BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w13 15/4 yaza 17-21
  • Maʼ zinedu cincuenta iza de precursora gaxha de círculo polar ártico

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Maʼ zinedu cincuenta iza de precursora gaxha de círculo polar ártico
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2013
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • DXI MAʼ GÚCADU PRECURSORA
  • CA GUENDANAGANA BIDXAAGALUDU
  • CANI GULEENDUDU
  • DEDE YANNA CUCHEECHEDU DIIDXAʼ
  • Cadi gusiáʼndanu cani jma runi xhiiñaʼ Jiobá
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2014
  • Riuʼnu jma gaxha de Dios ora nácanu precursor
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2013
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2013
w13 15/4 yaza 17-21

MODO BIBANEʼ

Maʼ zinedu cincuenta iza de precursora gaxha de círculo polar ártico

Aili ne Annikki Mattila guniʼcaʼ ni bizaacacaʼ

Ti biaje gúdxidu ca diidxaʼ riʼ ti xhamígadu: «Qué raca nagana para lii gácaluʼ precursora, purtiʼ testigu stiʼ Jiobá jñaaluʼ ne bixhózeluʼ ne racanecaʼ lii». Óraque bicábibe laadu: «¡Lagucaadiaga chaahuiʼ ni chitidxeʼ laatu riʼ! Tobi si nga Bixhoze guiráʼ xixenu». Ca diidxaʼ ni gúdxibe laadu que bisiidiʼ cani laadu ti cosa nabé risaca: rapa Bixhózenu ni nuu guibáʼ ca xpinni ne rudii stipa laacabe. Ni bizaacadu rusihuinni zacá ni.

BIXHÓZEDU ne jñaadu nga ti guendaxheelaʼ ni biʼniʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ ti granja ni nuu Ostrobotnia Septentrional, guidxi Finlandia. Laacabe gúpacabe chii xiiñicabe, naa ne bendaʼ nga chupa de laacaʼ. Cumu nahuíʼnirudu dxi guca guiropa guerra ni guca guidubi Guidxilayú la? nabé bininani laadu. Neca nabézadu gayuaa kilómetru de ra cadíndecabe que, guiráʼ ca cosa feu ni bíʼyadu guca lu guerra que bininá cani laadu stale. Ora maʼ cusábacabe bomba ndaaniʼ guidxi Oulu ne Kalajoki, chupa guidxi ni nuu gaxha de ra nabézadu, ridúʼyadu modo ruchaa guibáʼ que de color ne rácani naxiñáʼ neca maʼ nacahui. Bixhózedu ne jñaadu bisiidicaʼ laadu gucaachiludu cásipeʼ guidúʼyadu ca avión stiʼ ca guidxi ni cadinde que. Ngue runi, ora gudxi Tauno laadu, baʼduʼ lugola stiʼ jñaadu ne bixhózedu, zaca ti paraísu lu Guidxilayú riʼ ra zabani binni nayecheʼ la? yendá ca diidxaʼ que ndaaniʼ ladxidoʼdo.

Biziidiʼ Tauno ni cá lu Biblia dxi napa 14 iza purtiʼ biindaʼ ca libru ne revista ni rusaana ca Binni Ruundaʼ Biblia. Ngue runi, dxi bizulú guerra que la? qué ninabe nudiibe serviciu militar purtiʼ maʼ nánnabe xi rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios. Biseguyoocabe laabe pur ngue ne nabé feu modo bininácabe laabe raqué. Peru lugar de nibee ngue gana laabe, laga jmaruʼ si gudixhe íquebe gúnibe xhiiñaʼ Jiobá ne bireesibe de ndaaniʼ lidxi guiibaʼ que bicheechebe diidxaʼ né stale gana. Nabé gucané ejemplu stibe laadu para chuudu ca guendaridagulisaa ni rapa ca Testigu ndaaniʼ ti guidxi huiiniʼ nuu gaxha de ra nabézadu. Laaca riuudu ca guendaridagulisaa roʼ stícabe, peru para ngue napa xidé gúnidu dxiiñaʼ nadipaʼ ti ganda chuudu cani: riguíbadu xhaba ca xpecínudu, rudxíʼbadu cebolla ne ruchúʼgudu baya. Cumu stale dxiiñaʼ ngue rúnidu ndaaniʼ granja que la? raca turnardu para chuudu ca guendaridagulisaa roʼ que, ngue runi stale biaje qué randa diʼ riniáʼ bendaʼ ora gaca cani.

