Huayuuyaʼ modo racané Biblia binni
Vito Fraese guníʼ ni bizaaca
ZÁNDACA ora gunadiágaluʼ diidxaʼ Trentinara guinabadiidxaluʼ xi laani. Laani nga ti guidxi huiiniʼ de Italia ni nuu ladu gueteʼ de guidxi Nápoles. Racá gule bixhozeʼ ne jñaaʼ, ne Angelo, bicheʼ baʼduʼ lugola. Peru qué nindaa de gule Angelo yendézacabe Estados Unidos ndaaniʼ ti guidxi ni láʼ Rochester, Nueva York, ne raqué nga guleʼ lu iza 1926. Bixhozeʼ binibiáʼ ca testigu stiʼ Jiobá (dxiqué lácabe Cani Ruundaʼ Biblia) lu iza 1922, ne jñaaʼ laaca nagueendaca bizulú biziidiʼ cani rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios.
Nabé nachaʼhuiʼ guca bixhozeʼ ne riníʼ íquebe ante gúnibe xiixa, peru ridxiichibe ora gúʼyabe cadi cayuni binni ni jneza. Nabé ridxiichibe purtiʼ cadi dxandíʼ ni rusiidiʼ ca xaíque yuʼduʼ que binni, ngue runi ora tiica si riniʼbe cani rusiidiʼ Biblia. Ne dxi guca jubilarbe gúcabe precursor regular, ne bisaanabe ni dxi nápabe 74 iza ra guca huarabe ne dxi maʼ runiná nanda riaba inviernu laabe. Neca zaqué, bicheechebe diidxaʼ guirá beeu ne bíʼnibe biaʼ cuarenta ne sesenta hora, ne zacá bíʼnibe dede dxi maʼ bisaabe 90 iza. Ejemplu stiʼ bixhozeʼ bicaani naa guneʼ zaqueca. Neca nácabe ti hombre naquiite la? jma nga ricá íquebe gúnibe ca cosa ca jneza. Ne gatigá riniʼbe ca diidxaʼ riʼ: «Nabé risaca cani rusiidiʼ Biblia, nga runi cadi naquiiñeʼ gusaana de guininu cani».
Bixhozeʼ ne jñaaʼ bíʼnicaʼ stipa pur gusiidicaʼ naa ne stapa bicheʼ de stiidxaʼ Dios. Naa guyuaanisaʼ 23 stiʼ agosto iza 1943, ne gucaʼ precursor lu beeu junio iza 1944. Carmela bizanaʼ guca precursora Geneva, ti guidxi ni nuu Nueva York. Xcompañérabe láʼ Fern, ti baʼdudxaapaʼ ni nabé naquiite. Nin qué nindaa bidieeʼ cuenta rapaʼ gana guibaneniáʼ laabe biaʼ dxi guibaneʼ, ngue runi bichaganadu lu beeu agosto iza 1946.
Dxi gúcadu misioneru
Bichaganásidu gúcadu precursor especial Geneva ne ndaaniʼ guidxi Norwich, sti guidxi ni nuu Nueva York. Lu beeu agosto iza 1948 guyuudu clase 12 stiʼ Galaad. Biseendacabe laadu Nápoles, ti guidxi stiʼ Italia, ne laaca biseendacabe sti guendaxheelaʼ casi misioneru, Carl ne Joanne Ridgeway. Ca dxi que deruʼ cayuu guidxi que galán despué de ti guendaridinde ni guca raqué. Cumu nabé nagana para guidxéladu ti yoo la? gupa xidé gulézadu chupa chonna beeu ndaaniʼ ti yoo ni napa chupa cuartu nabé nahuiiniʼ.
Cumu dxi biniiseʼ binadiagaʼ guníʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ dialectu napolitano la? riene binni naa ora guiniéʼ diidxaʼ italiano, neca riniéʼ ni ne tono stiʼ cani riníʼ inglés de Estados Unidos. Peru para Fern la? nagana guca para laabe guiziidibe diidxaʼ que, neca despué biziidibe guiniʼbe ni jma jneza que naa.
Ca binni de Nápoles qué ñuuláʼdxicaʼ stiidxaʼ Dios primé que. Ca binni si ni guyuulaʼdxiʼ guiziidiʼ nga tapa binni de ti familia ni bitoo gueza nagaʼchiʼ. Tobi de laacabe láʼ Teresa, ora guireebe de ralídxibe ca siadóʼ ca rihuinni riroobe, purtiʼ ruchabe stale gueza ndaaniʼ ca bolsa ni napa xfáldabe, peru ora guibiguétabe huadxí maʼ nabidxi rihuínnibe. Stiidxaʼ Dios bicaani familia riʼ ne xcaadxi binnilidxi guchaacaʼ modo laacaʼ, biaʼsi dieciséis binni beeda gaca Testigu. Yanna riʼ maʼ nuu biaʼ chonna mil gadxe gayuaa ni rucheeche diidxaʼ ndaaniʼ guidxi Nápoles.
Bicaalúcabe laadu
Dxi nápadu gaʼ beeu de nuudu Nápoles, guiropaʼ guendaxheelaʼ ni nuudu raqué casi misioneru bicaa cani runi mandar guidxi que laadu guireʼdu de raqué. Ngue runi, yendézadu Suiza ti beeu ne despué bibiguétadu Italia peru maʼ né ti visa para turista. Naa ne Fern biseendacabe laadu Turín. Primé la? ti gunaa biquixe laadu ti cuartu ni napa ralidxi, ne gupa xidé biquiiñedu guzina ne bañu stiʼ. Despué maʼ bedandá guendaxheelaʼ Ridgeway ne óraque biyúbidu ti yoo huiiniʼ para cuezanedu laacabe. Despué maʼ beeda gácadu gaayuʼ guendaxheelaʼ de misioneru ndaaniʼ yoo que.
Lu iza 1955 bicaacabe laadu guireʼdu de Turín, peru para ca dxi que maʼ bizulú tapa neza binni ridagulisaa ne laaca maʼ nuu xpinni Cristu lugar que ni zanda sanírucaʼ lade ca binni ridagulisaa que. Sicaríʼ gudxi cani runi mandar guidxi que laadu: «Nanna dxíchidu ora maʼ guireetu de raríʼ, laatu ca americanu, guiráʼ ni maʼ bíʼnitu qué zandaa zabiácani». Peru nabé bidale xpinni Cristu raqué, nga rusihuinni riguu Dios ndaayaʼ dxiiñaʼ ni rúninu. Yanna riʼ nuu jma de 4,600 Testigu ndaaniʼ 56 neza binni ridagulisaa ndaaniʼ guidxi Turín.
Ti guidxi sicarú ni láʼ Florencia
Sti lugar ra guyuudu nga Florencia. Maca huayunadiágadu de guidxi riʼ, purtiʼ raqué biseendacabe Carmela bizanaʼ né xheelabe Merlin Hartezler. Peru ora yendézadu ndaaniʼ guidxi que bíʼyadu jma sicarú ni que biaʼ guníʼ íquedu pur ca lugar ni nápani, casi Piazza della Signoria, Ponte Vecchio, Piazzale Michelangelo o Palazzo Pitti. Ne laaca nabé sicarú bicaadiaga ca binni de Florencia que stiidxaʼ Dios.
Bíʼndanenu ti familia de stiidxaʼ Dios, ne guyuunisa guendaxheelaʼ que. Peru qué nusaana hombre que de niguʼbaʼ gueza. Revista La Atalaya ni biree iza 1973 guníʼ gusaana cani ruundaʼ revista riʼ de cúbacaʼ gueza purtiʼ runibiidini xcuérpucaʼ, ne ca xiiñibe ni huaniisi gunábacaʼ laabe gusaanabe de cúbabe ni. Bidii stiidxabe laacaʼ zúnibe ni, peru qué ñúnibe ni. Ti gueelaʼ gudxi xheelabe ca cuachi stícabe de gaʼ iza chigásicaʼ ne qué ñuniné laacabe oración ni maʼ biaacabe gúnicabe ante chigásicabe. Despué bichiiñaʼ laabe ne guyebe ra xcuártucaʼ. Yendabe maʼ bíʼnicaʼ oración sticaʼ, ne gunabadiidxabe laacaʼ: «Xi guniʼtu lu oración stitu yaʼ». Laacabe bicábibe: «Jiobá, rinábadu lii gacaneluʼ bixhózedu gusaana de cubaʼ gueza». Óraque bicaa jñaacabe ridxi bixhózecabe ne gúdxibe laa: «Gudáʼ gunadiágaluʼ ni guníʼ ca xiiñiluʼ lu oración sticaʼ». Ora binadiágabe ni guníʼ ca xiiñibe bizulú biinabe ne guniʼbe: «¡Maʼ qué ziuuruʼ dxi cubaʼ gueza!». Bíʼnibe ni guniʼbe que, ne yanna riʼ jma de quince binni ni nuu lu familia riʼ naca Testigu.
Bicheechedu diidxaʼ África
Lu iza 1959 biseendacabe laadu Mogadiscio, ti guidxi ni nuu Somalia, ne xhupa misioneru: Arturo Leveris ne Angelo bicheʼ. Dxi yendadu guidxi que nuudinde ca políticu que raqué. Naciones Unidas biʼniʼ mandar gobiernu de Italia para gacané guidxi Somalia ti gápani gobiernu stini. Peru zeʼ ora jma naxoo ca guendanagana ni cayápacabe. Caadxi de ca binni de Italia ni cusíʼdidu de Stiidxaʼ Dios bisaanacaʼ guidxi que, ne qué ñanda ñuu ti neza binni ridagulisaa raqué.
Cumu binnigola ni riganna ca yoo Betel guníʼ zanda gacaniáʼ laa la? ngue runi yegánnadu xcaadxi guidxi roʼ ni nuu gaxha de ra nuudu que. Caadxi de ca binni ni bíʼndanedu Biblia que biniisicaʼ lu stiidxaʼ Dios, peru gupa xidé bireecabe de xquídxicabe purtiʼ bicaalú binni laacabe. Ne cani biaana ndaaniʼ guidxi que nabé gudíʼdicaʼ guendanagana.a Stale biaje dede ridá nisa ludu ora guietenaláʼdxidu pabiáʼ gunnaxhiicabe Jiobá ne guiráʼ ni biʼniʼ huantárcabe para cadi gucheenécabe laabe.
Ndaaniʼ guidxi Somalia ne Eritrea nabé nandáʼ ne nabé ruzunisa binni. Ne rúnicabe caadxi guendaró nabé nayanaʼ dede jma raca nandaʼdu. Primé biaje gudoʼdo clase guendaró ca ralidxi ti gunaa ni rúʼndanedu Biblia, cuxidxi xheelaʼ guníʼ bixiñá diaga casi biaaniʼ xiñáʼ stiʼ ca semáforo ca.
Despué biseendacabe Angelo ne Arturo sti lugar, ngue runi naa ne Fern biaanadu stúbidu. Gúcani nagana para laadu purtiʼ qué gápadu tu gacané laadu. Peru ngue gucané laadu chuʼdu jma gaxha de Jiobá ne guni credu de guidubi ladxidoʼdo zanda gacanebe laadu. Ni nabé gucané laadu nga chigánnadu ca guidxi ra qué riná gobiernu guireeche diidxaʼ.
Ndaaniʼ guidxi Somalia gúpadu stale guendanagana. Cumu qué gápadu refrigerador para cuʼ chaahuidu xquendarodo la? guiráʼ dxi napa xidé sidu cani caquiiñedu, nuu tiru rizidu ique ti tiburón ni rábicabe pez martillo, o mangu, papaya, toronja, coco, biduaa ne xcaadxi cuananaxhi ni rudii raqué. Ne guiráʼ ora maʼ caziñe caadxi maniʼ huiiniʼ casi biuxi laadu, nuu tiru ricácame cueʼ yánnidu laga cayúʼndanedu binni Biblia. Peru gunda gúpadu neca ti motocicleta huiiniʼ ni gucané laadu cadi sadu xadxí lu gubidxa ndaʼ que.
Bibiguétadu Italia
Lu iza 1961, caadxi xpinni Cristu gucanecaʼ laadu para gudíxedu pasaje stidu ora guyuudu lu ti barcu ni riné biduaa dede Italia hasta Turín para chuudu ti guendaridagulisaa ra guyé binni de stale guidxi. Raqué gúnnadu chiguchaacabe laadu sti lugar. Lu septiembre iza 1962 bibiguétadu Italia para guiaanadu raqué, ne raqué gucaʼ binnigola ni riganna ca binni ridagulisaa. Guzidu ti carru huiiniʼ para gunda yegánnadu ca neza binni ridagulisaa ni nuu lu guiropaʼ circuito ra biseendacabe laadu, ne biquiiñedu ni gaayuʼ iza.
Despué de gulézadu África, ti lugar ra nabé nandáʼ yanna maʼ nabézadu ti lugar ra nabé nananda. Primé biaje gudídidu nanda nga dxi yegánnadu ti neza binni ridagulisaa ni nuu ñee ca dani ni láʼ Alpes. Raqué biaanadu ndaaniʼ ti cuartu ni nuu luguiáʼ de ti troja ne qué gápani nin ti clase calefacción. Nabé nananda raqué dede gupa xidé gúcudu ca abrigu stidu para gásidu. Gueelaʼ queca bichonga chupa bicuʼ ne tapa bere de nanda gaxha de ra nuudu que.
Despué maʼ beeda gacaʼ de distrito. Para ca iza que, gupa xidé yegánnadu ca binni ridagulisaa ni nuu guidubi guidxi Italia. Nabé yegánnadu ca guidxi casi Calabria ne Silicia. Gucanedu cani nahuiiniʼ que gucaa íquecaʼ guiniisicaʼ lu stiidxaʼ Dios ne quixhe íquecaʼ gácacaʼ binnigola, binnigola ni riganna ca binni ridagulisaa o betelita.
¡Nabé maʼ bizíʼdidu stale de ca xpinni Cristu ni cayúnicaʼ ni na Jiobá de guidubi ladxidoʼcaʼ! ¡Guizáʼ sicarú ca guenda ni nápacabe! Nabé bidxagayaadu modo ruzuubacabe stiidxaʼ Jiobá, riuuláʼdxicabe gudiicabe de ni nápacabe, nadxiicabe ca xpinni Cristu ne nuucabe listu para gacanécabe ne rúnicabe stipa para gúnicabe ni na Dios neca gácani nagana para laacabe. Ne ndaaniʼ guidxi Italia riʼ huayuudu ora richaganáʼ ca xpinni Cristu ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu ra ruchelaʼ ca testigu stiʼ Jiobá purtiʼ rudii gobiernu permisu laacabe gúnicabe ni, ti cosa ni qué ñuu dxi niníʼ íquedu pa ñaca raca chupa chonna iza. Maʼ qué ridagulisaa ca xpinni Cristu ndaaniʼ guzina stiʼ ca yoo ni bitiiñeʼ binni laacaʼ ne laaca maʼ qué ribicaʼ lu tabla casi bizaaca ndaaniʼ guidxi Turín. Yanna maʼ stale de ca neza binni ridagulisaa ca nápacaʼ Yoo stiʼ Reinu nabé sicarú ni rusisaca Jiobá. Laaca maʼ qué ridagulisaadu ndaaniʼ ca teatru yooxhoʼ ni biquiiñedu dxiqué, sínuque maʼ ridagulisaadu ndaaniʼ ca Yoo ra raca ca guendaridagulisaa roʼ ra jma nalaga. Ne laaca ¡nabé riéchedu guidúʼyadu maʼ nuu jma de 243,000 ni rucheeche diidxaʼ ndaaniʼ guidxi Italia! ¡Dxiqué ndaʼ 490 si ni rucheeche diidxaʼ guyuu ndaaniʼ guidxi Italia!
