʼaki fenei ia ia: ‘Ko ai ʼape pea he ko ʼe ʼe ina fai mai te fehuʼi ʼaeni?ʼ ʼE tou fakaʼamu ke fimalie te hahaʼi moka faipalalau mo tatou. (Filp. 2:3, 4) Kae ʼe feafeaʼi hatatou lava fai te faʼahi ʼaia?
16 ʼE ui e he taupau feʼaluʼaki, kia ia ʼe fua lelei te faʼahiga fai ʼaeni: ʼI tana ʼosi tauʼalofa mo he tahi, ʼe ina fakatoʼo age te kiʼi pepa lotu ʼE Kotou Fia ʼIloʼi Koa Te Moʼoni? pea mo ina ui fenei: “ʼE matou tufa te kiʼi pepa lotu ʼaeni ki te hahaʼi fuli ʼo tokotou faʼahi. ʼE talanoa kia fehuʼi ʼe ono ʼe tau fai e te tokolahi. Pea koʼeni tau kiʼi pepa.” ʼE toe ui e te tehina moka iloʼi e te hahaʼi ia te tupuʼaga ʼo tana alu ake, pea ʼe mole kei natou mahalohalo, ʼo faigafua ai leva te hoko atu ʼo te faipalalau. Pea ʼe fehuʼi fenei age leva te tehina: “Neʼe kua ke fai koa la te ʼu fehuʼi ʼaeni?” Kapau ʼe ina filifili he fehuʼi, pea ʼe avahi e te tehina te kiʼi pepa lotu pea mo talanoa leva pe kotea ʼae ʼe ui ʼi te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia. Kae ʼe toe feala pe foki ke filifili e te tehina he fehuʼi pea mo hoko atu te faipalalau ʼaki he aga fakaʼapaʼapa. ʼE moʼoni ʼe lahi te ʼu faʼahiga kamata ʼo he faipalalau. ʼE lahi te ʼu fenua ʼe ʼaoga ai ke tou fai ni faʼahiga palalau moka tou fakafelaveʼi mo te hahaʼi ʼi muʼa ʼo hatatou fakaha age te tupuʼaga ʼo tatatou olo age. ʼE tonu ke tou manatuʼi ʼe maʼuhiga ke tou fai ʼatatou ʼuluaki palalau ʼo mulimuli ki te hahaʼi ke feala ai hanatou fia fagono ki tatatou logo.
(Mateo 7:28, 29) ʼI te ʼosi fai e Sesu te ʼu palalau ʼaia, neʼe punamaʼuli ai te hahaʼi kaugā malie ʼi tana faʼahiga faiakonaki, koteʼuhi neʼe ina akoʼi natou ohage ko he tahi ʼe ina maʼu te pule kae mole ohage ko ʼanatou sekelipa.
nwtsty tokoni ki te ako ʼo Mat 7:28, 29
neʼe punamaʼuli: Ko te kupu Fakakeleka ʼae neʼe fakaʼaogaʼi neʼe fakaʼuhiga “neʼe natou ʼofolele ʼaupito.” Pea ʼe ha ʼi te kupu ʼaia neʼe malave loloto ʼana palalau pea neʼe fakagalo gataʼa.
tana faʼahiga faiakonaki: Ko te kupusiga palalau ʼaia ʼe fakaʼuhiga ki te faʼahiga faiakonaki ʼa Sesu, tana akonaki fuli ʼo kau ai mo tana Akonaki ʼae ’i Te Mo’uga.
kae mole ohage ko ʼanatou sekelipa: Neʼe mole fakaʼaogaʼi e Sesu ia te ʼu palalau ʼae neʼe fai e te kau faiako ʼo te Lao, ohage ko te kau sekelipa. Kae neʼe palalau fakahagatonu ʼi te huafa ʼo Sehova, ohage ko he tahi ʼe ina maʼu te pule ʼo fakatafito ʼana akonaki ki te Folafola ʼa te ʼAtua.—Soa. 7:16.
VAHAʼA ʼO TE ʼAHO 22-28 ʼO SANUALIO
TE ʼU KOLOA ʼO TE TOHI-TAPU | MATEO 8-9
“Neʼe ʼOfa Ia Sesu Ki Te Hahaʼi”
(Mateo 8:1-3) ʼI tana ʼosi hifo mai te moʼuga, neʼe mulimuli ia te ia he hahaʼi kaugā malie. 2 Pea neʼe alu age ia he tagata kilia pea mo hu kia te ia, ʼo ina ui fenei age: “ʼAliki, kapau ʼe ke loto ki ai, ʼe feala ke ke fakamaʼa au.” 3 Neʼe ina faoʼi leva tona nima pea fa ki ai, ʼo ina ui fenei age: “ʼE au loto ki ai! Ke ke maʼa.” Neʼe puli atu aipe tona kilia.
nwtsty tokoni ki te ako ʼo Mat 8:3
Neʼe fa ki ai: Neʼe fakamaʼua ʼi te Lao ʼa Moisese ki te kau kilia, ke natou maʼuʼuli mamaʼo mo te hahaʼi naʼa natou fepikisiaʼaki. (Le 13:45, 46; Nu 5:1-4) Kae neʼe hilifaki e te kau takitaki lotu Sutea te tahi age ʼu lekula ’o ʼuhiga mo te kau kilia. Ohage la neʼe tapuʼi te fakaovi ki he tahi ’e kilia ia meta ʼe 1,80. Pea ka matagi, neʼe tonu ke vaha mamaʼo ia meta ʼe 45. ʼAki te ʼu lekula ʼaia, neʼe gaohi koviʼi ai te kau kilia. ʼI te fakamatala ʼo ʼuhiga mo te talatisio Fakasutea, neʼe vikiʼi ai te takitaki lotu neʼe nono ʼi te kau kilia pea ko te tahi neʼe ina tuki makaʼi ke ʼaua naʼa natou fakaovi age kia te ia. Kae neʼe mole feia ia Sesu. Neʼe mamahi tona loto ʼi tana sio ki te tagata kilia pea neʼe fa ai kia ia. Neʼe ina fai te meʼa ʼae neʼe mole feafeala ke fai e he Sutea. Logo la neʼe feala pe ke ina fakamalolo te tagata ʼaki pe tana palalau kae neʼe fa pe ki ai.—Mat 8:5-12.
ʼE au loto ki ai: Neʼe mole tali pe e Sesu ke ina fakahoko tana kole ʼuhi pe he ko tona maʼua, kae neʼe ina fia fakamalolo ia te kilia he ʼe neʼe loto moʼoni ki ai.
(Mateo 9:9-13) Pea ʼi tana mavae mai ai, neʼe sio ia Sesu ki te tagata neʼe higoa ko Mateo neʼe heka ʼi te fale ʼo te ʼu tukuhau. Neʼe ina ui fenei age ki ai: “Muli mai ia te au.” Neʼe tuʼu ake aipe pea ina muliʼi ia ia. 10 Ki muli age, ʼi tana lolotoga kai ʼi te ʼapi, tokolahi te kau tanaki tukuhau mo te kau agahala neʼe olo age pea natou kakai fakatahi mo Sesu pea mo ʼana tisipulo. 11 Kae ʼi te sisio ʼa te kau Faliseo ki te faʼahi ʼaia, neʼe natou ui fenei ki ʼana tisipulo: “He koʼe ʼe kai fakatahi takotou faiako mo te kau tanaki tukuhau pea mo te kau agahala?” 12 ʼI tana logo ki ʼanatou palalau, neʼe ina ui fenei age: “ʼE mole ko te hahaʼi malolohi ʼae ʼe ʼaoga ki ai he toketa, kae ko natou ʼae ʼe mahahaki. 13 Koia, kotou olo pea kotou ako te fakaʼuhiga ʼo te folafola ʼaeni: ‘ʼE au loto ki te manavaʼofa kae mole ki te sakilifisio.’ Koteʼuhi neʼe mole au haʼu ʼo pauʼi te kau faitotonu, kae ko te kau agahala.”
nwtsty tokoni ki te ako ʼo Mat 9:10
kakai: Peʼe “takokoto ki te laupapa.” Ka takokoto fakatahi he foʼi tokolua ki he laupapa, ʼe ha ai ʼe nā felogoi lelei. Koia ʼi te temi ʼo Sesu neʼe ko te agamahani, te mole kakai fakatahi ʼa he Sutea pea mo he tahi ʼe mole Sutea.
te kau tanaki tukuhau: Neʼe lahi te kau Sutea neʼe natou tanaki te ʼu tukuhau maʼa te Puleʼaga Loma. Neʼe fehiʼaʼinaʼi te kau Sutea ʼaia koteʼuhi neʼe natou gaue maʼa te puleʼaga matapule mo agakovi pea neʼe natou agakaka mo kaihaʼa te hahaʼi. ʼI te agamahani ʼe mole fia fakatahi te kau Sutea pea mo te kau tanaki tukuhau, he ʼe kia natou ʼe natou hage pe ko te kau agahala pea mo te kau fafine paomutu.—Mat 11:19; 21:32.
(Mateo 9:35-38) Pea neʼe alu ia Sesu ki te ʼu kolo lalahi pea mo te ʼu kolo liliki fuli, ʼo faiakonaki ʼi ʼonatou sinakoka, mo fakamafola te logo lelei ʼo te Puleʼaga pea mo fakamalolo te ʼu mahaki pea mo te ʼu maʼimoa kehekehe. 36 ʼI tana sio ki te hahaʼi kaugā malie, neʼe ʼofa mamahi ia natou, koteʼuhi neʼe natou ogosia pea mo mavetevete ohage ko he ʼu ovi ʼe mole honatou tauhi ovi. 37 Pea neʼe ina ui fenei age ki ʼana tisipulo: “ʼE moʼoni, ʼe lahi te taʼukai kae ʼe tokosiʼi te kau gaue. 38 Koia, kotou kole ki te Pule ʼo te taʼukai ke ina fekauʼi mai he kau gaue ki tana taʼukai.”
nwtsty tokoni ki te ako ʼo Mat 9:36
neʼe ʼofa mamahi: Ko te kupu Fakakeleka splagkhnizomaï ʼae neʼe fakaliliu ʼaki te kupusiga palalau ʼaeni, ʼe pipiki ki te kupu “gakau” (splagkhna). ʼO ha mai ai te lahi ʼo te mamahi ʼae neʼe logoʼi e Sesu ʼi tona loto. Ko te tahi ʼaia kupu ʼi te ʼu kupu Fakakeleka ʼe fakaʼaogaʼi moka tou palalau ki te manavaʼofa.
Kumi Te ʼu Koloa ʼi Te Tohi-Tapu
(Mateo 8:8-10) Neʼe tali fenei age e te pule solia: “Tagata, ʼe mole tuha mo au ke ke hu ki toku loto fale, kaʼe ke ke fai pe koe he fakatotonu pea ʼe malolo anai taku tagata faifekau. 9 Mo au foki ʼe ʼi ai toku pule pea ʼe au puleʼi he kau solia. Pea ka au ui ki he tahi ‘Alu’ pea ʼe alu ia, pea ki he tahi age ‘Haʼu’ pea ʼe haʼu ia, pea ki taku tagata kaugana ‘Fai te meʼa ʼae’ pea ʼe ina fai.” 10 ʼI te logo ʼa Sesu ki te ʼu palalau ʼaia, neʼe punamaʼuli pea neʼe ina ui fenei age kia natou ʼae neʼe mulimuli ia te ia: “ʼE au tala moʼoni atu kia koutou, ʼe heʼeki au maʼu he tagata tui malohi feia ʼi Iselaele.
“Kua au Tuku Atu Kia Koutou He Faʼifaʼitakiʼaga”
ʼO toe feia pe, ʼi te temi ʼae neʼe fakaovi age ai kia Sesu te ofisie ʼo te foʼi solia (neʼe lagi ko he Senitile, he tagata Loma) pea mo ina kole age ke ina fakamalolo te kaugana neʼe mahaki, neʼe iloʼi e Sesu neʼe ʼi ai te ʼu hala ʼa te tagata solia. ʼI te temi ʼaia, ko he ofisie ʼo he foʼi solia, neʼe agamalohi ki muʼa atu, neʼe ina matehi te ʼu hahaʼi, pea mo kau ki te tauhi hala. Kae neʼe tokagaʼi tafito e Sesu te meʼa ʼae ʼe lelei ʼi te tagata ʼaia: ko tana tui malohi. (Mateo 8:5-13) Ki muli age, ʼi te palalau ʼa Sesu ki te tagata agakovi ʼae neʼe tautau ʼi te pou ʼi ʼona tafa, neʼe mole ina fakatonutonuʼi te tagata ʼuhi ko tana ʼu fai fakapo ki muʼa atu, kae neʼe ina fakalotomalohiʼi ia ia ʼaki te ʼamanaki ki te ka haʼu. (Luka 23:43) Neʼe iloʼi lelei e Sesu kapau neʼe mahalohalo kovi ʼo ʼuhiga mo te hahaʼi pea mo ina valokiʼi natou, pea ʼe natou lotovaivai anai. ʼE mahino ia ko tana ʼu faiga ʼae ke ina maʼu te meʼa ʼae ʼe lelei ʼi te hahaʼi, neʼe ina fakalotomalohiʼi te tokolahi ke natou fetogi.
(Mateo 9:16, 17) ʼE mole tui he moʼi kie foʼou ki he kofu ʼafeā, koteʼuhi ʼe haeʼi anai e te moʼi kie foʼou ia te kofu pea ʼe kovi age anai tona mahae. 17 Pea ʼe mole ʼai e te hahaʼi ia te vino foʼou ki he ʼu ʼaiʼaga vino ʼafeā. He ʼe kapau ʼe natou fai feia, ʼe mahae anai ia te ʼu ʼaiʼaga vino, ʼo hali ai te vino pea maumau te ʼu ʼaiʼaga vino. Kae ʼe ʼai e te hahaʼi ia te vino foʼou ki he ʼu ʼaiʼaga vino foʼou, pea ʼe nā tologa ai anai.”
He Koʼe ʼe Mole Sesunio Te ʼu Tisipulo ʼa Sesu?
Neʼe tokoni ia Sesu ki te ʼu tisipulo ʼa Soane Patita ke natou mahino neʼe mole tonu ke natou mulimuli ki te ʼu talatisio ʼafeā ʼo te Lotu Sutea, ohage la ko te faʼahiga fakahoko ʼo te sesunio. Neʼe mole haʼu ia ke ina fakafoʼou ia he faʼahiga tauhi kua ʼafeā pea kua ʼamanaki ke liakī. Ko te tauhi ʼae neʼe fakalotomalohiʼi e Sesu ke fai e ʼana tisipulo, neʼe mole mulimuli ki ai te Lotu Sutea ʼo te temi ʼaia mo ʼana talatisio fakatagata. Koia, ko te tupuʼaga ʼaia ʼo te lea fakatata ʼae ʼe mole tui he moʼi kie foʼou ki he kofu ʼafeā pea mo ʼai ia he vino foʼou ki he ʼaiʼaga vino ʼafeā.
VAHAʼA ʼO TE ʼAHO 29 ʼO SANUALIO–4 ʼO FEPUALIO
TE ʼU KOLOA ʼO TE TOHI-TAPU | MATEO 10–11
“Neʼe Foaki e Sesu He Fakafimalie”
(Mateo 10:29, 30) ʼE mole fakatau koa la he ʼu misi ʼe lua ki he foʼi piesi ʼe mole faʼa maʼuhiga? Kae ʼe iloʼi e takotou Tamai moka to he misi ki te kele. 30 Kae ʼo ʼuhiga mo koutou, kua lau fuli ʼokotou fuluʼi ʼulu.
nwtsty tokoni ki te ako ʼo Mat 10:29, 30
he ʼu misi: Ko te kupu Fakakeleka strouthion ’e ko te kupu fakanounou ʼaia ʼo te ʼu kiʼi manulele fuli. Kae ʼe tautau fakaʼaogaʼi ki te ʼu kiʼi misi. Ko te ʼu manulele ʼaia ʼe totogi lelei age ʼi te ʼu manulele fuli ʼae ʼe fakatau moʼo kai.
he foʼi piesi ʼe mole faʼa maʼuhiga: ʼI te Fakakeleka “ki he asalione.” Neʼe ko te totogi ʼaia ʼo he tagata neʼe gaue ia minuta ʼe 45 . . . (Vakaʼi te Appendice B14, MN) ʼI tana faifagona ʼaia ʼi Kalilea, neʼe ui e Sesu ko misi ʼe lua ʼe totogi ʼaki he foʼi asalione ʼe tahi. ʼI te tahi ʼaho, hili ki ai te taʼu katoa, ʼi tana faifakamafola ʼi Sutea, neʼe ui e Sesu, ʼe feala ke totogi he ʼu misi e nima ʼaki he ʼu foʼi asalione ʼe lua. (Luk 12:6) Ka tou fakakaukau’i te ’u fakamatala ʼaia, ’e tou mahino ai ki te mole maʼuhiga ʼo te ’u misi. Koia neʼe fakatotogi pe e te kau faifakatau manu te ʼu misi ʼae ʼe fa, kae foaki noa age te nima misi.
kua lau fuli ʼokotou fuluʼi ʼulu: ʼE fakafuafua ʼe lagi maʼu e te tokotahi fuluʼi ʼulu ʼe teitei 100 000 tupu. ’E iloʼi lelei e Sehova pe ko fuluʼi ʼulu ʼe fia ʼe maʼu e he tahi. Koia ʼe tou iloʼi papau ai ʼe tokaga moʼoni ki te ʼu tisipulo takitahi ʼa Kilisito.
nwtsty pāki mo ʼata viteo
Misi
Ko te ʼu misi ʼe ko he ʼu manulele ʼe totogi lelei age ʼi te ʼu manulele fuli ʼae ʼe fakatau moʼo kai. Neʼe feala pe ke totogi he ʼu misi ʼe lua ʼaki te totogi ʼae ʼe maʼu e he tagata moka gaue ia minuta ʼe 45 pe. Ko te kupu Fakakeleka ʼae neʼe fakaliliu ʼaki te kupu misi, ʼe fakaʼuhiga ki te ʼu kiʼi faʼahiga manulele kehekehe, ʼo kau ai mo te ʼu manulele ʼae ʼe tauhi ʼi te ʼu loto fale (Passer domesticus biblicus) pea mo te misi Sepania (Passer hispaniolensis) ʼae ʼe kei maʼu lahi ʼi Iselaele.
(Mateo 11:28) Kotou ʼomai kia te au, ia koutou fuli ʼae ʼe kinakina mo mafasia, pea ʼe au fakafimalieʼi anai koutou.
nwtsty tokoni ki te ako ʼo Mat 11:28
mafasia: Ko te hahaʼi ʼae neʼe pauʼi e Sesu ke natou olo age, neʼe natou “mafasia” ʼuhi ko ʼonatou tuʼania pea mo ʼonatou mamahi. Neʼe kua mamafa fau mo kinakina tanatou tauhi ʼae kia Sehova, ʼuhi ko te ʼu talatisio fakatagata ʼae neʼe hilifaki ki te Lao ʼa Moisese. (Mat 23:4) Maʼia pe la mo te ʼaho ʼo te Sapato neʼe kua liliu ia ko he kavega mamafa, kae neʼe tonu ko he ʼaho fakafiafia.—Eke 23:12; Mko 2:23-28; Luk 6:1-11.
ʼe au fakafimalieʼi anai koutou: Ko te kupu Fakakeleka ʼae neʼe fakaliliu ʼaki te kupu “fakafimalie” ʼe toe fakaʼuhiga ki te malolo (Mat 26:45; Mko 6:31) pea mo te fimalie ʼae ʼe tou logoʼi moka neʼe tou gaue kinakina ke feala ai ke tou toe maʼu he malohi (2Ko 7:13; Flm 7). Kae ʼe ha ʼi te fakamatala, ka tou toʼo te “ʼakau ʼamo” ʼa Sesu (Mat 11:29) ʼe tou haga fai ai he gaue, kae ʼe mole tou malolo. Ko te kupu Fakakeleka ʼae neʼe fakaliliu ʼaki te fakafimalie, ko tona fakaʼuhiga ʼe fakalotofimalieʼi e Sesu ia natou ʼae ʼe gaʼegaʼe pea ʼe ina foaki age te malohi ke feala ai hanatou toʼo tana ʼakau ʼamo ʼae ʼe maʼamaʼa.
(Mateo 11:29, 30) Kotou toʼo taku ʼakau ʼamo pea mo kotou ako mai ia te au, koteʼuhi ʼe au agamalū mo agavaivai, pea ʼe kotou maʼu anai he fakafimalie. 30 Koteʼuhi ʼe malū taku ʼakau ʼamo pea ʼe maʼamaʼa taku kavega.”
nwtsty tokoni ki te ako ʼo Mat 11:29
Kotou toʼo taku ʼakau ʼamo: Neʼe fakaʼaogaʼi e Sesu ia te “ʼakau ʼamo” moʼo fakata te fakalogo ki he pule mo he takitaki. Kapau neʼe palalau ia Sesu ki he ʼakau ʼamo, ʼe ʼamo e he foʼi tokolua pea ʼe ko te ʼakau ʼamo ʼaia ʼae neʼe ʼavage e te ʼAtua kia Sesu, ko tona fakaʼuhiga neʼe fakaafe e Sesu ʼana tisipulo ke natou ʼomai ʼo ʼamo fakatahi mo ia ia te ʼakau. Pea ʼe tokoni anai kia natou. Koia ʼe feala ai ke fakaliliu fenei ʼana palalau: “Kotou toʼo mo au taku ʼakau ʼamo”. Kae kapau leva ko te ʼakau ʼamo ʼa Sesu ʼae neʼe ina hili ki ʼana tisipulo pea ʼe ʼamo ʼe he tokotahi pe, pea ’e fakaʼuhiga leva ki tanatou fakalogo ki te pule ʼa Kilisito pea mo tana takitaki.
Kumi Te ʼu Koloa ʼi Te Tohi-Tapu
(Mateo 11:2, 3) Pea ʼi te logo ʼa Soane ʼi te fale pilisoni ki te ʼu gaue ʼa Kilisito, neʼe ina fekauʼi ʼana tisipulo 3 ke natou fakalavelave fenei age: “ʼE ko koe koa ia Ia ʼae ʼe tonu ke haʼu, peʼe tonu koa ke matou fakaatalitali ki he tahi age?”
Neʼe Fia Maʼu e Soane He Tali Mai Ia Sesu Totonu
ʼE matafaikehe koa ia te fehuʼi ʼaia? Ko Soane neʼe ko he tagata agatonu pea, ʼi tana papitemaʼi ia Sesu ia teitei taʼu ʼe lua ki muʼa atu, neʼe sio ki te hifo ifo ʼo te laumalie ʼo te ʼAtua kia Sesu pea neʼe logo ki te leʼo ʼo te ʼAtua neʼe ina fakaha tona ʼofa ia te ia. ʼE mole he tupuʼaga ke tou manatu ai kua vaivai te tui ʼa Soane. Ka na ʼaua la neʼe mole vikiʼi e Sesu ia Soane ki muli age. Kae kapau la neʼe mole lotolotolua ia Soane, he koʼe neʼe ina fai te fehuʼi ʼaia kia Sesu?
Neʼe lagi loto e Soane ke fakamoʼoni age e Sesu totonu ʼe ko ia te Mesia. Neʼe feala ke fakalotomalohiʼi ai ia Soane ʼi tana nofo ʼaia ʼi te fale pilisoni. Pea neʼe lagi ʼi ai he tahi fakaʼuhiga ʼo te fehuʼi ʼaia neʼe fai e Soane. Neʼe ina iloʼi lelei te ʼu lea fakapolofeta ʼi te Tohi-Tapu ʼae ʼe fakaha ai ko te Fakanofo ʼa te ʼAtua ʼe liliu anai ko he hau pea ʼe ina fakaʼateainaʼi anai te hahaʼi. Kae hili ni mahina ʼi te ʼosi papitema ʼa Sesu, neʼe kei pilisoniʼi pe ia Soane. Koia neʼe fia iloʼi e Soane pe ʼe ʼi ai he tahi age ʼe tonu ke haʼu, ke ina fetogi ia Sesu, pea ke ina fakahoko katoa te ʼu gaue fuli ʼae neʼe kua fakakikite ka fai anai e te Mesia.
(Mateo 11:16-19) “ʼE au fakatatau anai koa kia ai ia te taʼiake ʼaeni? ʼE natou hage ko he ʼu fanau ʼe heheka ʼi te ʼu fakatauʼaga koloa pea mo natou kalaga fenei ki te tahi ʼu fanau: 17 ‘Neʼe matou puhi fagufagu maʼa koutou kaʼe neʼe mole kotou memeʼe, neʼe matou tagilaulau kaʼe neʼe mole kotou tuki fatafata ʼi te lotomamahi.’ 18 ʼO toe feia pe, neʼe haʼu ia Soane, neʼe mole kai pea neʼe mole inu, kaʼe neʼe ui fenei e te hahaʼi: ‘ʼE nofo mo he temonio.’ 19 Pea neʼe haʼu te Foha ʼo te tagata ʼo kai pea mo inu, kaʼe neʼe ui fenei e te hahaʼi: ‘Ko te tagata ʼaeni ʼe kai pea mo inu fakavale, pea ʼe kaumeʼa mo te kau tanaki tukuhau mo te kau agahala.’ Kaʼe ʼe ha te poto ʼi ʼana gaue.”
Malaʼia Ki Te Taʼiake ʼAe Neʼe Mole Fia Fakalogo
Neʼe fakaʼapaʼapa lahi ia Sesu kia Soane Patita. Kae neʼe kotea te manatu ʼa te hahaʼi ʼo ʼuhiga mo Soane? Neʼe ui fenei e Sesu ʼo ʼuhiga mo “te taʼiake” ʼaia: “ʼE natou hage ko he ʼu fanau ʼe heheka ʼi te ʼu fakatauʼaga koloa pea mo natou kalaga fenei ki te tahi ʼu fanau: ‘Neʼe matou puhi fagufagu maʼa koutou kae neʼe mole kotou memeʼe, neʼe matou tagilaulau kae neʼe mole kotou tuki fatafata ʼi te lotomamahi.’”—Mateo 11:16, 17.
Kotea tona fakaʼuhiga? Neʼe fakamahino fenei e Sesu: “Neʼe haʼu ia Soane, neʼe mole kai pea neʼe mole inu, kae neʼe ui fenei e te hahaʼi: ‘ʼE nofo mo he temonio.’ Pea neʼe haʼu te Foha ʼo te tagata ʼo kai pea mo inu, kae neʼe ui fenei e te hahaʼi: ‘Ko te tagata ʼaeni ʼe kai pea mo inu fakavale, pea ʼe kaumeʼa mo te kau tanaki tukuhau mo te kau agahala.’ ” (Mateo 11:18, 19) Ko Soane neʼe maʼuli fakafeʼauga, ohage ko he Nasilea, pea neʼe mole inu vino, kae neʼe ui e te taʼiake ʼaia neʼe ulu sino ia ia he temonio. (Numelo 6:2, 3; Luka 1:15) Pea ko Sesu, neʼe maʼuli pe ia ohage ko te hahaʼi fuli. Neʼe inu pea kai fakapotopoto, kae neʼe ui e te hahaʼi, neʼe inu pea kai fakavale ia. Neʼe mole pauga he meʼa ki te hahaʼi.