BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w09 15/1 yaza 17-20
  • «Ndiʼ nga neza ca. Lasá luni»

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • «Ndiʼ nga neza ca. Lasá luni»
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2009
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Biziidibe cani dxandíʼ rusiidiʼ Biblia
  • Gucanebe stale binni gunibiáʼ Dios
  • Gucané ca guendaridagulisaa que laadu
  • Cani guyé Scuela stiʼ Galaad ne biseendacabe laacaʼ sti guidxi
  • Ca desgracia ni bizaaca binnilidxeʼ
  • Biseendacabe naa sti lugar
  • Qué huasaanacabe de sácabe lu «neza» stiʼ Dios
  • Ti herencia ni bisaanané jñaa laadu
  • Nuaaʼ galán né Dios ne laaca nuaaʼ galán né jñaaʼ
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2015
  • Hermana caʼ, lachinanda ejemplu stiʼ Eunice
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2022
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2009
w09 15/1 yaza 17-20

«Ndiʼ nga neza ca. Lasá luni»

BICAA HISTORIA STIʼ EMILIA PEDERSON

RUTH E. PAPPAS

LU IZA 1878 gule jñaa, ne biree labe Emilia Pederson. Laabe gúcabe maestra, peru laaca nabé guyuuláʼdxibe gacanebe binni gunibiáʼ Dios. Ne gudixhe íquebe chebe de misionera ndaaniʼ guidxi China. Dede biyúbibe ti guiña para uguube cani chinebe guidxi ca. Gudiʼdiʼ si iza gúparube ni ndaaniʼ yoo ra biniiseʼ ni nuu Jasper, ti guidxi huiiniʼ ni nuu Minnesota (Estados Unidos). Peru dxi guti jñaa biidaʼ la? maʼ qué ñúnidibe ni gudixhe íquebe que, purtiʼ maʼ laabe bisiniisibe ca béndabe ne ca bizáʼnabe. Lu iza 1907 bichaganabe bixhozeʼ, Theodore Holien, ne gúpacabe gadxe xiiñicabe. Naa nga xhuncu stícabe, guleʼ 2 stiʼ diciembre iza 1925.

Jñaa nabé gucalaʼdxiʼ ganna stale cosa zeeda lu Biblia, ne biyúbibe tu gusiene cani laabe. Casi ti dxi la? guyé ti pastor stiʼ Iglesia Luterana ra nuube ne gunabadiidxabe laa paraa cá lu Biblia infiernu ca nga ti lugar ra racaná ca binni malu. Peru pastor que gudxi laabe pa cá ni lu Biblia o pa cadi cá ni la? naquiiñeʼ guiziidiʼ binni nuu ti infiernu.

Biziidibe cani dxandíʼ rusiidiʼ Biblia

Caadxi dxi despué de iza 1900, yebiʼ Emma, benda jñaa, ndaaniʼ guidxi Northfield (Minnesota) para guiziidiʼ guxhidxi saa. Laabe gulézabe ralidxi maestru stibe ni láʼ Milius Christianson. Ne xheelaʼ maestru ca naca tobi de ca binni ni ruundaʼ Biblia, zacá nga binibiáʼcabe ca testigu stiʼ Jiobá dxiqué. Emma gudxi laabe guizáʼ riuulaʼdxiʼ jñaa guʼndaʼ Biblia, ne qué nindaa de ngue biseendaʼ xheelaʼ maestru que ti carta ra nuube ra cacabi guiráʼ cani racaláʼdxibe gánnabe.

Ti dxi zeʼ Lora Oathout, tobi de cani ruundaʼ Biblia, lu ti tren ni biree de guidxi Sioux Falls (Dakota del Sur) para chigucheeche diidxaʼ ndaaniʼ guidxi Jasper. Jñaa biindaʼ ca libru ne revista bidiibe laa, ne lu iza 1915 bisiidiʼ jñaa binni cani dxandíʼ rusiidiʼ Biblia ne gudiizibe ca libru ne ca revista bidii Lora Oathout laabe.

