Qué ñuu dxi nidxíbidu purtiʼ gupa Jiobá laadu
EGYPTIA PETRIDES GUNÍʼ NI BIZAACA
Ca Testigu de guidxi Chipre bidagulisaacaʼ lu iza 1972 ndaaniʼ guidxi Nicosia para gucaadiágacaʼ ti libana nabé risaca ni bidii Nathan H. Knorr. Dxi bidiibe libana ca maʼ zinebe stale iza de cayuuyabe gaca dxiiñaʼ stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá lu guidubi naca Guidxilayú. Ora bíʼyabe naa binibiáʼcabe naa, ne ante ugapadiuxeʼ laabe gunabadiidxabe naa: «Ximodo xa nuu ca Testigu ni nuu Egipto pue». Raca gande iza maca binebiaʼyaʼ laabe Alejandría (Egipto), guidxi ra guleʼ.
G ULEʼ ndaaniʼ guidxi Alejandría 23 stiʼ enero iza 1914. Jñaa gupa tapa xiiñiʼ, ne naa nga baʼduʼ primé stibe. Ca binnilidxeʼ gulézacaʼ gaxha de nisadóʼ. Dxiqué la? nabé binibiáʼ binni guidxi Alejandría ca pur modo guyáʼ ca yoo stini ne pur historia stini. Ndaaniʼ guidxi ca nabeza stale binni ni zeeda de Europa ne de Arabia, nga runi, ralidxeʼ bizíʼdidu guinidu árabe, francés, inglés ne italiano, ne aparte rinidu griegu, diidxaʼ gulenedu.
Binduuxesiaʼ scuela la? bidiicabe naa dxiiñaʼ ndaaniʼ ti yoo ra raca lari ni racu ca binni de Francia. Guizáʼ nayecheʼ bineʼ sentir purtiʼ naa ngue riguixheʼ ne runeʼ caadxi vestidu sicarú para gacu ca gunaa ni napa bueltu que ora checaʼ saa sticaʼ. Laaca nabé gucaniáʼ ndaaniʼ religión stinneʼ ne guyuuladxeʼ guundaʼ Biblia, nécaxa qué ñénepiaʼ cani biindaʼ que.
Biaʼ lu iza 1930 que binebiaʼyaʼ ti baʼdunguiuu ni láʼ Theodotos Petrides, laabe gúlebe lu isla stiʼ Chipre, ne nabé nacháʼhuibe. Baʼdunguiuu que nabé gudxite lucha, peru laaca bíʼnibe intiica dxiña ni ro binni ne intiica clase pastel ne pan. Theodotos guyuulaʼdxiʼ naa, biiyabe nacaʼ ti baʼdudxaapaʼ nahuiiniʼ dede nayaaseʼ lana guicha ique. Gatigá riguundabe caadxi canción sicarú lu diidxaʼ griegu ra ventana stinneʼ. Bichaganadu 30 stiʼ junio, iza 1940. Guizáʼ nayecheʼ guyuʼdu ca dxi que. Gulézadu ndaaniʼ ti cuartu ni nuu gueteʼ de cuartu stiʼ jñaa, ne lu iza 1941 gúpadu primé xiiñidu, gulee ladu laabe John.
Bizíʼdidu cani dxandíʼ rusiidiʼ Biblia
Maʼ xadxí nga guníʼ ique Theodotos pa dxandíʼ nga ni caziidiʼ ndaaniʼ religión stidu que ne guyuu stale cosa ni gunabadiidxabe de Biblia. Theodotos bizulú biziidiʼ de Stiidxaʼ Dios ne ca testigu stiʼ Jiobá sin ñannaʼ. Ti dxi nuaa ralidxeʼ ne xiiñeʼ huiineʼ, málasi nga guníʼ ti gunaa ra puertaʼ que ne bidii naa ti tarjeta ni caníʼ de Dios. Gucuaa tarjeta que ne biindaʼ ni maʼ pur beedanebe ni, de raqué biluiʼbe naa caadxi libru. ¡Guizáʼ bidxagayaa ora biiyaʼ ngueca ca libru que ne cani napa xheelaʼ!