Jneza ni gulidu gúnidu
Huayápadu guendanagana, dede huayaca huaradu o ribánadu binnilídxidu. Cada guʼyaʼ Fern nisadóʼ ribanaʼ ralidxi. Ne chonna biaje maʼ guca operarbe. Ti dxi ora ziguundanebe ti binni Biblia, tobi de ca hombre ni qué riuulaʼdxiʼ dxiiñaʼ stinu bininá laabe ne ti herramienta ni napa chonna laya, ne laaca gúʼtabe ra hospital pur ngue.
Neca nuu biaje rireʼdu gana la? ribézadu de guidubi ladxidoʼdo gacané Jiobá laadu casi na Lamentaciones 3:24, purtiʼ laabe nácabe ti Dios ni riguixhedxí ladxidóʼ binni. Ti biaje nabé nuu Fern triste ora bedandá ti carta stiʼ Nathan Knorr ra nuube ni guluu gana laabe. Lu carta que gúdxibe xheelaʼ zeeda gaca casi ca gunaa de Alemania ni nabeza Pensilvania, purtiʼ nabé runi huantarcaʼ ne nápacaʼ stale stipa. Ne nanna xheelaʼ xidé ngue caniʼbe, purtiʼ laabe gúlebe Pensilvania, gaxha de Bethlehem, ra bizulú xheelaʼ de precursora. Cásica biʼniʼ Nathan Knorr, stale xpinni Cristu huaguucaʼ gana laadu de stale modo.
Neca huadxagaludu stale guendanagana huayúnidu stipa para cadi guireʼdu gana gucheechedu diidxaʼ. Gudiʼdiʼ si jma de cuarenta iza de bínidu dxiiñaʼ de circuito ne de distrito ne yegánnadu guiráʼ ca guidxi huiiniʼ ni napa Italia, bidiicabe laadu sti dxiiñaʼ risaca: gacanedu gaca grupu de neza binni ridagulisaa ni riníʼ sti diidxaʼ ne chigánnadu laacaʼ. Laacabe rucheechecabe diidxaʼ ra nuu binni ni zeeda de gadxé gadxé guidxi casi Bangladesh, China, Eritrea, Etiopía, Filipinas, Ghana, India, Nigeria ne Sri Lanka. Qué ñanda diʼ nucaʼdu ndaaniʼ ti libru si guiráʼ modo huayacané stiidxaʼ Dios binni guchaa pur bilaselaʼdxiʼ Jiobá laacaʼ (Miq. 7:18, 19).
Guiráʼ dxi rinábadu Jiobá gudii laadu stipa ne gacané laadu chuʼdu nayecheʼ para gucheechedu diidxaʼ. Nabé nayecheʼ riuʼdu ora rúnidu xhiiñaʼ Señor. Rusiécheni laadu ne racaneni laadu guiníʼ íquedu jneza nga gudixhe íquedu iquiiñedu xquendanabánidu para gusíʼdidu binni cani zeeda lu Biblia (Efe. 3:7; Col. 1:29).
[Cani cá ñee yaza]
[Tabla ne dibuju/foto ni zeeda lu yaza 27]
Bixhozeʼ ne jñaaʼ dxi nuucaʼ Rochester (Nueva York)
1948
Dxi guyaaʼ clase 12 stiʼ Galaad South Lansing
1949
Naa ne Fern ante chuudu Italia
Dxi nuaaʼ Capri (Italia)
1952
Dxi nuudu guidxi Turín ne Nápoles né xcaadxi misioneru
1963
Fern ne xcaadxi gunaa ni ruundaʼ Biblia