Lu iza 1916 que gunna jñaa cheʼ Charles Taze Russell ti guendaridagulisaa ni chigaca ndaaniʼ guidxi Sioux City (Iowa). Jñaa rapa gana cheʼ peru nápabe gaayuʼ xiiñibe, ne Marvin ni jma nahuiiniʼ que napa gaayuʼ beeu. Peru yenebe guiráʼ ca xiiñibe guendaridagulisaa que lu tren neca riaana ni 160 kilómetru de ra nabézacabe. Raqué bicaadiágabe ca libana bidii Russell, biiyabe «Foto-Drama de la Creación» ne guyuunísabe. Ora bibiguétabe ralídxibe la? bicaabe ti tema ra guniʼbe cani bieeteʼ lu guendaridagulisaa guyebe que ne bireeni lu periódicu ni láʼ Jasper Journal, ni riree guidxi huiiniʼ ra nabézabe que.

Guyé 18,000 binni guendaridagulisaa ni guca Cedar Point (Ohio) lu iza 1922, ne laaca guyé jñaa raqué. Guiráʼ cani bieeteʼ raqué gucanécani laabe para cadi nusaana de nucheechebe stiidxaʼ Reinu. Stale biaje gúdxibe laadu ca diidxaʼ riʼ: «Ndiʼ nga neza ca. Lasá luni» (Isa. 30:21).

Gucanebe stale binni gunibiáʼ Dios

Ra ruzulú iza 1920 biree ca binnilidxeʼ de guidxi Jasper ne yendézacaʼ gaxha de laani. Bixhozeʼ gupa ti negocio ne nabé biʼniʼ ganarbe bueltu luni ne laaca gúpabe ti familia nabé naroʼbaʼ ne bidiibe ni iquiiñecaʼ. Neca qué ñuundapeʼ bixhozeʼ Biblia casi jñaa la? nabé gucanebe para gucheeche familia stidu diidxaʼ ne galán modo bidxaagalube ca binnigola ni riganna ca binni ridagulisaa ni biaana ralídxibe, dxiqué rábicabe laacaʼ peregrino. Ora gudii tobi de ca binnigola riʼ libana ralídxidu rié biaʼ ti gayuaa binni para gucaadiaga libana que. Ne para ganda chuʼ guiráʼ binni que ralídxidu la? gúpadu xidé bicuidu laacabe ra sala stidu, ra ridoʼdo gueta ne dede ra rásidu.

Dxi napaʼ gadxe iza, gudxi stiaʼyaʼ Lettie laadu racalaʼdxiʼ chupa xpesínube (Ed Larson ne xheelaʼ) guiziidicaʼ de Biblia. Qué nindaa de ngue biziidiʼ guendaxheelaʼ riʼ de Biblia ne despué gúdxicabe ti xpesínacabe ni láʼ Martha van Daalen laaca zanda chigucaadiaga ora ruundacabe Biblia. Martha ne xheelaʼ ne xhono xiiñiʼ gúcacaʼ xpinni Dios.a

Ca dxi que, ti baʼdunguiuu ni láʼ Gordon Kammerud, ni nabeza biaʼ chupa chonna kilómetru de ra nabézadu, bizulú biʼniʼ xhiiñaʼ bixhozeʼ. Ca binni de raqué gúdxicaʼ laabe gápabe cuidadu purtiʼ cadi galán religión stiʼ ca xiiñiʼ xpatronbe. Peru qué nulabi Gordon laacabe ne bizulú biindaʼ Biblia ne nagueendaca bidii cuenta caziidiʼ ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia. Chonna beeu despué guyuunísabe, bixhózebe ne jñaabe laaca gúcacaʼ xpinni Dios. Binnilídxidu nabé bidxaaga familia Kammerud ne familia Van Daalen.

