KAPITE 27
“Foaki He Fakamoʼoni Katoa”
Neʼe pilisoni ia Paulo ʼi Loma, neʼe hoko atu tana faifakamafola
1. Kotea ʼae neʼe tui papau ki ai ia Paulo mo ʼona tehina? Pea kotea tona tupuʼaga?
ʼI TE teitei taʼu 59 H.T.S., neʼe mavae leva te vaka ʼi Malete, ʼi te Tai Metitelanea ʼo alu ki Italia. Neʼe ko te vaka fetuku fulumeto pea neʼe natou fakapipiki ʼi te taumuʼa ia te pāki ʼo “Te ʼu Foha ʼo Seusi.” Neʼe kau ia te apositolo ko Paulo pea mo ʼona tehina Kilisitiano ʼe toko lua ʼi te folau, ko Luka pea mo Alisitake. (Gaue 27:2) Neʼe mole natou faikole ki te ʼu foha ʼo te ʼatua Keleka ko Seusi, ia te ʼu mahagā ko Castor mo Pollux. ʼE tauhi natou kia Sehova, ia ia ʼae neʼe ina fakaha kia Paulo ʼe ina foaki anai he fakamoʼoni ʼo ʼuhiga mo te moʼoni ʼi Loma pea ʼe alu anai kia muʼa ʼo Sesale.—Gaue 23:11; 27:24.
2, 3. Neʼe feafeaʼi te faifolau ʼa Paulo? Pea ko ai ʼae neʼe tokoni ki ai talu mai te kamata?
2 Neʼe toe liliu mai te vaka mai Silakuse, ko te kolo ʼaia ʼo Sisile ʼe matalelei ohage ko Ateni pea mo Loma. Hili ki ai ʼaho ʼe tolu pea neʼe alu leva te vaka ki Lekio, ʼi te potu saute ʼo Italia. ʼOsi ʼaia pea neʼe natou olo leva ki te ʼuafu ʼo Puteoli, ia kilometa ʼe 320, ʼo tau atu ki ai hili pe ʼaho ʼe 2.—Gaue 28:12, 13.
3 Kua vave tau atu leva Paulo ki Loma, mo ʼave ki te Hau ko Néron. ʼE mahino ia, talu mai te kamata ʼo te faifolau ʼa Paulo ki tona fakaʼosi neʼe nofo ‘te ʼAtua ʼo te fakafimalie’ mo ia. (2 Ko. 1:3) ʼE tou vakaʼi anai neʼe toe hoko atu pe te tokoni ʼa Sehova kia Paulo pea mo tana faʼafai ʼi te faifakamafola.
“Neʼe Fakafetaʼi Ia Paulo Ki Te ʼAtua Pea Neʼe Lotomalohi Ai” (Gaue 28:14, 15)
4, 5. (1) Neʼe fakatalitali feafeaʼi ia Paulo mo ʼona tehina ʼi Puteoli? Pea he koʼe neʼe lahi te ʼu meʼa neʼe feala ke fai e Paulo? (2) Kotea te ʼu lelei ʼe maʼu e te kau Kilisitiano ʼuhi ko te lelei ʼo tanatou aga?
4 Neʼe maʼu e Paulo mo ʼona kaumeʼa ʼi te kolo ʼo Puteoli ‘ni tehina neʼe natou kole age ke natou nonofo mo natou ia ʼaho ʼe fitu.’ (Gaue 28:14) ʼE ko he faʼifaʼitakiʼaga lelei ʼaia ʼo te tali kaiga lelei. Kae ʼe mahino ia neʼe lahi age tonatou tapuakinaʼi ʼuhi ko te ʼu fakalotomalohi fakalaumalie neʼe natou maʼu mai ia Paulo mo ʼona tehina. Kae he koʼe neʼe feala ke fai e Paulo te ʼu meʼa fuli ʼaia kae neʼe leʼoleʼo ia ia? Neʼe lagi kua falala te ʼu solia Loma ki ai.
5 ʼE toe feia pe ia ʼaho nei, ʼi te ʼu fale pilisoni peʼe ko te ʼu lotoʼa fakamamahi, neʼe fakagafua ki te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ke natou fai he ʼu meʼa pea mo feoloʼaki faʼifaʼitaliha ʼuhi ko te lelei ʼo tanatou aga. Ohage la ʼi Roumanie, neʼe pilisoni te tagata kaihaʼa kia taʼu ʼe 75. Pea ʼi tana ako leva te Tohi-Tapu, neʼe fetogi ai tana aga. Koia neʼe fakagafua leva e te pule ʼo te fale pilisoni, ke alu tokotahi ki te kolo ʼo faifakatau. ʼE moʼoni, ka lelei tatatou aga, ʼe ko Sehova ʼae ʼe vikiʼi.—1 Pet. 2:12.
6, 7. Neʼe fakaha feafeaʼi e te ʼu tehina ʼo Loma tonatou ʼofa?
6 Neʼe mavae leva ia Paulo mo ʼona tehina mai Puteoli, ʼo haʼele ʼi te Ala Lahi ʼo Appienne ia kilometa 50, ʼo kaku ki Capoue. Neʼe kaugamalie te hahaʼi neʼe natou olo ki Loma ʼi te ala ʼaia neʼe fola maka pea ʼe fakalaka ʼi he ʼu koga meʼa matalelei ʼi Italia pea mo ovi ki te Tai Metitelanea. Pea ia kilometa ʼe 60 ki Loma, neʼe fakalaka ʼi te potu fenua ko Pontins mo ʼona foʼi vai neʼe tuʼu ai te fakatauʼaga koloa ʼo Apiu. Neʼe ui e Luka, “ ʼi te maʼu logo ʼa te ʼu tehina ʼi Loma” ʼo ʼuhiga mo natou, neʼe natou olo age ʼo fakafetaulaki kia natou ʼi te Fakatauʼaga Koloa ʼo Apiu pea mo te tahi koga meʼa ʼe higoa ko te ʼu Fale Tali Fagona ʼe Tolu, ʼe vaha mo Loma ia kilometa ʼe 50. Neʼe ha ai tonatou ʼofa lahi.—Gaue 28:15.
7 Ko te Fakatauʼaga Koloa ʼo Apiu, neʼe mole ko he koga meʼa ʼe lelei ki te malolo ʼa te kau folau. Neʼe ui e te tagata faituketuke Loma ko Horace, neʼe ko te koga meʼa ʼaia “neʼe taka ai te kau tautai pea mo ni hahaʼi agakaka ʼe gaue ʼi te ʼu fale kava.” Neʼe ina valoki mo “te kovi ʼelo ʼo te vai.” (Satires, trad. F. Villeneuve) Neʼe mole fia kai ʼi te koga meʼa ʼaia. Logo la te ʼu aluʼaga ʼaia, kae neʼe atalitali ai pe te ʼu tehina ʼo Loma kia Paulo mo ʼona tehina, ke natou kauga olo fakatahi ki Loma.
8. He koʼe neʼe fakafetaʼi ia Paulo ki te ʼAtua ʼi tana sio ki ʼona tehina?
8 “ ʼI te sio ʼa Paulo kia natou, neʼe fakafetaʼi ki te ʼAtua pea neʼe lotomalohi.” (Gaue 28:15) Neʼe toe lotomalohi ia Paulo mo fimalie tona loto ʼi tana sio ki ʼona tehina, pea ʼe ʼi ai ʼihi ia natou ʼe ina iloʼi. Kae he koʼe neʼe fakafetaʼi ki te ʼAtua? He neʼe ina iloʼi ko te ʼofa ʼe ko he kalitate ʼe haʼu mai te laumalie ʼo Sehova. (Kal. 5:22) ʼE toe feia pe ia ʼaho nei, ʼe uga e te laumalie maʼoniʼoni ia te kau Kilisitiano ke natou fetokoniʼaki pea mo fefakalotomalohiʼaki.—1 Tes. 5:11, 14.
9. ʼE feafeaʼi hatatou faʼifaʼitakiʼi te ʼu tehina ʼae neʼe ʼomai kia Paulo?
9 Ohage la, ʼe uga e te laumalie maʼoniʼoni ia te kau Kilisitiano ke natou fakaʼapi te ʼu taupau fakasiliko, te kau misionea pea mo natou ʼae ʼe gaue temi katoa maʼa Sehova. Tokolahi ia natou neʼe natou fai ni sakilifisio lalahi, ke natou fakalahi tanatou gaue maʼa Sehova. Kae feafeaʼi kia koe? ʼE feala la ke ke lagolago lelei ki te ʼaʼahi ʼa te taupau fakasiliko? ʼE feala la ke ke fakaʼapi te taupau mo tona ʼohoana? ʼE feala la ke ke fai hau fakatuʼutuʼu ke ke faifakamafola mo naua? ʼE ke maʼu anai he ʼu tapuakina lalahi, ohage pe ko te ʼu tehina ʼo Loma, ʼi tanatou logo ki te ʼu fakamatala ʼa Paulo mo ʼona tehina.—Gaue 15:3, 4.
“ ʼE Palalau Te Hahaʼi ʼo Fakafeagai Ki Ai ʼi Te Potu Fuli” (Gaue 28:16-22)
10. Neʼe feafeaʼi te aluʼaga ʼo Paulo ʼi Loma? Pea kotea ʼae neʼe ina fai ʼi tana tau atu?
10 ʼI te tau atu ʼa te kau folau ki Loma, “neʼe fakagafua age kia Paulo ke nofo ʼi he ʼapi mo te tagata solia ʼae neʼe leʼo kia ia.” (Gaue 28:16) ʼI te agamahani, neʼe haʼi he tahi ki tona tagata leʼo ke ʼaua naʼa hola. Kae logo la te faʼahi ʼaia, neʼe hoko atu pe te faifakamafola ʼa Paulo. Hili pe ʼaho ʼe 3 pea neʼe ina pauʼi leva te ʼu tagata Sutea maʼuhiga ʼo Loma ke natou fakafelaveʼi pea mo faifakamafola kia natou.
11, 12. Kotea ʼae neʼe fai e Paulo ke feala hana palalau ki te hahaʼi?
11 Neʼe palalau leva ia Paulo ʼo ina ui fenei: “ ʼU tagata, ʼu tehina, logo la neʼe mole au fai he meʼa ʼe fakafeagai ki te hahaʼi pea mo te ʼu agaʼi fenua ʼo ʼatatou kui, kae neʼe puke au ʼi Selusalemi pea mo ʼave pilisoni au ki te kau Loma. Pea hili tanatou fakafehuʼi au, neʼe natou fia fakaʼateainaʼi au he neʼe mole natou maʼu he tupuʼaga ke natou matehi ai au. Kae ʼi te mole loto ʼa te kau Sutea ke fakaʼateainaʼi au, neʼe maʼua ai ke au tagi kia Sesale, kae mole tupu he ʼe au fia tukugakoviʼi taku hahaʼi.”—Gaue 28:17-19.
12 Neʼe fakahigoaʼi e Paulo te ʼu Sutea ʼae neʼe olo age ko ʼona “tehina,” ko tana loto ʼae ke natou felogoi lelei pea ke mole natou fakamauʼi kovi ia ia. (1 Ko. 9:20) Pea neʼe loto ke natou mahino neʼe mole haʼu ʼo valoki natou, kae neʼe haʼu ia ʼuhi ko tana tagi neʼe ina fai kia Sesale. Neʼe mole iloʼi e te kau Sutea ʼo Loma neʼe haʼu ʼuhi ko te faʼahi ʼaia. (Gaue 28:21) Kae he koʼe neʼe mole fakaha fakatomuʼa age e te kau Sutea te koga ʼaia? ʼE fakamahino fenei ʼi he tohi: “Neʼe lagi ko te vaka ʼo Paulo ʼae neʼe ʼuluaki tau atu ki Italia hili te temi momoko. Koia neʼe heʼeki tau age te kau fakafofoga ʼo te kau taki Sutea ʼo Selusalemi peʼe ko he tohi ʼe fakamahino ai te koga ʼo ʼuhiga mo Paulo.”
13, 14. Kotea ʼae neʼe fai e Paulo ke feala hana palalau ʼo ʼuhiga mo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua? Pea ʼe feafeaʼi hatatou faʼifaʼitakiʼi ia ia?
13 Neʼe kamata palalau leva ia Paulo ʼo ʼuhiga mo te Puleʼaga, ʼo ina fai he ʼu palalau ʼe fakatupu fia logo ki te kau Sutea: “Neʼe au kole ke au sio kia koutou pea mo palalau atu, he ʼe haʼi au ʼaki te ʼu seini ʼaeni ʼuhi ko ia ʼae ʼe ʼamanaki ki ai ia Iselaele.” (Gaue 28:20) Ko te ʼamanaki ʼaia neʼe ko te logo ʼae neʼe tala e te kokelekasio ʼo ʼuhiga mo te Mesia pea mo tona Puleʼaga. “Kae ʼe matou fia logo mai ia koe totonu pe kotea tau manatu, he ʼe mahino ia, ʼo ʼuhiga mo te magaʼi lotu ʼaia, ʼe matou iloʼi ʼe palalau te hahaʼi ʼo fakafeagai ki ai ʼi te potu fuli.”—Gaue 28:22.
14 Ka tou palalau ʼo ʼuhiga mo te logo lelei, ʼe lelei ke tou faʼifaʼitakiʼi ia Paulo, ʼo tou fai ni palalau ʼe fakatupu fia logo peʼe ko ni fehuʼi ke natou fakakaukau. ʼE lahi te ʼu manatu ʼaoga ʼe tou maʼu ʼi te kiʼi kaupepa Te ʼu Tokoni Ki Te ʼu Fai Palalau Faka Tohi-Tapu, Fai Fakamalotoloto Tau Lautohi Pea Mo Tau Faiako, Tirez profit de l’École du ministère théocratique. ʼE ke fakaʼaogaʼi lelei koa te ʼu tohi ʼaia?
Ko He Faʼahiga “Foaki He Fakamoʼoni Katoa” ʼe Lelei Tukupau (Gaue 28:23-29)
15. Kotea ʼe tou ako mai te faʼahiga faifakamafola ʼa Paulo?
15 ʼI te ʼaho leva ʼae neʼe natou fakatuʼutuʼu ki ai, “neʼe natou ʼomai kaugamalie leva ki te ʼapi ʼae neʼe nofo ai.” “Pea mai te uhu ki te afiafi,” neʼe faifakamafola ia Paulo kia natou “ ʼo ina foaki he fakamoʼoni katoa ʼo ʼuhiga mo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua. Pea, ʼo fakatafito ki te Lao ʼa Moisese pea mo te ʼu tohi ʼa te kau Polofeta, neʼe ina faigaʼi ke ina fakalotoʼi natou ke natou tui kia Sesu.” (Gaue 28:23) ʼE tou tokagaʼi faʼahi ʼe 4 ʼi tana faʼahiga faifakamafola. ʼUluaki, neʼe palalau tafito ki te Puleʼaga ʼo te ʼAtua. Lua, neʼe faiga ke tui ia te hahaʼi ki ʼana palalau. Tolu, neʼe ina fakatafito ʼana palalau ki te ʼu Tohi Taputapu. Fa, neʼe faʼafai ʼi te faifakamafola “mai te uhu ki te afiafi.” ʼE ko he faʼifaʼitakiʼaga lelei ʼaia maʼa tatou. Pea kotea ʼona fua? “Neʼe tui ʼihi ki te ʼu meʼa ʼae neʼe ina ui,” kae neʼe mole tui ʼihi ki ai. Neʼe fakamatala e Luka, neʼe mole manatu tahi te hahaʼi, ʼo “natou mavae leva.”—Gaue 28:24, 25 ʼuluaki koga.
16-18. He koʼe neʼe mole punamaʼuli ia Paulo ʼi te mole tali e te kau Sutea ʼo Loma ia te logo lelei? Pea kotea ʼae ʼe tonu ke tou fai moka fakafisi te hahaʼi ki tatatou faifakamafola?
16 Neʼe mole punamaʼuli ia Paulo ki te aga ʼa te hahaʼi, he neʼe kua fakakikite ʼi te Tohi-Tapu, pea neʼe kua mahani pe ʼi te sio ki te taʼi ʼu aga ʼaia. (Gaue 13:42-47; 18:5, 6; 19:8, 9) Koia neʼe ina ui ai ki te hahaʼi: “ ʼE moʼoni ʼosi te palalau ʼae neʼe fai e te laumalie maʼoniʼoni ki ʼakotou kui ʼaki te polofeta ko Isaia, ʼi tana ui fenei: ‘Alu ki te hahaʼi ʼaeni pea ke ui fenei: “ ʼE kotou logo anai kae ʼe mole kotou mahino tuʼa tahi anai ki ai, pea ʼe kotou sisio anai kae ʼe mole kotou malama tuʼa tahi anai ki ai. Koteʼuhi kua liliu te hahaʼi ʼaeni ʼo lotofefeka.” ’ ” (Gaue 28:25 lua koga-27) ʼI te vaega ʼaeni, ko te kupu “lotofefeka” ʼe fakaʼuhiga ki he loto kua “matolu” peʼe kua “gako,” ʼo mole kei feala ke ulu ai te logo lelei ʼo te Puleʼaga. (Gaue 28:27) ʼE ko he aluʼaga fakaʼofaʼofa.
17 Neʼe ui leva e Paulo ʼe mole hage te hahaʼi ʼo te ʼu puleʼaga ko te kau Sutea, “ ʼe natou fagono anai ki ai.” (Gaue 28:28; Pes. 67:2; Esa. 11:10) Pea neʼe kua iloʼi pe e Paulo he neʼe kua sio ki te kaugamalie ʼo te hahaʼi ʼae mole Sutea, neʼe natou tali te logo lelei ʼo te Puleʼaga.—Gaue 13:48; 14:27.
18 Ka fakafisi te hahaʼi ki te logo lelei, tou fai ohage ko Paulo, ʼaua naʼa tou iita. Kua tou iloʼi pe, ʼe tokosiʼi anai ia natou ʼae ka natou maʼu ia te ala ʼae ʼe taki ki te maʼuli. (Mat. 7:13, 14) Kae ka tali e ʼihi hahaʼi ia te moʼoni, tou fakafiafia pea mo fakatalitali leleiʼi natou.—Luka 15:7.
“Fakamafola Age Kia Natou Te Puleʼaga ʼo Te ʼAtua” (Gaue 28:30, 31)
19. Kotea ʼae neʼe fai e Paulo ʼi tana nofo pilisoni?
19 Neʼe fakaʼosi leva e Luka tana fakamatala, ʼaki he manatu fakalotomalohi. Neʼe ina ui fenei ʼo ʼuhiga mo Paulo: “Neʼe nofo [ia Paulo] lolotoga taʼu ʼe lua ʼi te fale ʼaia neʼe ina totogi. Neʼe ina fakatalitali lelei ia natou fuli ʼae neʼe olo age kia ia, ʼo ina fakamafola age kia natou te Puleʼaga ʼo te ʼAtua pea mo ina akoʼi natou ʼo ʼuhiga mo te ʼAliki ko Sesu Kilisito, ʼo palalau mo he lototoʼa pea mo faʼifaʼitaliha.” (Gaue 28:30, 31) Ko he faʼifaʼitakiʼaga lelei ʼaia ʼo te tali kaiga lelei, mo te tui pea mo te faʼafai.
20, 21. Ko ai ʼihi neʼe toe fua lelei kia natou te faifakamafola ʼa Paulo ʼi Loma?
20 Neʼe kau ia Onesimo ia natou ʼae neʼe fakatalitali leleiʼi e Paulo. Neʼe ko te tagata kaugana mai Kolose neʼe hola mai tona pule, pea neʼe tokoni ia Paulo ki ai ke liliu ko he Kilisitiano. Neʼe kua hage leva kia Paulo ko hona “tehina agatonu mo ʼofaina.” Koia neʼe ina ui ai: “ ʼE au fia fai atu taku kole ʼo ʼuhiga mo taku tamasiʼi, ia Onesimo, ʼae neʼe au liliu ko tana tamai.” (Kol. 4:9; Flm. 10-12) ʼE mahino ia neʼe lotomalohi ia Paulo ʼuhi ko Onesimo.a
21 Neʼe toe tuku e Paulo he faʼifaʼitakiʼaga lelei ki ʼihi atu. Neʼe ina tohi fenei ki te kau Filipe: “ ʼUhi ko toku aluʼaga neʼe feala ai ke au lagolago ki te fakamafola ʼo te logo lelei. Koia neʼe iloʼi e te hahaʼi mo te Foʼi Solia ʼo Te Hau Loma, ʼe au pilisoni ʼuhi ko taku tui kia Kilisito. Pea kua lotomalohi ai te tokolahi ʼo te ʼu tehina ʼae ʼe gaue ki te ʼAliki ʼuhi ko toku pilisoniʼi, ʼo natou tala ai te folafola ʼa te ʼAtua ʼaki he lototoʼa, ʼo mole natou matataku.”—Flp. 1:12-14.
22. Kotea te tahi gaue neʼe fai e Paulo ʼi tana nofo pilisoni ʼi Loma?
22 ʼI te temi ʼae neʼe pilisoni ai Paulo ʼi Loma, neʼe ko te faigamalie ʼaia ke ina fai te ʼu tohi maʼuhiga, ʼae ʼe tou maʼu nei ʼi te ʼu Koga Tohi-Tapu Fakakeleka.b Neʼe ʼaoga ʼosi te ʼu tohi ʼaia ki te ʼu kokelekasio ʼo te ʼuluaki sekulo. Pea ʼe toe ʼaoga kia tatou ia ʼaho nei, koteʼuhi ʼe tou maʼu ai he ʼu tokoni ʼe haʼu mai te ʼAtua.—2 Tim. 3:16, 17.
23, 24. ʼE feafeaʼi te aga ʼa te kau Kilisitiano ia ʼaho nei, ʼe pilisoniʼi ʼuhi ko tanatou tui?
23 ʼE mole talanoa ʼi te tohi ʼo Gaue ki te temi ʼae neʼe fakaʼateainaʼi ia Paulo. Kae neʼe pilisoniʼi ia Paulo lolotoga taʼu ʼe 4, taʼu ʼe 2 ʼi Sesalea mo taʼu ʼe 2 ʼi Loma.c (Gaue 23:35; 24:27) Kae neʼe mole lotovaivai ia, neʼe ina fai pe te meʼa ʼae neʼe ina lavaʼi maʼa Sehova. ʼE toe feia pe ia ʼaho nei, tokolahi te ʼu kaugana ʼa Sehova ʼe pilisoniʼi natou ʼuhi ko tanatou tui, kae ʼe natou taupau pe tonatou fiafia pea mo haga faifakamafola. Neʼe pilisoniʼi ia Adolfo ʼi Sepania ʼuhi ko tana mole fia ulu ki te solia. Neʼe ui fenei e te tagata pule solia kia Adolfo: “ ʼE faikehe ʼosi koutou. ʼE matou fakamamahiʼi koutou, pea ka matou gaohi koviʼi koutou, ʼe kotou mata malimali tuʼumaʼu pe pea mo palalau fakaʼapaʼapa mai.”
24 ʼAki te alu ʼo te temi, neʼe kua falala leva te kau tagata leʼo kia Adolfo, ʼo natou tuku ava ai te matapa ʼo tona koga fale. Ka olo age te kau solia ki ai, ʼe ina palalau age ʼo ʼuhiga mo te Tohi-Tapu. Neʼe alu age te tagata leʼo ʼo lau ia te Tohi-Tapu ʼi tona koga fale, kae leʼoleʼo ia. Kua leʼoleʼo leva ia ki te tagata leʼo. Ka tou lau ia te ʼu fakamatala feia pea mo ʼihi atu, ʼe tou lotomalohi mo lototoʼa ke tou haga tala ia te folafola ʼa te ʼAtua, maʼia ʼi te ʼu aluʼaga faigataʼa.
25, 26. Kotea te lea fakapolofeta neʼe sio ia Paulo ki tona fakahoko? Pea ʼe feafeaʼi ʼi totatou temi?
25 ʼE fakaʼosi te tohi ʼo Gaue ʼaki he fakamatala fakalotomalohi. Neʼe ‘fakamafola e he apositolo ʼa Kilisito ia te logo lelei ʼo te puleʼaga ʼo te ʼAtua,’ kia natou ʼae neʼe olo age ki ai ʼi te fale pilisoni. Neʼe tou vakaʼi ʼi te ʼuluaki kapite ia te gaue neʼe tuku e Sesu ki ʼana tisipulo: “ ʼE kotou maʼu anai te malohi moka hifo mai ia te laumalie maʼoniʼoni kia koutou, pea ʼe kotou liliu anai ko ʼaku fakamoʼoni ʼi Selusalemi, mo Sutea katoa pea mo Samalia, ʼo kaku ki te ʼu potu taupotu ʼo te kele.” (Gaue 1:8) Hiki ki ai taʼu ʼe 30, neʼe kua fakamafola te logo lelei ʼo te Puleʼaga “ki te hahaʼi fuli ʼae ʼi te lalo lagi.”d (Kol. 1:23) Ko he fakamoʼoni ʼaia ʼo te malohi ʼo te laumalie maʼoniʼoni ʼo te ʼAtua.—Sakl. 4:6.
26 ʼE toe feia pe ia ʼaho nei, ʼaki te laumalie maʼoniʼoni ʼo te ʼAtua, ʼe maʼu e te toe ʼo te ʼu tehina ʼa Kilisito ʼi te kele pea mo ʼonatou kaumeʼa ʼe kau ʼi “ ʼihi atu ovi,” ia te malohi ke natou haga foaki “he fakamoʼoni katoa ʼo ʼuhiga mo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua,” ʼi ni fenua mo telituale ʼe 240 tupu. (Soa. 10:16; Gaue 28:23) ʼE ke lagolago malohi koa ki te gaue ʼaia?
a Neʼe loto e Paulo ke nofo ia Onesimo mo ia. Kae neʼe ina iloʼi, kapau ʼe ina fai ia te faʼahi ʼaia, ʼe ina maumauʼi ia te lao ʼo Loma pea mo fakatupu kovi ki te pule ʼo Onesimo, ia Filemone, ʼae ʼe kau mo ia ʼi te lotu Fakakilisitiano. Koia neʼe toe liliu ai ia Onesimo kio Filemone, mo he tohi neʼe fai e Paulo ʼe ina kolekole ai kia Filemone ke ina fakatalitali leleiʼi tona tehina fakalaumalie.—Flm. 13-19.
b Vakaʼi te ʼa takai “Te ʼu Tohi ʼAe Neʼe Fai e Paulo ʼi Tona ʼUluaki Pilisoniʼi ʼi Loma.”
c Vakaʼi te ʼa takai “Te Maʼuli ʼo Paulo Hili Te Taʼu 61 H.T.S.”
d Vakaʼi te ʼa takai “Kua Fakamafola Te Logo Lelei ‘Ki Te Hahaʼi Fuli ʼAe ʼi Te Lalo Lagi.’ ”