Ruzulú ni ladu bigaʼ: Matti (bixhózedu), Tauno, Saimi, Maria Emilia (jñaadu), Väinö (baʼduriʼniʼ), Aili ne Annikki (1935)

Ni bizíʼdidu de Jiobá ne cani naguixhe ique guni gucané cani laadu gannaxhiidu laabe jma, ne pur ngue bidiʼdu xquendanabánidu laabe. Guyuʼnísadu lu iza 1947 para gusihuínnidu maʼ bidiʼdu laadu Jiobá (iza que napa Annikki 15 iza, ne Aili napa 17 iza). Ne laaca iza que guyuunisa sti béndadu ni láʼ Saimi. Laaca bisíʼdidu cani zeeda lu Biblia stobi de ca béndadu ni maʼ bichaganáʼ, ni láʼ Linnea. Laabe né familia stibe gúcacabe Testigu. Despué de guyuʼnísadu gudixhe íquedu gácadu precursora auxiliar cada biaje ganda gúnidu ni.

DXI MAʼ GÚCADU PRECURSORA

Ruzulú ni ladu bigaʼ: Eeva Kallio, Saimi Mattila-Syrjälä, Aili, Annikki ne Saara Noponen (1949)

Lu iza 1955 yebiʼdu Kemi, ti guidxi ni riaana ladu guiaʼ de ra nabézadu que. Neca rúnidu dxiiñaʼ guidubi dxi, ráparudu gana gácadu precursora. Peru cumu riníʼ íquedu qué zanda sidu guiráʼ ni caquiiñedu la? gudixhe íquedu guindisaʼ chaahuidu tindaa bueltu ante gácadu precursora. Dxi que nga gunínedu precursora ni bizéʼtedu ra bizulú tema riʼ. Ca diidxaʼ ni gúdxibe laadu que bicaacani laadu guiníʼ íquedu cadi caquiiñeʼ diʼ gápadu bidxichi o gacané familia stidu laadu para ganda gácadu precursora. Ni jma risaca nga guni credu dxandíʼ zacané Bixhózedu ni nuu guibáʼ laadu.

Dxi ziuudu ti guendaridagulisaa roʼ Kuopio (1952). Ruzulú ni ladu bigaʼ: Annikki, Aili ne Eeva Kallio

Ca dxi que maʼ bitopaludu bueltu para iquiiñedu chupa beeu. Ngue runi, neca cadxíbidu la? lu beeu mayo iza 1957 gunábadu gácadu precursora chupa beeu ndaaniʼ guidxi Pello, ti guidxi huiiniʼ nuu Laponia, ladu guiaʼ de círculo polar ártico. Gudiʼdiʼ si guiropaʼ beeu que bidúʼyadu caʼruʼ liica ugúʼnadu lu bueltu stidu, ngue runi, gunábadu gácadu precursora xhupa beeu. Ra biluxe xhupa beeu que la? nuuruʼ bueltu stidu que. Raqué bidiʼdu cuenta dxandipeʼ zapa Jiobá laadu. Yanna, maʼ gudiʼdiʼ cincuenta iza de nácadu precursora, peru ¡dede nagasi náparudu bueltu ni gundisaʼ chaahuidu que! Ora guietenaláʼdxidu guiráʼ ni maʼ gudídidu, runi sentirdu casi ora ninaazeʼ Jiobá nadu ne ñabi laadu: «Cadi guidxíbiluʼ. Naa dxandipeʼ zacaniáʼ lii» (Is. 41:13).

Maʼ gudiʼdiʼ cincuenta iza de nácadu precursora, peru ¡dede nagasi náparudu bueltu ni gundisaʼ chaahuidu que!

Kaisu Reikko ne Aili canagucheechecaʼ diidxaʼ

Lu iza 1958 gunabaʼ binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa que chuudu de precursora especial ndaaniʼ ti guidxi huiiniʼ ni láʼ Sodankylä (Laponia). Ti gunaa si nga naca Testigu dxi yendadu raqué. Ximodo binibiaʼbe cani rusiidiʼ Biblia yaʼ. Ti dxi guyé xiiñibe né xcaadxi baʼduʼ scuela guidxi Helsinki, capital stiʼ Finlandia. Ora canazácabe ndaaniʼ ca calle stiʼ guidxi que, bidii ti gunaa xpinni Cristu ni maʼ huaniisi laabe ti revista Torre stiʼ ni rapa ne gudxi laabe gudiibe revista que jñaabe. Bíʼnibe ni, ne ora biʼndaʼ jñaabe revista que, nagueendaca bidii cuenta rusiidini ni zeeda lu Biblia.

Raqué biquíxecabe laadu ti cuartu ni nuu ique ti lugar ni nápacabe para ugácabe yaga, ne laaca ndaaniʼ cuartu que nga rápadu ca guendaridagulisaa stidu. Dxi bizuludu la? Testigu si nabeza raqué, ti xiiñidxaapaʼ ne laadu nga ridagulisaadu. Ridúʼndadu guiráʼ ni caquiiñeʼ guiuundaʼ cada semana. Gudiʼdiʼ si tiempu, beeda guni ti hombre dxiiñaʼ raqué, laa maca ruundané ca Testigu laa. Laabe ne familia stibe bizulú bidagulisaanécabe laadu. Despué guyuunisa guendaxheelaʼ riʼ, yanna huaxa maʼ nuu ti hombre para guni ca guendaridagulisaa que. Xcaadxi de ca hombre ni runi dxiiñaʼ raqué laaca bidagulisaanecaʼ laadu ne qué nindaa beeda gácacaʼ xpinni Cristu. Gudiʼdiʼ si chupa iza beeda gaca grupu huiiniʼ que ti neza binni ridagulisaa.

CA GUENDANAGANA BIDXAAGALUDU

Nabé zitu guzadu para ganda gucheechedu diidxaʼ. Casi lu verano la? riuudu a pie, rusadu bicicleta ne riuudu lu canuá para chigánnadu binni. Nabé biquiiñedu ca bicicleta que, jmaruʼ si para chuudu ca guendaridagulisaa roʼ o para chigánnadu bixhózedu ne jñaadu, purtiʼ nabé zitu nabézacaʼ. Peru lu invierno ricaadu ti autobús para chindadu tobi de ca guidxi huiiniʼ nuu gaxha para gucheechedu diidxaʼ de yoo pur yoo. Chigánnasidu guiráʼ ca binni de guidxi huiiniʼ que, rizadu a pie para chindadu sti guidxi huiiniʼ. Cumu nabé nanaandeʼ nieve raʼtaʼ lu neza ra maʼ ziuudu que la? stale biaje huaxiéʼ ridúʼyanu paraa nuu carretera que. Jma nga rinándadu duubaʼ ni riaana ra ridiʼdiʼ ca caballu ni rixubiyú ca trineu que. Peru pa guiaba stale nieve sti biaje la? rixiá ca duubaʼ que, ne ora maʼ guzulú primavera nabé ridaabidu luni purtiʼ nadxeʼ ni, ngue runi raca nagana para sadu.

Cucheechedu diidxaʼ ti dxi nabé nananda lu invierno

Cumu nabé nananda lugar que la? napa xidé gácudu stale lari dxaa. Rucáʼñeedu media de lana, chupa o chonna par calcetín ne bota. Neca nasoo ca bota que, nabé ridxá nieve que ndaaniʼ cani. Ngue runi, ora chindadu ti yoo ni napa escalera, ribeedu ca bota que ñeʼdu para cueedu guiráʼ nieve nuu ndaaniʼ cani. Ne cumu ziuulaʼ lari dxaa ni rácudu la? rixuubini lu nieve que ne radxe ni, ne pa gaca jma nananda, richonga yaga ni. Sicaríʼ gudxi ti señora laadu: «Nabé naroʼbaʼ fe stitu para guireetu lu guidxi, neca feu nuu tiempu riʼ». Guzadu jma de 11 kilómetru para yendadu ralídxibe.

Cumu zitu rizadu la? stale biaje rásidu ralidxi ca binni ni rigánnadu. Ora guidúʼyadu maʼ zixhinni, rinábadu ca binni que pa zanda guiaanadu ralídxicaʼ. Neca qué gapa ca yoo que stale cosa, peru nabé nachaʼhuiʼ ca binni que ne galán modo ridxagalúcabe laadu. Ne qué rudiisícabe ra gásidu, sínuque laaca rudiicabe ni guidoʼdo. Stale biaje bidiicabe laadu guidiladi maniʼ, casi reno, alce ne oso para gátadu lú. Peru laaca guyuu biaje biaanadu ndaaniʼ cuartu nabé sicarú. Ti biaje biaanadu ralidxi ti gunaa ni napa ti yoo ngola. Gúdxibe laadu guiaanadu ndaaniʼ ti cuartu sicarú ni nápabe lu guiropa pisu. Ora guyuʼdu ndaaniʼ cuartu que bidúʼyadu nuu ti cama galán ne nexheʼ ti lari gueelaʼ nayá ne naquichiʼ ni napa bordadu. Stale biaje maʼ huaxhinni rásidu purtiʼ maʼ caninedu ca binni ni guiaanadu ralidxi que de Biblia. Ti biaje ndaaniʼ ti cuartu si biaananedu ca binni ni bidii laadu ti lugar ra gásidu; ne dede bilá niradu gueelaʼ né guendaxheelaʼ que, purtiʼ cayuínedu laacaʼ de ca tema ni zeeda lu Biblia. Nuu tiru guiluxe guinabadiidxaʼ si hombre que maʼ rinabadiidxaʼ gunaa que ne guirópacabe nuucabe gánnacabe xi rusiidiʼ Biblia.

CANI GULEENDUDU

Neca huaxiéʼ rudii ni rudxiibaʼ binni guidxi Laponia, nabé sicarú guidxi riʼ. Peru ni jma risaca para laadu nga ca binni ni riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ de Jiobá. Lade ca binni ni guninedu dxi bicheechedu diidxaʼ nuu ca hombre ni riguni dxiiñaʼ ra rusábacabe yaga. Nuu tiru, naa ne bendaʼ —neca biaritiʼ laadu— rucheechedu diidxaʼ ndaaniʼ ca yoo ra nuu stale hombre ngola ni riuuláʼdxicaʼ guiziidicaʼ de lu Biblia ne gúʼndacaʼ ca libru ne ca revista ni rusaananedu laacaʼ.

Nabé stale cosa galán bizaacadu ca lugar ra guyuudu que. Ti dxi maʼ qué nugaandadu autobús ra naquiiñeʼ chuudu purtiʼ zaniruʼ reló stiʼ estación que gaayuʼ minutu. Ngue runi, guyuudu lu sti carru ni yené laadu sti guidxi huiiniʼ, ra qué huayuu dxi gucheechedu diidxaʼ. Primeca yoo guyuʼdu guninedu ti baʼdudxaapaʼ ni gudxi laadu: «Laapetu nga cabezaʼ». Xiñee guniʼbe zaqué yaʼ. Purtiʼ laadu maca rusíʼdidu ti béndabe de Biblia ne gunábabe laa gabi laadu chigánnadu laabe dxi que. Peru qué ñabi béndabe que laadu gastiʼ. Bizulú bíʼndanedu laabe Biblia ne ca binnilídxibe ni nabeza gaxha de raqué. Qué nindaa de ngue bitagulisaadu doce binni ne bínidu ti grupu huiiniʼ para gúʼndanedu laacaʼ Biblia. Dede dxi que, stale de ca binnilídxicabe maʼ testigu stiʼ Jiobá laacaʼ.

Lu iza 1965 biseendacabe laadu ndaaniʼ ti neza ridagulisaa ni nuu Kuusamo, ti guidxi ni nuu ladu gueteʼ de círculo polar ártico, ne dede yanna cayúnirudu dxiiñaʼ lugar riʼ. Tiempu que nahuiiniʼ neza binni ridagulisaa que, purtiʼ qué gapa diʼ ni stale binni ni rucheeche diidxaʼ. Ne laaca huaxiéʼ riná ca binni ni nabeza raqué gucaadiaga laadu, purtiʼ nápacaʼ religión sticaʼ ne huaxiéʼ riuuláʼdxicaʼ dxiiñaʼ runi ca Testigu. Peru stale de laacabe nabé runi respetárcabe Biblia, ngue racané laadu para güínedu laacabe de xiixa ni riuuláʼdxicabe. Chaahuiʼ chaahuiʼ binibiaʼdu ca binni que ne gudiʼdiʼ si biaʼ chupa iza maʼ qué ñaca nagana para laadu nidxéladu binni ni gusíʼdidu de Biblia.

DEDE YANNA CUCHEECHEDU DIIDXAʼ

Chupa chonna de ca binni ni bíʼndanedu Biblia

Maʼ qué gápadu stipa para gucheechedu diidxaʼ guidubi dxi, peru qué rusaana de gúnidu ni guiráʼ semana. Lu iza 1987 biziidiʼ Aili gusá carru ne gulee licencia stiʼ, dxi napa 56 iza, ne bíʼnibe ni purtiʼ gudxi ti sobrínudu laabe gúnibe ni. Dxi que ruʼ maʼ qué ñaca nagana para laadu gucheechedu diidxaʼ biaʼ ra raca caber laadu. Ne laaca biéchedu dxi bicuícabe ti Yoo stiʼ Reinu ne ora bíʼnicabe ti cuartu huiiniʼ cueʼni para cuézadu.

Nabé nayecheʼ riuʼdu ora guidúʼyadu pabiáʼ maʼ bidale xpinni Cristu lugar riʼ. Dxi nacubi bizulú cucheechedu diidxaʼ ladu guiaʼ de guidxi Finlandia, chupa chonna si xpinni Cristu nuu guiráʼ lugar ra rucheechedu diidxaʼ que. Yanna maʼ nuu ti circuito ni napa stale neza binni ridagulisaa. Stale biaje, ora riuudu ca guendaridagulisaa roʼ, ridxiña tuuxa xpinni Cristu laadu ne rinabadiidxacaʼ pa rietenaláʼdxidu laacaʼ. Chupa chonna de laacabe nahuiinicabe dxi guyuudu ralídxicabe para gúʼndanedu binnilídxicabe Biblia. ¡Nabé nayecheʼ nuudu purtiʼ guiráʼ ni bisíʼdidu binni, ni zeeda gaca casi biidxiʼ ni bidxíʼbadu maʼ raca stale iza, gundani cani ndaaniʼ ladxidóʼcabe! (1 Cor. 3:6.)

Nayecheʼ rucheechedu diidxaʼ neca cayaba nisaguié

Lu iza 2008 que bisaʼdu cincuenta iza de nácadu precursora especial. Rudiʼdu xquíxepeʼ Jiobá purtiʼ rigúʼsaadu gana laadu ti cadi gusaana de gúnidu xhiiñaʼ. Neca huaxiéʼ ni nápadu, peru gastiʼ qué huayaadxaʼ laadu (Sal. 23:1). ¡Yanna ruʼ maʼ bidiʼdu cuenta cadi jneza ngue ni guníʼ íquedu ora guyuʼduʼ xizaa pur ca cosa ni zaquiiñedu pa gácadu precursora! Lu guiráʼ ca iza ni maʼ gudiʼdiʼ riʼ, maʼ bidúʼyadu huayacané Jiobá laadu, ne huayúnibe casi maca guniʼbe: «Naa dxandipeʼ zudieeʼ stipa lii. Dxandipeʼ zacaniáʼ lii. Ya, naa dxandipeʼ naazeʼ dxiicheʼ ladu derechu stiluʼ» (Is. 41:10).

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir