«Laguni xhiiñaʼ Jiobá casi esclavu»
«Cadi gácatu nachaabaʼ lu cani gúnitu. [...] Laguni xhiiñaʼ Jiobá casi esclavu.» (ROM. 12:11, TNM)
1. Xi riníʼ ique binni de ti esclavu, ne xi clase esclavu nga cayeeteʼ lu Romanos 12:11.
STALE binni riníʼ ique ti esclavu nga ti binni ni runiná xpixuaanaʼ laa. Peru ca esclavu ni rieeteʼ ndaaniʼ Stiidxaʼ Dios la? laapécabe gulícabe gácacabe ni, purtiʼ nabé nachaʼhuiʼ xpixuaanacabe. Ora gudxi apóstol Pablu ca xpinni Cristu de primé siglu que gúnicaʼ «xhiiñaʼ Jiobá casi esclavu» la? cayábibe laacaʼ gúnicani purtiʼ nadxiicaʼ laabe (Rom. 12:11). Ximodo nga zanda gaca binni esclavu stiʼ Dios yaʼ. Xi zanda gúninu para cadi gácanu esclavu stiʼ Binidxabaʼ ne esclavu stiʼ guidxilayú. Xi zabeendú ca esclavu stiʼ Jiobá pa qué chuʼ dxi gusaana de gúnicaʼ ni nabe.
«DXANDIPEʼ NADXIEEʼ XPIXUAANAʼ»
2. 1) Xiñee riaanané ti esclavu israelita xpixuaanaʼ. 2) Xiñee riguiidecabe diaga ti esclavu israelita.
2 Ley ni bidii Jiobá ca binni de Israel racané ni laanu gánnanu tu clase de esclavu nga naquiiñeʼ gácanu. Dxiqué, ca esclavu ni naca judíu rilaacaʼ despué de xhoopaʼ iza de nácacaʼ esclavu (Éx. 21:2). Peru pa ti esclavu nadxii xpixuaanaʼ ne racalaʼdxiʼ guiaanané laabe la? Ley stiʼ Jiobá na zanda guiaananebe xpixuaanabe ne gúnirube xhiiñaʼ. Xi naquiiñeʼ guni xpixuaanabe yaʼ. Naquiiñeʼ quiide hombre ca diágabe ne ti punzón deche puertaʼ o ruaa puertaʼ (Éx. 21:5, 6). Xiñee rúnicabe zacá yaʼ. Purtiʼ lu diidxaʼ hebreu ora rieeteʼ de diaga binni rusietenalaʼdxiʼ ni laacabe naquiiñeʼ guzuubacabe diidxaʼ. Ngue runi, ora quiidecabe diaga ti esclavu rusihuinni ni racaláʼdxirube guzuubabe diidxaʼ ne gúnibe ni na xpixuaanabe. Zaqueca nga zeeda gaca dxi bidiʼnu laanu Jiobá, gúdxinu laabe zúninu ni nabe purtiʼ nadxiinu laabe.
3. Xiñee rudiʼnu xquendanabáninu Dios.
3 Maca gudixhe íquenu gúninu xhiiñaʼ Jiobá ante chuʼnísanu ne zacá beeda gácanu esclavu stibe; ne bidiʼnu xquendanabáninu laabe purtiʼ racaláʼdxinu guzúʼbanu stiidxabe ne gúninu ni nabe. Guirutiʼ nucaa laanu ñúninu ni. Dede cani jma nahuiiniʼ rudiicaʼ xquendanabánicaʼ Dios ne riuunísacaʼ, purtiʼ laapecaʼ gudixhe íquecaʼ gúnicaʼ ni ne cadi para si gusiéchecaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ. Nga rusihuinni rudiʼnu xquendanabáninu Jiobá, Xpixuaananu ni nuu guibáʼ, purtiʼ nadxiinu laa. Apóstol Juan guníʼ: «Sicarí nga ganaxhii nu Dios: guni nu ni na» (1 Juan 5:3).