Gucané ca guendaridagulisaa que laadu

Nabé gucané guendaridagulisaa ni guca Cedar Point que jñaa, ngue runi qué liica ñaadxabe nin tobi de laacani. Dxi nahuiineʼ rietenaladxeʼ nabé zitu riuudu ra raca ca guendaridagulisaa roʼ que, casi ni guca Columbus (Ohio) lu iza 1931, ra bieeteʼ maʼ testigu stiʼ Jiobá chiguiree ladu (Isa. 43:10-12). Laaca nabé rietenaladxeʼ guendaridagulisaa roʼ ni guca Washington lu iza 1935, raqué bidiicabe ti libana ni qué ziuu dxi guiaandaʼ naa purtiʼ luni bisiénecabe tuu nga cani zeeda gaca «jma binni» ni rieeteʼ lu libru stiʼ Apocalipsis (Apo. 7:9). Raqué guyuunisa ca bendaʼ, Lilian ne Eunice, ne laaca guyuunisa jma de xhono gayuaa binni.

Laaca guyuudu ca guendaridagulisaa ni guca Columbus (Ohio) lu iza 1937, ne ni guca Seattle (Washington) lu iza 1938 ne ni guca Nueva York lu iza 1939. Guyuudu ca guendaridagulisaa que ne familia Van Daalen, Kammerud ne xcaadxi xpinni Cristu, ne neza ziuudu que rásidu ora guixhinni. Lu iza 1940, bichaganáʼ Eunice bendaʼ Leo van Daalen ne gúcacaʼ precursor. Lu iza queca bichaganáʼ Lilian ti xpinni Cristu láʼ Gordon Kammerud, ne laaca gúcacaʼ precursor.

Guendaridagulisaa roʼ ni guca San Luis (Misuri) lu iza 1941 que nabé risaca ni para naa purtiʼ dede dxi que bichaa modo riníʼ iqueʼ. Raqué stale de cani nahuiiniʼ gucuaadu libru ni láʼ Hijos. Qué nindaa de ngue gucaʼ precursora 1 stiʼ septiembre iza 1941 dxi napaʼ 15 iza, ne bizanaʼ Marvin ne xheelaʼ, Joyce, laaca gúcacaʼ precursor dxi ca.

Cumu neza ra nabézadu que nabé runi binni dxiiñaʼ lu layú la? nagana raca para xcaadxi Testigu cheʼ ca guendaridagulisaa roʼ que purtiʼ raca cani dxipeʼ rindísacabe cosecha stícabe. Ngue runi, ora ribiguétadu de ca guendaridagulisaa que, rutagulisaadu guiráʼ cani qué randa rié para gábidu laacaʼ xi guiráʼ bizíʼdidu. Ne guizáʼ nayecheʼ riuʼdu ca dxi ca.

Cani guyé Scuela stiʼ Galaad ne biseendacabe laacaʼ sti guidxi

Lu beeu febrero stiʼ iza 1943 bizulú Scuela stiʼ Galaad para gacaneni ca precursor ca gácacaʼ misioneru. Lu primé clase que guyé xhoopaʼ de familia Van Daalen: Emil, Arthur, Homer ne Leo (guidápacabe bíʼchicabe), ne Donald (xprímucabe) ne Eunice bendaʼ, xheelaʼ Leo. Neca cayéchedu chécabe que la? laaca guyuʼduʼ triste purtiʼ qué gánnadu padxí guidúʼyadu laacabe sti biaje. Bilúxesicaʼ scuela que biseendacabe laacaʼ Puerto Rico, ca dxi que caadxi si Testigu nuu ndaaniʼ guidxi ca.

Gudiʼdiʼ si ti iza maʼ guyé Lilian, Gordon, Marvin ne Joyce guionna clase stiʼ Galaad, ne laaca biseendacabe laacaʼ Puerto Rico. Lu beeu Septiembre stiʼ iza 1944, dxi napaʼ 18 iza, maʼ naa guyaa lu guidapa clase stiʼ Galaad. Biluxe clase que lu beeu febrero iza 1945, ne laaca biseendacabe naa Puerto Rico ra nuu ca bizanaʼ. Stale cosa bineʼ ne biziideʼ ora yendayaʼ raqué. Nécapeʼ nagana guca para laadu guizíʼdidu diidxastiá la? qué nindaa de ngue chupa chonna de laadu bizulú biindané jma de gande binni Biblia. Ne guluu Jiobá ndaayaʼ stipa bínidu. Yanna maʼ nuu biaʼ veinticinco mil ni rucheeche diidxaʼ Puerto Rico.

Ca desgracia ni bizaaca binnilidxeʼ

Lu iza 1950, gupa Eunice xheelaʼ Leo ti xiiñiʼ, ni gulee lácabe laa Mark, ne biaanarúcabe Puerto Rico neca maʼ nápacabe xiiñicabe. Chupa iza despué, 11 stiʼ Abril iza 1952 que, gucuaacabe ti avión para chigánnacabe binnilídxicabe. Peru qué liica nindácabe ra zécabe que, purtiʼ ora biasa avión que bizulú guca feu ni ne biaba ni ndaaniʼ nisadóʼ. Raqué guti Leo ne Eunice. Peru bilá xiiñihuiinicabe que purtiʼ gulee ti hombre ni dxiʼbaʼ lu ti salvavida laabe ndaaniʼ nisa ne bichácabe bi ruaabe para bibánibe.b

Gudiʼdiʼ si gaayuʼ iza despué, 7 stiʼ marzo iza 1957, bizaaca binnilidxeʼ sti desgracia. Dxi zeʼ bixhozeʼ ne jñaa ra Yoo stiʼ Reinu málasi gureza ti yanta xcárrucabe. Pur ngue bizuhuaa bixhozeʼ carru stiʼ guriá carretera que para guchaa yanta stini, peru oraquepeʼ zidiʼdiʼ ti carru gulá laabe ne gútibe óraqueca. Cumu nabé runibiáʼ binni bixhozeʼ la? guyé xhoopaʼ gayuaa binni ora bidiicabe libana dxi gútibe ne zaqué gunna ca binni de ra nabézadu que ni runi cré ca Testigu.

Biseendacabe naa sti lugar

Caadxi dxi ante gati bixhozeʼ biseendacabe naa Argentina. Lu beeu agosto iza 1957 yendayaʼ ndaaniʼ guidxi Mendoza, ni riaana ñee ca dani ni láʼ Andes. Lu iza 1958 yendá George Pappas raqué, ti misioneru ni guyé clase 30 stiʼ Galaad. Nabé guca xhamiguaʼ laabe, ne bichaganadu lu beeu abril stiʼ iza 1960. Ne sti iza que guti jñaa dxi napa 83 iza. Biaʼ dxi bibánibe qué nusaanabe de ñúnibe ni na Jiobá ne gucanebe stale binni gunibiáʼ Dios.

Chii iza gulezaniáʼ George ne xcaadxi misioneru ndaaniʼ gadxé gadxé yoo ra riaana ca misioneru. Despué, gadxe iza guzadu yegánnadu ca neza binni ridagulisaa. Lu iza 1975 bibiguétadu Estados Unidos para gápadu caadxi binnilídxidu ni huará. Lu iza 1980 biʼniʼ invitárcabe xheelaʼ chiganna ca neza binni ridagulisaa ni riníʼ diidxastiá. Lu iza que nuu xhoopaʼ gayuaa neza binni ridagulisaa ni riníʼ diidxastiá ndaaniʼ guidxi ca, peru yanna maʼ nuu jma de chonna mil. Veintiséis iza yegánnadu stale de ca neza binni ridagulisaa nuu raqué.

