Bidxélacabe ti tesoro nabé risaca
ÑEE huayuu dxi guidxeʼluʼ xiixa tesoro ti lugar ra cadi cabézaluʼ la? Ngapeʼ nga bizaaca ti testigu stiʼ Jiobá de Estonia ni láʼ Ivo Laud 27 stiʼ marzo iza 2005, laga cayacanebe sti Testigu ni maʼ huaniisi ni láʼ Alma Vardja para guchiácabe ti cuartu huiiniʼ. Ora bichiácabe ti cueʼ ni que biiyacabe nuu ti tabla cueʼ tobi de ca yaga ñee stini. Ora guleecabe tabla que biiyacabe sti tabla jma nahuiiniʼ ni nuchii ruaa ti huecu huiiniʼ ni nalaga biaʼ 10 centímetru, ne 1,2 metru de nasoo ne gueeteni biaʼ 10 centímetru. (1) ¡Ti lugar ra nagaʼchiʼ! ¡Raqué nuu ti tesoro! Xi tesoro ca yaʼ. Tu bicaachini raqué yaʼ.
Naca si ni caadxi paquete ni renda chaahuiʼ caadxi guiʼchiʼ nanaandeʼ. (2) Ndaaniʼ cani nuu caadxi guiʼchiʼ ni gulee ca testigu stiʼ Jiobá, ne stale de laacani nécani ca tema ni reeda lu Torre stiʼ ni rapa ni ruundacabe lu ca guendaridagulisaa (nuuni de iza 1947). (3) Ca tema ca bicaa chaahuicabe cani ne nácabe lu diidxaʼ estonio. Ndaaniʼ ca paquete que laaca bidxélacabe xcaadxi guiʼchiʼ ni gucané laacabe gánnacabe tu guluucani raqué. Lúcani cá guiráʼ ni gunabadiidxacabe Villem Vardja, xheelaʼ Alma, maʼ raca stale iza. Laaca biiyacabe cá lu ca guiʼchiʼ que xi bizaacabe ca iza bideguyoobe. Peru xiñee bideguyoobe yaʼ.
Villem biiyaʼ dxiiñaʼ biʼniʼ neza binni ridagulisaa stiʼ guidxi Tartu ne despué stiʼ guidxi Otepää, guiropaʼ cani nuucani Estonia. Zándaca ante de guiropa guendaridinde ni guca lu guidubi naca Guidxilayú que nga bizulú biziidibe de Stiidxaʼ Dios. Despué, 24 stiʼ diciembre iza 1948 gunaazeʼ ca comunista laabe purtiʼ cucheechebe diidxaʼ. Ca puliciá que gunabadiidxacaʼ laabe ne gucaláʼdxicaʼ niniʼbe lá xcaadxi Testigu. Aparte de qué ninacaʼ nuluiʼbe nezalú ti juez cadi cayúnibe cosa malu la? biseendacaʼ laabe 10 iza Rusia ra deguyoo xcaadxi binni.
Villem qué nucheené Dios dede dxi guti, 6 stiʼ marzo iza 1990. Xheelabe qué ñanna pa nuu ca guiʼchiʼ que raqué. Zándaca qué ñábibe xheelabe gastiʼ para cadi nizaaca xiixa pa ninabadiidxacabe laa. Xiñee bicaachibe cani yaʼ. Purtiʼ ca binni ni nuu lu grupu ni láʼ Comité de Seguridad del Estado soviético (KGB) málasi richuucaʼ ralidxi ca xpinni Cristu para gúʼyacaʼ pa guidxélacaʼ libru ne revista ni cusiidiʼ de Biblia. Zándaca bicaachiʼ Villem ca paquete que raqué para cadi guiaana ca xpinni Cristu sin guiziidicaʼ de Jiobá neca gaxha KGB laacabe stale libru ne revista stícabe. Lu iza 1990 bidxélacabe xcaadxi lugar ra gaʼchiʼ xcaadxi paquete, tobi de ca lugar ca nuuni Tartu, ladu gueʼteʼ stiʼ Estonia, ne laaca Villem biʼniʼ ca lugar ra gaʼchiʼ cani.
Xiñee zanda guininu ti tesoro nga ca paquete ca yaʼ. Purtiʼ pur modo gucuá chaahuiʼ ni cá lu ca guiʼchiʼ nuu ndaaniʼ cani ne modo guyuu chaahuiʼ cani rihuinni pabiáʼ bisisaca ca xpinni Cristu de dxiqué guiziidicaʼ de Jiobá (Mat. 24:45). Ñee zacaca rusisácaluʼ guiziidiluʼ de Jiobá la? Revista Torre stiʼ ni rapa, ni nuu lu diidxaʼ estonio ne lu jma de ti gayuaa setenta diidxaʼ, laaca cusiidini binni de Jiobá.