NÁCANU ESCLAVU PERU CADI CANU YAGA
4. Ximodo reeda gácanu esclavu stiʼ «enda nachaʼhuiʼ».
4 Riéchenu purtiʼ nácanu esclavu stiʼ Jiobá. Cumu nápanu fe lu guendaguti stiʼ Jesús la? nga runi maʼ cadi canu yaga lu náʼ pecadu. Neca nácanu binni ruchee maʼ gudixhe íquenu guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá ne Jesús ne gánnanu laacabe nga xpixuaananu. Pablu bisiene ni lu tobi de ca carta stiʼ sicaríʼ: «Laguietenalaʼdxi ma gueʼtu laatu para enda ruchee peru para Dios nabani tu, purti ma tobi si laatu ne Cristu Jesús Señor stinu». Ne laaca guniʼbe: «Pa laape tu udii tu laatu stobi para guni tu ni na la? óraque ma ni na ngue, nga guni tu. Nga runi pa udii tu laatu pecadu la? zeda iluxe né tu enda guti. Peru pa udii tu laatu Dios para guni tu ni na la? zabani tu jneza. Chiqué ucuá tu yaga lu ná pecadu, peru uyuu tu beda usiidi laatu ximodo ilaa tu de laani, ne diuxquixe Dios ucuaa tu ca diidxa que de idubi ladxidóʼ to, ne ma cayuni tu ni na cani. Ne ra bilaa tu de lu ná pecadu la? biuu tu lu ná enda nachaʼhuiʼ» (Rom. 6:11, 16-18). Racá ridúʼyanu biquiiñeʼ Pablu diidxaʼ «ucuaa tu ca diidxa que de idubi ladxidóʼ to». Ora bidiʼnu laanu Dios bisihuínninu zuzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá de guidubi ladxidoʼno. Ne cumu nácabe ti Dios nachaʼhuiʼ la? biuʼnu «lu ná enda nachaʼhuiʼ».
5. Xi guendanagana nga naquiiñeʼ gudxiilú guiráʼ ca xpinni Dios, ne xiñee.
5 Naquiiñeʼ gánnanu zadxaagalunu chupa guendanagana pa gácanu esclavu stiʼ Dios. Primé guendanagana ca nga donda gulenenu. Pablu bicaa: «Purti lu xquenda biaane rieche nia ley sti Dios, peru ruuya ma adxé ley nuu luguiaʼyaʼ ne nuu dinde né ni ley ni maca cá lu xquenda biaaneʼ, ne laani nga rucaa ni naa yaga lu ná pecadu ni runi mandar naa» (Rom. 7:22, 23). Cumu nácanu binni ruchee la? guiráʼ dxi rudxíʼlunu ca cosa malu ni riuuláʼdxinu gúninu. Nga runi, apóstol Pedru cudii laanu conseju riʼ: «Ma qué rucaa Dios laatu guni tu ni na ley para ilá tu, peru cadi tisi qué rucaa be laatu guni tu ni la? uchee né tu ni, sínuque laibani modo riulaʼdxi Dios, purti ma stibe laatu» (1 Ped. 2:16).
6, 7. Xi runi Binidxabaʼ ti guihuinni sicarú guidxilayú stiʼ.
6 Guiropa, naquiiñeʼ gudxíʼlunu guidxilayú ni nuu lu náʼ ca demonio. Binidxabaʼ, ni naca xaíque stiʼ guidxilayú, riquiiñebe stale cosa para guxhélebe laanu de Jiobá ne de Jesús. Racaláʼdxibe gúnibe laanu esclavu stibe, ne riguíxhebe trampa stibe para ganda gácanu xpínnibe (biindaʼ Efesios 6:11, 12). Tobi de ca trampa stibe nga guihuinni nabé sicarú guiráʼ ni nápabe lu guidxilayú riʼ. Apóstol Juan caguixhená laanu né ca diidxaʼ riʼ: «Ni nadxii guidxilayú la? cadi nadxii Dios. Ndaani guidxilayú riʼ riulaʼdxi binni guni ni na ique ne gapa irá ni guʼyaʼ, ne gaca tuuxa nezalú ca xcaadxi. Peru cadi de Dios zeeda irá nga, sínuque de binni guidxilayú» (1 Juan 2:15, 16).
7 Ca dxi stinu riʼ, nabé racalaʼdxiʼ binni gapa stale cosa risaca. Racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ guiníʼ íquenu zabáninu jma nayecheʼ pa gápanu stale bidxichi. Guiráʼ ladu cabí tienda naroʼbaʼ. Guiráʼ anunciu ca rucaacani laanu guni crenu zabáninu jma nayecheʼ pa gápanu stale cosa risaca ne chizanu. Ca binni ni runi xiixa anunciu para chizá binni sti ladu, ruluiʼcaʼ binni ca lugar jma sicarú para chizacaʼ, ne ca lugar riʼ rié stale binni ni cadi naca xpinni Cristu. Ladu tiica gúʼyadxinu, ridúʼyanu jma anunciu ni cayabi laanu: zabáninu jma galán pa gápanu stale cosa.
8, 9. Xi zándaca gueeda guizaacanu, ne xiñee zeeda gácani ti trampa para laanu.
8 Ora bizeeteʼ Pedru de ca xpinni Cristu ni guníʼ ique modo riníʼ ique binni guidxilayú, guníʼ sicaríʼ: «Enda nayeche stícabe nga guni cabe intiica na ique cabe idubi dxi. Ora ro né cabe laatu nisi cá ique cabe ni nadxabaʼ ne runi yuudxu cabe lade tu dede riníʼ binni laatu». Ne laaca guniʼbe: «Ninóuʼ nuu xpiaani cabe para iníʼ cabe, peru qué iquiiñe ni riníʼ cabe. Pur irá enda nadxaba ni runi cabe ruquiinde cabe cani deru biree lade cani runi ni cadi jneza. Rabi cabe laaca jma galán ora cadi cá binni yaga purti zacá zanda guni cabe intiica gacalaʼdxi cabe, peru laape cabe cá cabe yaga lu enda nadxabaʼ, purti intiica ni qué ganda usaana nu la? cá nu yaga lu ná ni» (2 Ped. 2:13, 18, 19).
9 Pa gacalaʼdxiʼ binni «gapa irá ni guʼyaʼ» la? zucaani laa yaga lu náʼ Binidxabaʼ ni runi mandar guidxilayú riʼ (1 Juan 5:19). Stale binni huayaba lu guendanagana riʼ ora guiníʼ ique gapa stale bidxichi, laanu laacaʼ zanda guiábanu lu trampa riʼ ne gácanu esclavu stini ne maʼ nagana para guireʼnu luni.
TI DXIIÑAʼ NI RUSIECHEʼ BINNI
10, 11. Tuu nga cani jma ruyubi Binidxabaʼ gusaba, ne xiñee raca nagana para laacabe gúnicabe xhiiñaʼ Dios ora gúʼndacabe scuela roʼ.
10 Cásica biʼniʼ xhenemigu Dios ndaaniʼ jardín ni guyuu Edén, ruyúbibe gusábabe cani huaxiéʼ nanna ne jmaruʼ si cani nahuiiniʼ. Qué liica riuulaʼdxiʼ Binidxabaʼ gaca tobi de ca hombrehuiiniʼ o dxaapahuiiniʼ —o tutiica binni— esclavu stiʼ Jiobá. Ni racaláʼdxibe nga gucaabe ca binni ni maʼ bidii xquendanabani Dios gucheené Jiobá.
11 Guzéʼtenu sti biaje ejemplu stiʼ esclavu ni bidii lugar quiidecabe diaga que. Neca racaná ora gade diágabe peru maʼ qué racaná ni ra zidiʼdiʼ dxi, ni riaana nga huecu huiiniʼ ni rusihuinni nácabe esclavu. Para cani nahuiiniʼ laaca nagana raca para laacaʼ guicaacaʼ ti neza gadxé de ca xcompañérucaʼ. Binidxabaʼ racalaʼdxiʼ gucaa cani nahuiiniʼ ca guiníʼ íquecaʼ zabánicaʼ nayecheʼ pa gúʼndacaʼ scuela roʼ, peru ca xpinni Cristu nánnacaʼ zabánicaʼ nayecheʼ pa gúnicaʼ ni na Jiobá. Jesús guníʼ: «Nayecheʼ cani nanna naquiiñeʼ chuʼ gaxha de Dios» (Mat. 5:3, TNM). Laanu, ca xpinni Cristu ni maʼ bidiʼnu laanu Jiobá, nabáninu para gúninu xhiiñaʼ Dios, ne cadi xhiiñaʼ Binidxabaʼ. Riuuláʼdxinu gúʼndanu Stiidxaʼ Dios ne riníʼ íquenu de laani dxi ne gueelaʼ. Biblia na: «Nayecheʼ nga riuu hombre ni qué huayuu dxi chinanda conseju stiʼ binni malu, ne qué ruzuhuaa lu neza stiʼ ca binni ruchee, ne qué ribí lu banguʼ stiʼ cani runi burla. Riuulaʼdxiʼ guʼndaʼ ley stiʼ Jiobá, ne dxi ne gueelaʼ ruundaʼ ni chaahuidugá. Ne dxandipeʼ zeeda gaca casi ti yaga ni zuhuaa ra cuxooñeʼ nisa, ni rudii cuananaxhi stiʼ xhi ne ca bandaga stiʼ qué riguunduʼ, ne guiráʼ ni guni zaree ni laa galán» (Salmo 1:1-3). Peru ora ruundaʼ ti xpinni Cristu scuela roʼ maʼ qué rapa tiempu para guiníʼ ique ne guʼyaʼ xi naquiiñeʼ guni para chuʼ gaxha de Dios.
12. Xi zanda quixhe ique cani nahuiiniʼ guni.
12 Lu primé carta bicaa Pablu ra nuu ca xpinni Cristu ni nuu Corinto, gunabadiidxabe: «Pa nacu esclavu dxi uníʼ né Señor lii la? qué chi izaalaʼdxuʼ». Óraque bidiibe conseju riʼ: «Peru laca pa ruluíʼ zanda ireeu de laani la? biyubi modo guʼnu ni» (1 Cor. 7:21). Lu primé siglu que guyuu xpinni Cristu ni guca esclavu, peru nabé bininá ca xpixuaanacabe laacabe. Nga runi, ruyubi ca xpinni Cristu que guilaacaʼ de lu náʼ xpixuaanacaʼ. Ca dxi riʼ, nuu guidxi napa ley ni na dede panda iza nga naquiiñeʼ guʼndaʼ ti baʼduʼ scuela. De racá maʼ laacabe nga cuícabe xi gúnicabe, ne zanda quixhe íquecabe gácacabe precursor. Peru qué zanda gácacabe ni pa sácabe scuela roʼ (biindaʼ 1 Corintios 7:23).
Tuu nga racaláʼdxiluʼ gaca xpixuaanaluʼ
TI COSA NI JMA RISACA QUE CHEʼ BINNI SCUELA ROʼ
13. Xii nga ni jma risaca para ca xpinni Jiobá que checaʼ scuela roʼ.
13 Pablu gudixhená ca xpinni Cristu de Colosas né ca diidxaʼ riʼ: «Laguuya gá laatu né cani canayuíʼ ni biree de xquenda biaani binni. Cadi dxandí ni, sínuque binni guidxilayú gudixhe ni casi na ca naca guidxilayú, ne cadi de Cristu zeeda ni» (Col. 2:8). Stale binni nuu xpiaaniʼ rusiidicaʼ «ni biree de xquenda biaani binni. Cadi dxandí ni, sínuque binni guidxilayú gudixhe ni». Nga nga ni rusiidicabe ndaaniʼ ca scuela roʼ ca, nga runi, stale de ca binni ni runduuxeʼ scuela roʼ qué riziidicaʼ gúnicaʼ xiixa dxiiñaʼ ni gacané laacaʼ gudxiilucaʼ guendanagana gápacaʼ lu xquendanabánicaʼ. Peru ca xpinni Jiobá riguixhe íquecaʼ gúʼndacaʼ biaʼ caquiiñecaʼ para cadi guibaninecaʼ stale luju ne ganda gúnicaʼ xhiiñaʼ Dios. Laacabe rinándacabe conseju ni bidii Pablu Timoteo, laa guníʼ: «Dxandí ricu ca xpinni Cristu, pa guieche né ca biaʼ napa si caʼ. [...] Nga runi, zaa naca gapa nu bidxichi, inque si napa nu ni idóʼ no ne ni gacu nu, nga si guieche né nu» (1 Tim. 6:6, 8). Ca xpinni Cristu riguixhe íquecaʼ gucheechecaʼ diidxaʼ biaʼ gándatiʼ para gacanecaʼ binni gaca discípulo stiʼ Cristu (biindaʼ 2 Corintios 3:1-3).
14. Pabiáʼ bisisaca Pablu gaca esclavu stiʼ Dios ne stiʼ Cristu casi na Filipenses 3:8.
14 Guiníʼ íquenu ni bizaaca apóstol Pablu. Bisiidiʼ Gamaliel laabe, ti hombre ni bisiidiʼ Ley stiʼ ca judíu. Guiráʼ ni biziidibe que zeeda gácani casi ora nizabe scuela roʼ tiempu riʼ. Ximodo biiyabe guiráʼ ni biziidibe que yaʼ. Ñee jma bisisácabe ni que gácabe esclavu stiʼ Dios ne Cristu la? Laaca laabe guniʼbe: «Irá ni ma qué iquiiñe ni para naa, purti ma binebiaʼya Cristu Jesús Señor stinneʼ». Óraque guníʼrube: «Ne laa si risaca para naa. Bisaana irá xixé ni para zinanda laabe, ne ma casi guixi ni para naa, purti ni jma racaladxe nga laabe» (Filip. 3:8). Modo guníʼ ique Pablu zanda gacané ni cani nahuiiniʼ ne bixhózecaʼ para guiníʼ íquecaʼ pa jneza nga guʼndaʼ ca baʼduʼ ca scuela roʼ (biiyaʼ ca dibuju ca).
IQUIIÑENU GUIRÁʼ NI RUSIIDIʼ XQUIDXI DIOS LAANU
15, 16. Xi guiráʼ rusiidiʼ xquidxi Dios laanu, ne xi para.
15 Xii nga ni nabé rihuinni ndaaniʼ ca scuela roʼ ca yaʼ. Nabé riuuné ca baʼduʼ scuela ca tutiica si binni, rixúdxicaʼ ne runi crecaʼ evolución (Efes. 2:2). Peru qué rihuinni guiráʼ nga ndaaniʼ xquidxi Jiobá. Guiráʼ semana rizíʼdinu lu Scuela stiʼ cani Rucheecheʼ Diidxaʼ. Ne laaca nuu scuela para ca hombre ni naca precursor ni caʼruʼ guichaganáʼ (Scuela ra riziidiʼ ca hombre ni caʼruʼ guichaganáʼ gúnicaʼ xhiiñaʼ Dios) ne para ca guendaxheelaʼ ni naca precursor (Scuela para ca Guendaxheelaʼ ni naca xpinni Cristu). Ca scuela riʼ racané cani laanu guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá, Xpixuaananu ni nuu guibáʼ.
16 Laaca zanda guizíʼdinu jma de Dios ora guyúbinu lu Índice de las publicaciones Watch Tower ne lu Watchtower Library. Nuu cani para gacané cani laanu ti ganda gacanenu sti binni guni adorar Jiobá. Ne pur laacani zanda gacanenu binni chuʼcaʼ gaxha de Dios (2 Cor. 5:20). Ne ca binni riʼ zanda gusiidicaʼ xcaadxi binni (2 Tim. 2:2).
CANI RIBEENDÚ CANI NACA ESCLAVU STIʼ DIOS
17. Xi ndaayaʼ rapa cani rudii lugar gusiidiʼ Dios laacaʼ.
17 Ora guníʼ Jesús ejemplu stiʼ ca talentu que, guiropaʼ mozo ni biʼniʼ dxiiñaʼ jneza que biechené xpixuaanacaʼ laacaʼ, ne bisihuínnibe ni purtiʼ bidiibe laacaʼ xcaadxi dxiiñaʼ jma naroʼbaʼ (biindaʼ Mateo 25:21, 23). Tiempu riʼ, pa gúninu xhiiñaʼ Jiobá zabáninu nayecheʼ ne zacaanu stale ndaayaʼ. Guidúʼyanu ejemplu stiʼ Michael. Cumu nabé nuu xpiaanibe la? gudxi ca maestru stibe laabe guidagulisaacabe para guiníʼcabe xi zanda gúnibe ti ganda gúʼndabe ti scuela roʼ. Peru bidxagayaacabe purtiʼ qué ninabe ñebe scuela roʼ, sínuque gudixhe íquebe guiziidibe ti dxiiñaʼ huiiniʼ. Qué nindaa, maʼ nácabe precursor ne runi ganarbe biaʼ guibaninebe. Ñee guca arrepentirbe pur ni bíʼnibe que la? Michael guníʼ: «Nabé risaca para naa guiráʼ ni biziideʼ dxi nacaʼ precursor, ne cani caziideʼ yanna ra maʼ nacaʼ binnigola stiʼ neza binni ridagulisaa. Jma risaca ca ndaayaʼ ne ca dxiiñaʼ ni napaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios que bueltu ni ñándaca ñuneʼ ganar. ¡Nabé riecheʼ purtiʼ qué nizayaʼ scuela roʼ!».
18. Xiñee rábiluʼ jma galán gudiʼnu lugar gusiidiʼ Dios laanu.
18 Jma galán guiráʼ ni rusiidiʼ Dios binni, purtiʼ racané cani laanu gúninu ni na Jiobá casi esclavu. Laaca racanécani laanu gánnanu ziuu dxi maʼ qué zacanu yaga lu náʼ pecadu ne zabáninu casi nabani ca xiiñiʼ Dios (Rom. 8:21). Peru ni jma racaneni laanu nga gusihuínninu nadxiinu Jiobá, Xpixuaananu ni nuu guibáʼ (Éx. 21:5).