Óraque gudxeʼ laabe: «Naa napaʼ ca libru ca; guyuu, gudiʼdiʼ». Bizuluacaʼ gunabadiidxaʼ laabe stale cosa, gunaa que labe Eleni Nicolau, chaahuiʼ chaahuiʼ bisiénebe naa ne Biblia cani gunabadiidxaʼ que. Guyuaaláʼdxepiaʼ ni biziideʼ que, ne qué nindaa bieneʼ Stiidxaʼ Dios. Ora biaanadxidu ti ratu de ni canidu que, biiyaʼ Eleni ti foto ni nuu ralidxeʼ ne luni biiyabe Theodotos, ne guniʼbe: «¡Naa runebiaʼyaʼ señor ca!». Aque bidxagayaa ora gunnaʼ maʼ cadagulisaa xheelaʼ ne ca testigu stiʼ Jiobá... ¡ne qué liica ñábibe naa! Ora bibiguétabe ra yoo dxi que la? gudxeʼ laabe: «Maʼ gunnaʼ paraa guyeluʼ domingu que, ne semana riʼ rapaʼ gana chiniáʼ lii».
Lu primé guendaridagulisaa guyaa que, nuu biaʼ chii binni cayuundacaʼ libru stiʼ Miqueas. Bicaadiagaʼ guiráʼ ni bieeteʼ raqué. Ne dede dxi que guiráʼ viernes huaxhinni riganna George ne Katerini Petraki laadu para gusiidicaʼ laadu de Biblia. Bixhozeʼ ne guiropaʼ bizanaʼ qué ñuuláʼdxicaʼ nusiidiʼ ca testigu stiʼ Jiobá laadu. Ne bendaʼ ni jma nahuiiniʼ que, qué nidxiichipeʼ peru qué liica ñaca Testigu. Yanna jñaa la? guca Testigu. Ne lu iza 1942 naa ne jñaa ne Theodotos, bidiʼdu laadu Jiobá ne guyuʼnísadu ndaaniʼ ti nisadóʼ guidxi Alejandría.
Gúpadu guendanagana
Lu iza 1939 bizulú guiropa guendaridinde ni guca guidubi naca Guidxilayú que, ne qué nindaa bigaandani África. Lu iza 1940, Edwin Rommel, xaíque stiʼ ca soldadu de Alemania, guyuube guidxi El Alamein ne ca soldadu stibe, ne ndaaniʼ guidxi Alejandría laaca guyuu stale soldadu stiʼ Gran Bretaña. Bitáledu stale ni guidoʼdo ni qué zaca feu, para cadi guiaadxaʼ gastiʼ laadu ora tinde guiropaʼ guidxi que. Peru qué nindaa de ngue gunabaʼ xaíque stiʼ Theodotos laa guni tender negociu cubi stibe ra ridoo pastel ni nuu Port Tawfiq, ngue runi yendézadu raqué. Lugar que nuuni gaxha de Suez. Nabé biyubi ti guendaxheelaʼ de raqué laadu, laacabe riníʼcabe griegu. Cumu qué gánnacabe pa ladu nabézadu la? bicheechecabe diidxaʼ de yoo pur yoo dede ra bidxélacabe laadu.
Port Tawfiq, ra nabézadu que, bíʼndanedu Stavros ne Giula Kypraios ne ca xiiñiʼ, Totos ne Georgia, ne guizáʼ guca xhamígudu laacabe. Nabé riuulaʼdxiʼ Stavros guʼndaʼ Biblia, dede bidxiguétabe ca reló ni nápabe ralídxibe ti hora para cadi ugaandadu últimu tren ra ribiguétadu que, ti guiaanarudu ra nuucabe. Nabé maʼ huaxhinni rilúxedu.
Dieciocho beeu gulézadu Port Tawfiq, peru guca huará jñaa, ne bibiguétadu Alejandría. Jñaa bizuubaʼ stiidxaʼ Dios dede dxi guti lu iza 1947. Sti biaje ca biʼniʼ sentirdu biquiiñeʼ Jiobá ca xpinni Cristu para gudii stipa laadu. Ca dxi queca bidxagaludu stale misioneru ralídxidu, ni chigucheechecaʼ diidxaʼ sti guidxi, laga bizuhuaa barcu ra zécabe Alejandría.
Biéchedu ne guyuʼdu triste
Lu iza 1952 gule guiropa xiiñeʼ, ne biree laabe James. Cumu maʼ nápadu xiiñidu la? bidiʼdu cuenta pabiáʼ naquiiñeʼ gusiniisidu laacabe ndaaniʼ xquidxi Dios. Ngue runi, bidiʼdu lídxidu para guidagulisaacabe. Laaca biaana ca precursor regular ni zeeda de sti ladu ralídxidu. Nga bicaa xiiñidu John, baʼduʼ huaniisi que, gannaxhii cani caziidiʼ ne guzulú de precursor regular dxi nahuiinigaruʼ. Ne para gunduuxebe scuela stibe la? riebe ni huaxhinni.
Qué nindaa biiyacabe huará corazón stiʼ Theodotos ne gúdxicabe laabe guchaabe de dxiiñaʼ. Guca nga dxi deruʼ tapa iza napa James. Ximodo gudxíʼludu guendanagana ca yaʼ. Biʼniʼ credu zacané Jiobá laadu, purtiʼ laabe nabe: «Cadi guidxíbiluʼ, purtiʼ naa nuaaniáʼ lii» (Isa. 41:10). Guníʼ ique si pabiáʼ nayecheʼ guyuʼdu ora beeda ti invitación ra nuudu lu iza 1956 para chuudu de precursor guidxi Ismailía, ni nuu gaxha de canal stiʼ Suez. Xcaadxi iza que guizáʼ naná chigácani para ca xpinni Cristu ni nuu guidxi Egipto, ngue runi, zaquiiñecabe gacanedu laacabe ne uguʼdu gana laacabe.
Lu iza 1960 bireʼdu de Egipto, ne ti maleta si nga bireené cada tóbidu de raqué. Guyuudu Chipre, isla ra gule Theodotos. Para dxi ca la? nabé maʼ huará xheelaʼ ne maʼ qué ganda guni dxiiñaʼ. Peru ti guendaxheelaʼ Testigu ni nabé nacháʼhuicaʼ gúdxicaʼ laadu cuézadu ndaaniʼ ti yoo ni nápacaʼ lu layú sticaʼ. Guizáʼ triste guyuaa purtiʼ Theodotos guti chupa iza despué ne maʼ stubeʼ bisiniiseʼ James. Sti xiiñeʼ ni láʼ John que beeda Chipre, maʼ bichaganáʼ ne napa xidé guʼyaʼ ca binnilidxi.
Jiobá gupa laadu ca dxi nagana que
Guti si xheelaʼ que la? Stavros ne Dora Kairis gúdxicaʼ laadu chindézadu ralídxicaʼ. Bizuxibeʼ ne bidiéʼ xquíxepeʼ Jiobá purtiʼ qué nusaana de ñapa laadu (Sal. 145:16). Dxi gudixhe ique Stavros ne Dora gutoocaʼ lídxicaʼ ne gucuicaʼ stobi maca ne ti Yoo stiʼ Reinu lu primé pisu que la? laaca bicuicaʼ ti yoo huiiniʼ ni napa chupa cuartu para naa ne James xiiñeʼ.
Despué bichaganáʼ James, laabe ne xheelabe gúcacabe precursor. Peru ra gule primé xiiñicabe bisaanacabe ni, ne despué gúpacabe xhonna xiiñicabe. Lu iza 1974, chupa iza despué de beeda ganna bizaʼnaʼ Knorr que laadu la? bizulú gudinde ca políticu que Chiprea. Stale binni ne stale Testigu bisaana lidxi ne bixooñecaʼ sti lugar, raqué gúpacabe xidé bizulúcabe guzíʼcabe ca stícabe sti biaje. Casi John xiiñeʼ, laa laaca biree zeʼ Canadá ne xheelaʼ ne guionnaʼ xiiñiʼ. Neca nuu ca guendanagana que, guizáʼ biéchedu ora bidúʼyadu stale tu cucheeche stiidxaʼ Reinu lu isla que.
Dxi maʼ bizuluáʼ gucuaa pensión la? maʼ gunda bicheecheʼ diidxaʼ jma. Peru raca chupa chonna iza guca ti derrame lu cerebru stinneʼ, ngue runi, gupaʼ xidé yendezaniáʼ James ne binnilidxi. Gudiʼdiʼ dxi, jma naxoo zigaca guendahuará stinneʼ que ne guyuaa ra hospital chupa chonna semana, de raqué yenécabe naa ra rápacabe binnigola. Neca nabé rudu yuubaʼ naa la? rinieniáʼ cani runi dxiiñaʼ raqué, ne xcaadxi binni huará nuu raqué ne cani riganna laacabe. Laaca nabé ruundaʼ, ne cumu racané ca xpinni Cristu naa la? randa ridagualisaaniáʼ laacabe ra riuundaʼ libru ni riaana jma gaxha de ra nuaa que.
Riguucabe gana naa pur modo nuaa
Guizáʼ riecheʼ nga gannaʼ de ca xpinni Cristu ni biindanedu, naa ne xheelaʼ Theodotos, de Stiidxaʼ Dios. Stale de ca xiiñicabe ne xhiágacabe naca Precursor; pur nga caadxi de laacaʼ nuucaʼ Australia, Canadá, Grecia, Inglaterra ne Suiza. John ne xheelaʼ, nabézacaʼ Canadá ne ti xiiñicaʼ. Dxaapaʼ huaniisi stícabe ne xheelaʼ nácacaʼ precursor. Yanna ni jma nahuiiniʼ que, Linda, ne xheelabe Joshua Snape la? guca invitárcabe chécabe Scuela de Galaad clase 124.
James yendezané xheelaʼ Alemania. Chupa de ca xiiñicabe nuu Betel: tobi nuu betel stiʼ Atenas de guidxi Grecia, ne stobi nuu betel stiʼ Selters de guidxi Alemania. Ne xiiñicabe ni jma nahuiiniʼ lade ca hombre stibe naca precursor Alemania, ne zaqueca bizáʼnabe ne xheelaʼ.
¡Nanna pabiáʼ stale cosa nga guinieniáʼ jñaa ne xheelaʼ, Theodotos, ora guiásacaʼ de lade gueʼtuʼ yaʼ! Nannaʼ dxiicheʼ nabé ziuucabe nayecheʼ ora gánnacabe pabiáʼ galán ejemplu bisaanacabe para ca binnilídxicabe.b
[Cani cá ñee yaza]
a Biiyaʼ ¡Despertad! 22 stiʼ enero iza 1975 yaza 12-15.
b Bizánanu Petrides guti dxi napa 93 iza laga cayaca revista riʼ.
[Ni caníʼ yaza 24]
Sti biaje ca biʼniʼ sentirdu biquiiñeʼ Jiobá ca xpinni Cristu para gudii stipa laadu
[Mapa ni zeeda lu yaza 24]
CHIPRE
NICOSIA
MAR MEDITERRÁNEO
EGIPTO
EL CAIRO
Alejandría
El Alamein
Ismailía
Suez
Port Tawfiq
Canal stiʼ Suez
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 23]
Naa ne Theodotos lu iza 1938
[Ra gucuaacabe dibuju o foto]
Foto stiʼ NASA/Visible Herat
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 25]
John xiiñeʼ ne xheelaʼ
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 25]
James xiiñeʼ ne xheelaʼ