Qué huasaanacabe de sácabe lu «neza» stiʼ Dios

Biiyaruʼ jñaa guca xcaadxi binnilidxi precursor regular. Casi Carol sobrinaʼ (xiiñiʼ Ester bendaʼ, ni huaniisi que) bizulú de precursora lu iza 1953. Despué bichaganabe Dennis Trumbore. Guirópacabe nacarúcabe precursor. Lois, sti xiiñiʼ Ester, bichaganáʼ Wendell Jensen. Laacabe guyécabe clase 41 stiʼ Galaad ne guyuucabe quince iza de misioneru Nigeria. Mark, hombrehuiiniʼ ni guti bixhoze ne jñaa dxi biaba avión ni bizéʼtenu que, gucuaa bizaʼnaʼ Leo laabe casi xiiñiʼ, bizáʼnabe ca láʼ Ruth La Londe ne xheelaʼ láʼ Curtiss, guirópacaʼ bisiniisicaʼ hombrehuiiniʼ ca. Mark ne xheelaʼ, Lavonne, gúcacaʼ precursor stale iza ne bisiniisicaʼ tapa xiiñicaʼ lu «neza» stiʼ Dios (Isa. 30:21).

Orlen, sti bizanasiáʼ ni nabani yanna napa jma de 90 iza ne cayúnirube ni na Jiobá. Naa ne George xheelaʼ nácarudu precursor.

Ti herencia ni bisaanané jñaa laadu

Dede yanna napaʼ escritorio stiʼ jñaa, tobi de ca cosa ni jma risaca stibe. Laani nga ni bisigaʼdeʼ bixhozeʼ laabe dxi bichaganácabe. Ndaaniʼ tobi de ca caja stini nuu ti álbum nabé risaca para naa. Ne ndaaniʼ ni zeeda stale carta ne periódicu ni bicaabe para gusiidibe cani runi crebe. Nuu de laacani bicaabe cani ra bizulú siglu XX. Ndaaniʼ escritorio ca laaca guleeʼ ca carta ni bicaaʼ ne ni bicaa ca bizanaʼ ra nuu jñaa dxi nuudu de misioneru. ¡Nabé nga riuuladxeʼ guundaʼ ca carta ca gatigá! Ne ca carta ni bicaabe ra nuudu laaca nabé risaca cani, purtiʼ guizáʼ racanécani naa. Neca qué liica ñanda ñaca jñaa misionera casi gudixhe ique la? modo bisihuínnibe riuuláʼdxibe gácabe misionera que nabé gucaneni stale de laadu gúnidu dxiiñaʼ ca. Guiráʼ dxi riníʼ iqueʼ pabiáʼ nayecheʼ ziuʼdu ora guidagulisaa guiráʼ ca binnilidxeʼ ndaaniʼ Paraísu ni chigaca lu Guidxilayú riʼ (Apo. 21:3, 4).

[Cani cá ñee yaza]

a Lu revista La Atalaya 15 stiʼ noviembre iza 1983, yaza 27-30, zeeda historia stiʼ Emil H. van Daalen, tobi de ca xiiñiʼ Martha.

b Biiyaʼ revista ¡Despertad! 22 stiʼ julio iza 1952, yaza 3, 4.

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 17]

Emilia Pederson

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 18]

Jñaa, ne bixhozeʼ (dxibalunaʼ Marvin); cani nuu delante ca ruzulú lácabe ladu bigaʼ ne rilúxecani ladu derechu: Orlen, Ester, Lilian ne Mildred (1916)

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 19]

Leo ne Eunice caadxi dxi ante gáticaʼ

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 20]

Ladu bigaʼ ruzulú lácabe ne rilúxecani ladu derechu; Cani zuhuaa atrá: Ester, Mildred, Lilian, Eunice ne naa; cani nuu delante: Orlen, jñaa, bixhozeʼ ne Marvin (1950)

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 20]

Naa ne xheelaʼ, George Pappas, dxi canagánnadu ca neza binni ridagulisaa (2001)

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir