BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • jy cap. 123 yaza 282-yaza 283 párr. 1
  • Biʼniʼ orar Jesús Bixhoze ora cadiʼdiʼ lu guendanagana

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Biʼniʼ orar Jesús Bixhoze ora cadiʼdiʼ lu guendanagana
  • Jesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Ni zacané laanu para cadi guidxíbinu
    Guizíʼdinu de Maestru Ni Jma Nanna Gusiidiʼ
  • Últimu oración biʼniʼ Jesús ndaaniʼ cuartu ra gudoxhicaʼ
    Jesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
  • Traición stiʼ Judas ne gunaazecabe Jesús
    Jesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
  • Jesús nuu ndaaniʼ ti jardín
    Libru stinneʼ de ca historia stiʼ Biblia
Biiyaʼ jma
Jesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
jy cap. 123 yaza 282-yaza 283 párr. 1
Cayuni orar Jesús ndaaniʼ jardín de Getsemaní peru nisiaasiʼ Pedro, Santiago ne Juan

CAPÍTULO 123

Biʼniʼ orar Jesús bixhoze ora cadiʼdiʼ lu guendanagana

Mateo 26:30, 36-46 Marcos 14:26, 32-42 Lucas 22:39-46 Juan 18:1

  • Nuu Jesús Ndaaniʼ Jardín De Getsemaní

  • Guca Nisaluna Stibe Casi Gota Rini

Biluxe biʼniʼ orar Jesús ne ca discípulo ne despué de «biindasícabe para gusisácabe Dios, zécabe lu dani Olivo» (Marcos 14:26). Zécabe ladu este, ti lugar ni maca biaa Jesús cheʼ, ra jardín de Getsemaní.

Ora yendácabe lugar sicarú riʼ, ra nuu yaga olivo, bisaanabe xhono apóstol stibe raqué. Zándaca gaxha de ra nuu entrada stiʼ jardín riʼ, ne gúdxibe laacaʼ: «Lacuigá raríʼ, chaaʼ chericaʼ chiguneʼ orar». Ne zinebe chonna apóstol stibe, Pedro, Santiago ne Juan ndaaniʼ jardín que. Cumu nabé nuu Jesús xizaa, ngue runi gúdxibe laacaʼ: «Nabé naná yuubaʼ nuu ndaaniʼ ladxiduáʼ riʼ, zuluáʼ maʼ chiguuti ni naa. Laguiaana raríʼ ne lagataná né naa» (Mateo 26:36-38).

Para bixelehuiiniʼ Jesús de laacabe, bizuxibi ne biʼniʼ orar. Nánnanu nagana ni chitiidiʼ Jesús, ¿xi gunábabe lu oración stibe yaʼ? Gúdxibe Dios: «Bixhozeʼ, zanda gúniluʼ guiráʼ cosa; gulee copa riʼ de naa. Peru cadi gaca ni racalaʼdxeʼ, sínuque ni racaláʼdxiluʼ» (Marcos 14:35, 36). ¿Xidé ngue caníʼ Jesús? ¿Ñee maʼ qué náʼ Jesús gatiʼ para guilá binni la? ¡Coʼ, xa!

Dxi nuu Jesús guibáʼ, biiyaʼ pabiáʼ feu modo biiti ca romanu binni. Yanna cumu nácabe ti binni la? runi sentirbe yuubaʼ casi xcaadxi binni. Racá ridúʼyanu qué nabe tiidibe yuubaʼ ni chiguidxaagalube. Peru nuu sti cosa ni jma naguu xizaa laabe. Nanna Jesús zuuticabe laa casi ti binni qué iquiiñeʼ, ne zándaca pur ngue zaníʼcabe mal de lá Bixhózebe. Maʼ cadi candaa, zucaacabe Jesús lu ti yaga ne zuuticabe laa casi ruuticabe ti binni ni riníʼ mal de Dios.

Gupa si ratu de cayuni orar Jesús, biguetaʼ ra nuu guionnaʼ apóstol que ne biiyabe laacaʼ nisiaasicaʼ. Óraque gúdxibe Pedro: «¿Ñee qué ñanda ñatanatu né naa neca ti hora la? Lagataná ne cadi gusaana de guni orartu para cadi guiábatu lu tentación». Nanna Jesús guizáʼ nuu ca apóstol que estresadu ne maʼ huaxhinni ngue. Ngue runi, gúdxibe laacaʼ: «Neca racalaʼdxiʼ binni guni ni jneza, peru débil cuerpu stiʼ» (Mateo 26:40, 41).

De raqué biguetaʼ Jesús ziguni orar, ne gunábabe Dios cuee «copa» que de laabe. Ne ora biguétabe sti biaje yendabe laacaʼ nisiaasicaʼ, lugar de ñuni orarcaʼ para cadi guiábacaʼ lu tentación. Gudxi Jesús ni laacabe ne qué nidxélacaʼ xi nicábicaʼ (Marcos 14:40). De raqué biguetaʼ Jesús guionna biaje, bizuxibi ne biʼniʼ orar.

Guizáʼ nuu Jesús xizaa purtiʼ zuuticabe laa casi binni qué iquiiñeʼ ne pur ngue zaníʼcabe mal de lá Bixhózebe. Peru cucaadiaga Jehová oración stiʼ Xiiñiʼ, ne biseendaʼ ti ángel ra nuube para gudii stipa laabe. Neca zaqué, qué nusaanaʼ Jesús de ñuni orar ne «guníʼnebe Dios biaʼ gúndatiʼ». ¡Guizáʼ ngue nuu Jesús xizaa ne guizáʼ naroʼbaʼ responsabilidad napa! Purtiʼ pa qué gácabe fiel, zándaca maʼ qué zápabe guendanabani ni qué zaluxe ne zaqueca ca binni ni guni adorar Dios. Ngue runi, «guca nisaluna stibe casi gota rini ni cayaba layú» (Lucas 22:44).

Ne ra guionna biaje biguétabe ra nuu ca apóstol stibe, yendabe laacaʼ nisiaasicaʼ sti biaje. Ne gúdxibe laacaʼ: «¡Yanna peʼ nga nisiaasitu ne caziiláʼdxitu! Laguuyaʼ, maʼ bedandá hora guni entregárcabe Xiiñiʼ Hombre lu náʼ ca pecador. Laguiasa, chuu. Laguuyaʼ, maʼ zedadxiña ni chiguni traicionar naa» (Mateo 26:45, 46).

GUCA NISALUNA STIBE CASI GOTA RINI.

Qué nusiene Lucas, ni naca doctor, xiñee guca nisaluna stiʼ Jesús «casi gota rini» (Lucas 22:44). Zándaca cuchaaga Lucas nisaluna stiʼ Jesús casi gota rini ni riree lu ti herida. Peru Dr. William Edwards bisiene lu ti revista ni caníʼ de medicina: «Huaxiéʼ nga rihuinni guiuchaʼ nisaluna binni né rini (hematidrosis [...]) ne rizaacani ora demasiadu nuu binni xizaa [...]. Rizaacani purtiʼ riuu ti hemorragia lu ca glándula ni racané para guzunisa binni (glándulas sudoríparas) ne pur hemorragia ca nadá riuu guidiladi binni».

  • ¿Paraa guyé Jesús ne ca apóstol stiʼ bireesicaʼ de ndaaniʼ cuartu ra gudoxhicaʼ?

  • ¿Xi biʼniʼ chonna apóstol laga cayuni orar Jesús Dios?

  • ¿Xiñee guca nisaluna stiʼ Jesús casi gota rini?

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir