Qué chuʼ dxi gusiáʼndanu Jiobá
«Naguixheʼ Jiobá nezaluáʼ ora tiica si.» (SAL. 16:8.)
1. Xi ribeendunu ora guidúʼndanu ca historia stiʼ ca binni ni ruzeeteʼ Biblia.
LU STIIDXAʼ Dios cayeeteʼ ximodo huayacané Jiobá binni. Ne laaca cuzeeteni de stale binni ni biquiiñeʼ Dios para biʼniʼ ni gudixhe ique. Ca historia stiʼ ca binni riʼ cadi zeedadícani lu Biblia para si guidúʼndanu cani ora gastiʼ ni gúninu, sínuque para gacanécani laanu chuʼnu jma gaxha de Dios (Sant. 4:8).
2, 3. Ximodo riquiiñeʼ guiénenu ca diidxaʼ ni cá lu Salmo 16:8.
2 Stale cosa nga ni zanda guizíʼdinu de ca binni ni jma ruzeeteʼ Biblia casi Abrahán, Sara, Moisés, Rut, David, Ester ne apóstol Pablu. Peru nuu xcaadxi binni ni huaxiéʼ ruzeeteni, laaca zanda guizíʼdinu stale cosa galán de laacabe. Pa guiníʼ íquenu xi riníʼ Biblia de laacabe la? zucaani laanu guininu casi guníʼ salmista riʼ: «Naguixheʼ Jiobá nezaluáʼ ora tiica si. Purtiʼ laabe nuube ladu derechu stinneʼ, qué zucaa biequedícabe naa» (Sal. 16:8). Ximodo zanda guiénenu ca diidxaʼ ca yaʼ.
3 Ora maʼ chitinde ti soldadu la? riné ti espada lu naʼ ladu derechu ne ladu bigaʼ que maʼ naaze ti escudu, pur nga qué randa diʼ rápabe ladu derechu stibe ora maʼ cadíndebe. Peru pa chuʼ tu gapa ladu derechu stibe la? maʼ qué zuninadícabe laabe. Zacaca nga zapa Jiobá laanu pa qué gusiáʼndanu laa ne guzúʼbanu stiidxaʼ. Lu tema riʼ zadúʼndanu caadxi historia ni zuquidxi fe stinu ne zacanécani laanu para quíxhenu Jiobá nezalunu ora tiica si, o para cadi gusiáʼndanu laabe.
Ricabi Jiobá ca oración stinu
4. Bizeeteʼ ti ejemplu ni zeeda lu Biblia ni rusihuinni ricabi Dios oración stiʼ binni.
4 Zacabi Jiobá ca oración stinu pa qué gusiáʼndanu laa (Sal. 65:2; 66:19). Nánnanu zacá ni pur ni bizaaca Eliezer, mozo ni jma huaniisi gupa Abrahán. Biʼniʼ mandar Abrahán laabe chebe Mesopotamia para chiyúbibe ti gunaa guichaganáʼ Isaac, peru ti gunaa ni runi ni na Dios. Eliezer guniʼné Dios para gacané laa, ne ora bíʼyabe cudii Rebeca nisa cayéʼ ca camellu stibe la? bidiibe cuenta bicabi Dios oración stibe. Cumu nabé biʼniʼ orarbe de guidubi ladxidoʼbe la? bidxélabe gunaa ni bichaganáʼ Isaac (Gén. 24:12-14, 67). Zándaca qué ziuu dxi guicaanu ti dxiiñaʼ cásica ni gupa mozo stiʼ Abrahán riʼ, peru, cadi dxandíʼ laaca riquiiñeʼ guni crenu zacabi Jiobá ca oración stinu la?
5. Ximodo nánnanu ricabi Dios ca oración nachucu ni runi binni ndaaniʼ ladxidóʼ.
5 Ziuu ora huaxiéʼ ni zaninu ora guni orarnu pur xiixa ni cayácanu. Ti biaje gunabadiidxaʼ Artajerjes, rey stiʼ Persia, xiñee nuu Nehemías triste, coperu stibe que. Ra caníʼcabe que gunabadiidxaʼ rey que laabe: «Xii ndiʼ racalaʼdxuʼ pue». Oraqueca biʼniʼ orar Nehemías «Dios ni nuu guibáʼ». Neca guizáʼ nagueenda nga bíʼnibe oración que ne bíʼnibe ni ndaaniʼ si ladxidoʼbe la? bicaadiaga Jiobá ni. Bidii rey que permisu Nehemías para chigucuí ca lindaa stiʼ Jerusalén sti biaje (biindaʼ Nehemías 2:1-8). Casi maʼ bidúʼyanu ca, ricabi Dios dede ca oración nachucu ni runi binni ndaaniʼ ladxidóʼ.
6, 7. 1) Xii nga ni nabé biʼniʼ Epafras, ne ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ. 2) Xiñee riquiiñeʼ guni orarnu pur xcaadxi binni.
6 Biblia laaca rabi laanu naquiiñeʼ guinínenu Dios pur xcaadxi binni, nécapeʼ nuu tiru qué zadúʼyanu guicabi Dios ca oración stinu nagueenda ne modo racaláʼdxinu (Sant. 5:16). Casi Epafras, hombre ni biʼniʼ xhiiñaʼ Cristu que la? nabé biʼniʼ orar pur ca biʼchiʼ ni naca xpinni Cristu. Guidúʼndanu xi bicaa Pablu de laabe dede Roma: «Laicaa stiuxi Epafras, binni xquidxi tu [de Colosas] ni cayuni xhiiña Cristu. Qué riaana dxí be de iníʼ né be Dios pur laatu de idubi ladxidóʼ be. Rinaba be uzuhuaa chaahui tu, ne ucaa ique tu guni tu irá ni na Dios. Naa nanna pabiáʼ riguu xa ique be laatu, laatu ne cani nuu ndaani guidxi Laodicea ne Hierápolis» (Col. 1:7; 4:12, 13).
7 Guidxi Hierápolis, Laodicea ne Colosas guyuucani ti lugar si ne ra guyuucani que láʼ Asia Menor. Ca xpinni Cristu de Hierápolis bibánicaʼ lade ca binni ni biʼniʼ adorar ti diosa ni láʼ Cibeles. Ndaaniʼ guidxi Laodicea bibani ca xpinni Cristu lade binni ni nabé gucuá ique gapa bidxichi. Ne ndaaniʼ guidxi Colosas bibánicabe lade stale binni ni bisiidiʼ ni zeeda si ndaaniʼ ique (Col. 2:8). Nga runi riénenu xiñee guyuu Epafras xizaa pur ca binni xquidxi ni naca xpinni Cristu. Laabe nabé biʼniʼ orarbe pur ca bíʼchibe, nécapeʼ cadi cá lu Biblia ximodo bicabi Dios ca oración stibe. Laanu laaca naquiiñeʼ guni orarnu pur ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu gatigá. Nécapeʼ qué riuʼnu lu xpida binni la? nuu tiru ránnanu cadiʼdiʼ tuuxa binnilídxinu o tuuxa xhamígunu lu xiixa guendanagana (1 Ped. 4:15). Ti modo para ganda gacanenu laacabe nga guinábanu lú Dios pur laacabe. Pablu nabé guleendú stale cosa purtiʼ biʼniʼ orar ca biʼchiʼ pur laa, ca oración ni gúninu pur ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu laaca zanda gacanécani laacaʼ (2 Cor. 1:10, 11).
8. 1) Ximodo nánnanu nabé bisaca para ca binnigola de Éfeso guni orarcaʼ. 2) Ximodo riquiiñeʼ guidúʼyanu ca oración ni rúninu Dios.
8 Ñee nánnacabe nabé risaca para laanu guni orarnu la? Dxi bidagulisaané Pablu caadxi binnigola de Éfeso la? «bizuxibi né be irá caʼ, uníʼ né be Dios. Ne óraque biina irá caʼ ne udiidxi dxiichi ca laabe, gudó ca bixidu cueʼ xhaga be. Ucaná ladxidóʼ ca purti gudxi be laaca ma qué zuuya ru ca laabe» (Hech. 20:36-38). Qué gánnadinu tu lá ca binnigola que, peru nánnanu nabé bisaca para laacabe guni orárcabe. Laaca naquiiñeʼ guisaca para laanu guni orarnu Dios. Riquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ Dios, ne chuʼ ladxidoʼno nayá ora guinínenu laabe, purtiʼ nánnanu zacá zucaadiaga Bixhózenu ni nuu guibáʼ laanu (1 Tim. 2:8).
Guzúʼbanu stiidxaʼ Dios lu guiráʼ cosa
9, 10. 1) Xi ejemplu bidii ca xiiñiʼ Zelofehad. 2) Xi riziidiʼ ca xpinni Cristu ni caʼruʼ guichaganáʼ de ca baʼdudxaapaʼ de Israel ni bizuubacaʼ diidxaʼ.
9 Pa qué gusiáʼndanu Jiobá la? zuzúʼbanu stiidxabe lu guiráʼ cosa ne zacaanu stale ndaayaʼ (Deu. 28:13; 1 Sam. 15:22). Riquiiñepeʼ nga guiale de ndaaniʼ ladxidoʼno guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá. Guiníʼ íquenu ni biʼniʼ gaayuʼ baʼdudxaapaʼ xiiñiʼ Zelofehad, ni bibánicaʼ ca dxi stiʼ Moisés. Costumbre stiʼ ca israelita que la? puru hombre nga ricaa herencia, cadi gunaa diʼ. Peru cumu guti Zelofehad ne qué ñapa nin ti hombre la? biʼniʼ mandar Jiobá guicaa ca gunaa que herencia stibe. Yanna, para ganda guicaacabe herencia que naquiiñeʼ guichaganácabe ca hombre si de tribu stiʼ Manasés, ti cadi tiidiʼ herencia que lu naʼ sti tribu (Núm. 27:1-8; 36:6-8).
10 Ca xiiñiʼ Zelofehad que nánnacaʼ zaree ca cosa que jneza pa guzuubacaʼ stiidxaʼ Dios. Biblia na: «Casi gudxi Jiobá Moisés que la? zaqué biʼniʼ ca xiiñidxaapaʼ Zelofehad. Ngue runi, Mahlá, Tirzá ne Hoglá ne Milcá ne Noá, ca xiiñiʼ Zelofehad, bichaganacaʼ xiiñiʼ ca biʼchiʼ bixhózecaʼ. Bichaganácabe lade ca familia stiʼ ca xiiñiʼ Manasés xiiñiʼ José, ti zacá guiaana herencia stiʼ ca baʼdudxaapaʼ que ra nuu tribu ra zeeda binnilidxi bixhózecaʼ» (Núm. 36:10-12). Bizuubaʼ ca gunaa riʼ stiidxaʼ Jiobá (Jos. 17:3, 4). Ca xpinni Cristu nuu yanna riʼ laaca zacaca laacaʼ, runi crecaʼ Dios ne ruzuubacaʼ stiidxabe, nga runi richaganacaʼ laaca xpinni si Cristu (1 Cor. 7:39).
11, 12. Ximodo bisihuinni Caleb biʼniʼ cré Jiobá de guidubi ladxidóʼ.
11 Laaca naquiiñeʼ chinándanu ejemplu stiʼ Caleb, sti israelita ni bizuubaʼ stiidxaʼ Jiobá lu guiráʼ cosa (Deu. 1:36). Biree si ca israelita de Egipto lu siglu XVI ante de ca dxi stiʼ Jesús que la? biseendaʼ Moisés doce hombre para chiguuyacaʼ ximodo nuu guidxi Canaán. Peru Josué ne Caleb si nga cani bicaacaʼ guiráʼ ca binni que guni crecaʼ Jiobá de guidubi ladxidoʼcaʼ ne guiuucaʼ lu layú que (Núm. 14:6-9). Gudiʼdiʼ si cuarenta iza de ngue bibániruʼ Caleb ne Josué ne bíʼnirucaʼ ni na Jiobá, ne Josué nga ni gulí Dios para yené guidxi Israel lu layú guníʼ Dios guicaacabe que. Peru xcaadxi hombre ni yeguuyanécabe layú que, gúticaʼ lu desiertu ra guzá ca israelita que cuarenta iza (Núm. 14:31-34).
12 Caleb nga tobi de ca binni ni bilá dxi guzá ca israelita que lu desiertu, ngue runi gúdxibe ca diidxaʼ riʼ Josué: «Naa qué nusaanaʼ Jiobá, Dios stinneʼ» (biindaʼ Josué 14:6-9). Dxi maʼ nápabe 85 iza gunábabe guicaabe layú ra nuu stale dani ni guníʼ Dios gudii laabe que, ne gunábabe guicaabe raqué neca nuuruʼ stale yoo ngola ra nabeza ca xhenemigu Israel (Jos. 14:10-15).
13. Xi naquiiñeʼ gúninu para cuʼ Dios ndaayaʼ laanu, dede ne ora cadídinu lu intiica guendanagana.
13 Pa qué gusaananu Jiobá la? zacanebe laanu cásica gucanebe Caleb, hombre ni bizuubaʼ diidxaʼ que. Zacá nga laani, pa guzúʼbanu diidxaʼ lu guiráʼ cosa, dede ne ora cadídinu lu intiica guendanagana la? zaguu Jiobá ndaayaʼ laanu. Peru nagana nga gúninu guiráʼ ni na Dios biaʼ dxi guibáninu, casi biʼniʼ Caleb. Casi rey Salomón, laa biʼniʼ ni na Dios dxi bizulú biʼniʼ mandar, peru ca gunaa bichaganabe que bicaacaʼ laabe guni adorarbe dios ni cadi dxandíʼ dxi bióʼxhobe, ngue runi «maʼ qué ninándadibe Jiobá de guidubi ladxidoʼbe casi biʼniʼ David bixhózebe» (1 Rey. 11:4-6). Nga runi, naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ Dios lu guiráʼ cosa ne cadi liica gusiáʼndanu laabe, neca guidxaagalunu intiica guendanagana.
Qué chuʼ dxi gusaana de guni crenu Jiobá
14, 15. Ximodo rusiidiʼ ni bizaaca Noemí ca laanu naquiiñeʼ guni crenu Dios.
14 Naquiiñeʼ guni crenu Dios, jmaruʼ si pa nuunu triste purtiʼ rábinu qué zanda gaca chaahuiʼ xiixa guendanagana nápanu. Guiníʼ íquenu de Noemí, laa nabeza Moab dxi guti xheelaʼ ne guiropaʼ xiiñiʼ. Dxi bibiguetaʼ gunaa riʼ Judá maʼ nagola ne dede cayuubaʼ ladxidóʼ ora guníʼ: «Cadi gábitu naa Noemí [“Ni nabé riuu nayecheʼ”, ni cá ñee yaza]. Lagabi naa Mará [o, “Yuubaʼ”, ni cá ñee yaza], purtiʼ naná modo naguu Dios Ni jma Nandxóʼ naa. Stale cosa napaʼ dxi ziaa, yanna maʼ xie nayaʼ bidxiguetaʼ Jiobá naa. Xiñee gábitu naa Noemí pa Jiobá maʼ biʼniʼ naa biaritiʼ, ne Ni jma Nandxóʼ ca nga cutiidiʼ naa lu guendanagana riʼ yaʼ» (Rut 1:20, 21).
15 Nánnanu nabé naná ni biʼniʼ sentir Noemí. Peru ora guiduʼndaʼ chaahuinu libru stiʼ Rut la? ridúʼyanu qué nusaana de ñuni crebe Jiobá de guidubi ladxidoʼbe. ¡Ne nabé bichaa modo nabánibe que! Rut xuaalídxibe, gunaa ni guti xheelaʼ que, bichaganáʼ Boaz ne gupa ti hombrehuiiniʼ. Ne Noemí peʼ nga bisiniisi xhiaga que. Biblia na: «Gudixhe ca xpesínabe lá baʼduhuiiniʼ que, ne nacaʼ: “Gule ti xiiñiʼ Noemí”. Ne gulee lácabe baʼduhuiiniʼ que Obed. Laabe nga bixhoze Jesé, bixhoze David» (Rut 4:14-17). Ora guibani Noemí sti biaje la? zuuyabe Rut ne zánnabe guca xuaalídxibe riʼ tobi de ca jñaabidaʼ Mesías que (Mat. 1:5, 6, 16). Cásica Noemí, ora nápanu ti guendanagana la? qué gánnanu xi zazaaca despué. Nga runi, qué riquiiñeʼ diʼ gusaana de guni crenu Jiobá, casi cayabi Proverbios 3:5, 6 laanu: «Gulaʼquiʼ guidubi ladxidoʼloʼ lu naʼ Jiobá, ne cadi gúniluʼ ni na si xpiaaniluʼ. Lu guiráʼ ni gúniluʼ guníʼ ique laabe, ne laabe zúnibe ca neza stiluʼ derechu».
Gudiʼnu lugar gacané espíritu santu laanu
16. Ximodo gucané espíritu santu stiʼ Dios caadxi binnigola stiʼ guidxi Israel dxiqué.
16 Pa qué gusiáʼndanu Jiobá la? zacanebe laanu ne espíritu stibe (Gál. 5:16-18). Dios bidii espíritu stiʼ 70 binnigola ni bibí para gacanecaʼ Moisés ti ganda sanírucaʼ ndaaniʼ guidxi Israel. Neca lá si Eldad ne Medad nga rieeteʼ la? espíritu que gucané guirácabe para gunda bíʼnicabe dxiiñaʼ stícabe (Núm. 11:13-29). Ca hombre riʼ gunda bíʼnicaʼ dxiiñaʼ sticaʼ, bidxíbicaʼ Dios, biʼniʼ cré binni laacaʼ ne bíʼnicaʼ ni jneza, cásica biʼniʼ xcaadxi binni bibí ante de laacabe (Éxo. 18:21). Zacaca nga ca binnigola ni nuu lade ca xpinni Cristu ca dxi stinu riʼ.
17. Ximodo gucané espíritu santu para guca tabernáculo que.
17 Espíritu santu stiʼ Jiobá laaca nabé gucané para gunda guca tabernáculo que lu desiertu. Gulí Jiobá Bezalel para gácabe xaíque lu dxiiñaʼ que, ne guníʼ zudii laabe «espíritu stiʼ Dios para gácabe binni nuu xpiaaniʼ, guiénebe, gánnabe ne para gápabe gracia ti ganda gúnibe intiica si dxiiñaʼ» (Éxo. 31:3-5). Bezalel ne Oholiab, hombre ni gucané laabe, ne xcaadxi hombre ni nuu xpiaaniʼ bíʼnicaʼ dxiiñaʼ roʼ que. Ne espíritu stiʼ Jiobá nga biniibi ladxidóʼ ca binni que para gudiicaʼ bueltu ti gaca dxiiñaʼ que (Éxo. 31:6; 35:5, 30-34). Laaca espíritu ca nga rucaa guiráʼ ca xpinni Dios para gúnicaʼ biaʼ gándatiʼ pur Reinu stiʼ Dios (Mat. 6:33). Neca nápanu gracia para gúninu intiica cosa la? caquiiñeʼ guinábanu espíritu santu ne gudiʼnu lugar gacaneni laanu, purtiʼ zaca si nga zanda gundúʼxenu dxiiñaʼ bisaanané Jiobá laanu (Luc. 11:13).
Qué chuʼ dxi gusaana de guni adorarnu Jiobá
18, 19. 1) Xi rucaa espíritu santu laanu gúninu. 2) Xi biziidiluʼ de ejemplu stiʼ Simeón ne Ana.
18 Espíritu santu rucaa laanu guni adorarnu Dios, nga runi qué rusiáʼndanu laabe. Dxiqué gucuaa xquidxi Dios mandatu riʼ: «Señor stiʼ stale binni nanda guiibaʼ nga naquiiñeʼ guni adorartu» (Isa. 8:13, Universidad de Navarra). Ngapeʼ nga ni biʼniʼ Simeón ne Ana, chupa xpinni Dios ni bibani ndaaniʼ guidxi Jerusalén ca dxi gule Jesús. Laacabe biʼniʼ respetárcabe Dios ne biʼniʼ adorárcabe laa (biindaʼ Lucas 2:25-38). Neca maʼ nagola Simeón gulézaruʼ «gueeda ni ulá ca binni Israel», purtiʼ biʼniʼ crebe zaca ni na ca diidxaʼ riguixhená ni caníʼ de Mesías que. Laabe gúnnabe zuuyabe Mesías que ante gátibe ora bisaba Dios espíritu stiʼ luguiabe, ne zaqué gúcani. Lu iza 2, yené María jñaa Jesús laa ndaaniʼ yuʼduʼ ne José, hombre ni gupa laabe casi xiiñiʼ. Bidxá ladxidóʼ Simeón de espíritu santu, ne bizulú caníʼ xi chiguni Mesías que ne guníʼ guizáʼ ziuubaʼ ladxidóʼ María. Ladxidóʼ María guizáʼ biuubaʼ ora biʼyaʼ pabiáʼ naná modo guti Jesús lu yaga que. Peru ¡bixuiʼlú pabiáʼ biecheʼ Simeón ora guluube «Cristu ni chi useenda Dios» que ndaaniʼ nabe! Nabé sicarú ejemplu stiʼ hombre riʼ para guiráʼ ca xpinni Dios ni nabani yanna, purtiʼ biʼniʼ adorarbe Dios.
19 Sicaríʼ caníʼ stiidxaʼ Dios de Ana, ti viuda ni napa 84 iza: «Qué riree be ndaani yuʼdu roʼ. Rusisaca be Dios ridxí ne huaxhinni, ne stale tiru riaana be sin go be para iníʼ né be Dios». Cumu laaca nuube ndaaniʼ yuʼduʼ dxi que la? gunda biiyabe baʼduhuiiniʼ que. ¡Ne nanna pabiáʼ biéchebe ora bíʼyabe baʼduhuiiniʼ ni chigaca Mesías que yaʼ! Oraqueca «bidii be diuxquixe Dios, ne dede óraque bizulú cayabi be binni badu huiini que nga ni cabeza ca gueda ulá Jerusalén». Qué ñaanadxí diʼ Ana de niníʼ de laani; gúpabe xidé gúdxibe binni ni maʼ nánnabe que. Cásica Simeón ne Ana, ca xpinni Cristu ni maʼ huaniisi riéchecaʼ purtiʼ nánnacaʼ zanda guni binni ni na Jiobá ne gaca Testigu stibe neca maʼ nagólacaʼ.
20. Xi riquiiñeʼ gúninu biaʼ tiica iza nápanu, ne xiñee.
20 Qué riquiiñeʼ diʼ gusiáʼndanu Jiobá, biaʼ tiica iza nápanu. Pa gúninu zacá la? zaguube ndaayaʼ stipa ni rúninu pa chuʼnu pur Reinu stibe ora gábinu binni xi guiráʼ cosa galán chigúnibe (Sal. 71:17, 18; 145:10-13). Peru, para ganda gusisácanu Jiobá la? naquiiñeʼ gápanu caadxi guenda ni riuuláʼdxibe. Guidúʼndanu xcaadxi historia zeeda lu Biblia ni zusiidiʼ laanu de ca guenda ni naquiiñeʼ gápanu.
Xi nicábiluʼ
• Ximodo nánnanu ricabi Jiobá ca oración runi binni.
• Xiñee riquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ Dios lu guiráʼ cosa.
• Xiñee naquiiñeʼ guni crenu Jiobá, neca nuunu triste pur xiixa guendanagana.
• Ximodo racané espíritu santu xquidxi Dios.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 4]
Bicabi Dios oración biʼniʼ Nehemías
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 5]
Ora guietenaláʼdxinu ca ndaayaʼ gucuaa Noemí que rucaani laanu guni crenu Jiobá de guidubi ladxidoʼno