BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w14 15/1 yaza 22-26
  • Biʼniʼ xhiiñaʼ Jiobá ante gueeda ca dxi nagana

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Biʼniʼ xhiiñaʼ Jiobá ante gueeda ca dxi nagana
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2014
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • CANI ZÁNDARUʼ GÚNILUʼ
  • ZANDA GACANELUʼ
  • ÑEE ZANDA GACANELUʼ RA JMA CAQUIIÑEʼ TU GUCHEECHE DIIDXAʼ LA?
  • CAQUIIÑEʼ TU GACANÉ RA RINÍʼCABE STI DIIDXAʼ
  • GUYUU NAYECHEʼ RA GÚNILUʼ BIAʼ GANDA
  • Nabé sicarú modo rapa Jiobá ca xpinni ni maʼ nagola
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
  • Gusisácanu ca binni ni maʼ nagola
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2014
  • Gusisácanu ca hermanu ni maʼ huaniisi
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2021
  • Gusisácanu stipa ni napa ca ni nahuiiniʼ
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2021
Biiyaʼ jma
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2014
w14 15/1 yaza 22-26
Rihuinni chupa xpinni Cristu maʼ huaniisi ne caníʼnecaʼ xcaadxi binni de Dios

Biʼniʼ xhiiñaʼ Jiobá ante gueeda ca dxi nagana

«Bietenalaʼdxiʼ, [...] de [Dios] ni jma Nandxóʼ ni Bizáʼ lii.» (ECL. 12:1)

ÑEE NANNUʼ NI LA?

  • Ximodo zanda gacané ca xpinni Cristu ni maʼ xadxí de cayuni xhiiñaʼ Dios cani nahuiiniʼ.

  • Xi ejemplu zeeda lu Biblia zanda gacané ca xpinni Cristu ni maʼ huaniisi para gacanecaʼ ra jma caquiiñeʼ.

  • Ximodo cayuni caadxi xpinni Cristu ni maʼ huaniisi jma lu xhiiñaʼ Dios.

1, 2. 1) Xi bicaa rey Salomón ndaaniʼ Biblia para cani nahuiiniʼ. 2) Xiñee laaca risaca conseju riʼ para cani napa jma de 50 iza.

ESPÍRITU santu stiʼ Jiobá gudxi rey Salomón gucaa ca diidxaʼ riʼ para cani nahuiiniʼ: «Bietenalaʼdxiʼ, [...] de [Dios] ni jma Nandxóʼ ni Bizáʼ lii, ca dxi nahuiiniluʼ, ante gueeda ca dxi nagana ca». Xii nga «ca dxi nagana ca» yaʼ. Biquiiñeʼ Salomón caadxi diidxaʼ sicarú para guniʼbe xi guendanagana nga ridxaagalú ti binnigola: racaditi náʼ, ne maʼ gastiʼ stipa ñee, riaba laya, richuunduʼ lú, maʼ qué runadiaga, ritoope ique ne ribigu deche. Cadi naquiiñeʼ cueza tuuxa dede ora maʼ nagola para guzulú guni xhiiñaʼ Jiobá. Biblia na: «Dxi maʼ gacaditi cani cayapa ra yoo, ne dxi maʼ iguude ca hombre nadipaʼ, ne dxi maʼ qué guʼtuʼ ca gunaa ni ruutuʼ purtiʼ maʼ huaxieʼcaʼ, ne ora maʼ guʼyaʼ ca gunaa ni nuu ra ventana puru gueelacahui; [...] ora maʼ qué gunadiaga binni ridxi stiʼ molinu. [...] Ne maʼ cá guieʼ lu yaga almendro, ne maʼ zixubi ndaaniʼ uxharu» (Eclesiastés 12:3-5).

2 Stale xpinni Cristu ni napa 50 iza o jma la? náparuʼ stale stipa. Neca maʼ nápacabe caadxi guicha toope, caʼruʼ guidxagalúcabe ca guendanagana ni bizeeteʼ Salomón. Ñee laaca zanda chinanda ca xpinni Cristu riʼ conseju ni bidii Salomón cani nahuiiniʼ ora gúdxibe laacaʼ: «Bietenalaʼdxiʼ, [...] de [Dios] ni jma Nandxóʼ ni Bizáʼ lii» la? Xi zanda guiziidicabe de conseju ca yaʼ.

3. Ximodo zanda guietenaláʼdxinu Dios ni bizáʼ laanu.

3 Neca maʼ zinenu stale iza de cayúninu xhiiñaʼ Jiobá, galán guiníʼ íquenu gatigá pabiáʼ galán guiráʼ ni maʼ bizáʼ Dios. Cadi dxandíʼ sicarú nga guendanabani la? Qué zanda diʼ guiénenu guiráʼ ni bizáʼ Dios pur modo bíʼnibe cani. Stale cosa nga ni rudii Dios laanu ne pur laacani zanda guibáninu nayecheʼ. Ora ridúʼyanu guiráʼ ni maʼ bizaʼbe, rucaacani laanu gusisácanu laabe, purtiʼ nácabe ti Dios ni nadxii binni, nuu xpiaaniʼ ne napa poder (Sal. 143:5). Peru para guietenaláʼdxinu de Dios ni bizáʼ laanu laaca naquiiñeʼ guiníʼ íquenu xi racaláʼdxibe gúninu. Ora maʼ caníʼ íquenu de cani bizéʼtenu ca rucaacani laanu gudiʼnu xquíxepeʼ laabe ra gúninu ni nabe biaʼ dxi guibáninu (Ecl. 12:13).

CANI ZÁNDARUʼ GÚNILUʼ

4. Xi naquiiñeʼ guiníʼ ique ca xpinni Cristu ni maʼ xadxí de cayuni xhiiñaʼ Jiobá, ne xiñee.

4 Pa maʼ zineluʼ stale iza de cayúniluʼ xhiiñaʼ Jiobá, galán guiníʼ íqueluʼ: «Xiruʼ zanda guneʼ laga náparuaʼ stipa yaʼ». Pa nácaluʼ ti xpinni Cristu ne maʼ xadxí de cayúniluʼ xhiiñaʼ Dios, zándaruʼ gúniluʼ xcaadxi cosa ni qué zanda guni xcaadxi xpinni Cristu. Zanda gusiidiluʼ cani nahuiiniʼ guiráʼ ni nánnaluʼ de Jiobá, ne laaca zanda uquídxiluʼ fe stiʼ xcaadxi xpinni Cristu ora gábiluʼ laacaʼ guiráʼ ni maʼ bizaacaluʼ biaʼ tiempu zineluʼ de cayúniluʼ xhiiñaʼ Jiobá. Rey David gunabaʼ Jiobá gacané laa guni ni maʼ guninu riʼ. Laabe bicaabe: «Neca guioxhuaʼ ne guitoope iqueʼ, cadi gusaanaluʼ naa Dios stinneʼ, ti ganda gabeʼ ca binni ni guibani despué pabiáʼ nadipaʼ naluʼ ne pabiáʼ naroʼbaʼ poder stiluʼ» (Sal. 71:17, 18).

5. Ximodo zanda gusiidiʼ ca xpinni Cristu ni maʼ xadxí de cayuni xhiiñaʼ Dios ni nánnacaʼ.

5 Ximodo zanda gacaneluʼ xcaadxi binni pur guiráʼ ni maʼ biziidiluʼ. Ñee zanda guni invitarluʼ ca xpinni Cristu ni nahuiiniʼ ra lídxiluʼ para cúʼsaatu gana laatu la? Ñee zanda guni invitarluʼ laacabe para gucheechenécabe lii diidxaʼ ti gúʼyacabe pabiáʼ nayecheʼ riuuluʼ ora rúniluʼ xhiiñaʼ Jiobá la? Elihú, ti hombre ni bibani dxiqué, guníʼ sicaríʼ: «Guiníʼ ca binni huaniisi ne gusiidiʼ ca binni ni maʼ nagola guiráʼ ni nánnacaʼ» (Job 32:7, La palabra de Dios para Todos). Apóstol Pablu laaca guluu gana ca gunaa xpinni Cristu ni maʼ xadxí de cayuni xhiiñaʼ Dios gacanecaʼ xcaadxi gunaa xpinni Cristu pur ni gábicabe laacaʼ ne pur ni gúʼyacaʼ gúnicabe. Laa bicaa: «Ca hermana ni ma nagola [...] usiidi ca ni jneza pur modo ibani caʼ» (Tito 2:3).

ZANDA GACANELUʼ

6. Xi zanda guni ca xpinni Cristu ni maʼ biziidiʼ stale lu xquendanabani.

6 Pa nácaluʼ ti xpinni Cristu ni maʼ xadxí de cayuni xhiiñaʼ Dios, zanda gúniluʼ stale cosa para gacaneluʼ xcaadxi binni. Guníʼ ique guiráʼ ni maʼ biziidiluʼ yanna ne cani gúnnaluʼ raca treinta o cuarenta iza. Yanna maʼ biziidiluʼ iquiiñeluʼ ca principiu stiʼ Biblia lu guiráʼ ni huayúniluʼ. Ne yanna jma maʼ nánnaluʼ modo iquiiñeluʼ Biblia para chindaluʼ ndaaniʼ ladxidóʼ binni. Pa maʼ nácaluʼ binnigola ndaaniʼ xquidxi Dios, maʼ nánnaluʼ ximodo gacaneluʼ tuuxa xpinni Cristu pa cuchee (Gál. 6:1). Zándaca maʼ biziidiluʼ quixhe chaahuiluʼ caadxi dxiiñaʼ ra ridagulisaaluʼ, guni tenderluʼ xiixa departamentu ra raca guendaridagulisaa roʼ o ra ribí Yoo stiʼ Reinu. O zándaca nánnaluʼ ximodo ucuudxiluʼ ca doctor ca para cadi gucaacaʼ rini ca xpinni Cristu. Ne neca cadi xadxí de nácaluʼ xpinni Cristu, nabé risaca guiráʼ ni maʼ biziidiluʼ lu xquendanabániluʼ. Pa maʼ bisiniisiluʼ ca xiiñiluʼ maʼ nánnaluʼ ximodo zanda gacaneluʼ sti binni para gusiniisi xiiñiʼ. Casi maʼ bidúʼyanu, ca xpinni Cristu ni maʼ biziidiʼ stale lu xquendanabani, zanda gusiidicaʼ ca xpinni Dios, gacanécabe laacaʼ gánnacaʼ xi gúnicaʼ ne uquídxicabe fe sticaʼ. Biblia na: «Cadi dxandíʼ nuu xpiaaniʼ ca binni ni maʼ huaniisi ne riene ca binni ni maʼ xadxí nabani la?» (Job 12:12).

7. Xi zanda gusiidiʼ ca xpinni Cristu ni maʼ xadxí de cayuni xhiiñaʼ Dios cani nahuiiniʼ.

7 Ximodo zanda iquiiñeluʼ guiráʼ ni maʼ biziidiluʼ para gacaneluʼ xcaadxi binni yaʼ. Zanda gacaneluʼ cani nahuiiniʼ guidxélacaʼ tuuxa binni gúʼndanecaʼ Biblia ne gacaneluʼ laacaʼ gánnacaʼ modo gúnicaʼ ni. Pa nácaluʼ ti gunaa xpinni Cristu la? zanda gacaneluʼ ca gunaa jma nahuiiniʼ para gánnacaʼ ximodo gúnicaʼ xhiiñaʼ Dios ne zaqueca gusiniisicabe xiiñicabe. Ne pa nácaluʼ ti hombre xpinni Cristu, ñee zanda gacaneluʼ ca xpinni Cristu ni jma nahuiiniʼ ti gánnacaʼ gudiicaʼ libana ne gánnacaʼ gucheechecaʼ diidxaʼ jneza la? Ñee zanda gusiidiluʼ laacabe xi rúniluʼ ora rigánnaluʼ ca xpinni Cristu ni maʼ nagola ti gacaneluʼ laacaʼ chuʼcaʼ gaxha de Dios la? Neca maʼ qué gápaluʼ stipa casi dxiqué zándaruʼ gusiidiluʼ cani nahuiiniʼ gúnicaʼ xhiiñaʼ Dios. Stiidxaʼ Dios na: «Ni galán stiʼ cani nahuiiniʼ ca nga stipa sticaʼ, ne ni galán stiʼ ca binnigola ca nga guicha toope sticaʼ» (Prov. 20:29).

ÑEE ZANDA GACANELUʼ RA JMA CAQUIIÑEʼ TU GUCHEECHE DIIDXAʼ LA?

8. Xi biʼniʼ apóstol Pablu dxi maʼ huaniisi.

8 Apóstol Pablu biquiiñeʼ guiráʼ ni nanna para guni xhiiñaʼ Dios neca maʼ huaniisi. Dxi bireebe ndaaniʼ lidxi guiibaʼ dxi nuube Roma, biaʼ lu iza 61, maʼ stale iza de nácabe misioneru ne ñanda ñaanabe raqué ne nibánibe jma galán (2 Cor. 11:23-27). Ca xpinni Cristu ni nabeza ndaaniʼ guidxi que ñuuláʼdxicaʼ ñaananebe laacaʼ para nucheechenebe laacaʼ diidxaʼ. Peru biiyabe jma caquiiñeʼ gucheechebe diidxaʼ ndaaniʼ xcaadxi guidxi. Laabe, Timoteu ne Tito bizulúcabe sti biaje bíʼnicabe dxiiñaʼ de misioneru ndaaniʼ guidxi Éfeso, Creta ne zándaca Macedonia (1 Tim. 1:3; Tito 1:5). Neca qué gánnanu pa guyebe España, peru gudixhe íquebe chebe raqué (Rom. 15:24, 28).

9. Padxí, zándaca yendeza Pedru sti guidxi ra jma caquiiñeʼ gacané. (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ.)

9 Apóstol Pedru laaca zándaca maʼ napa jma de 50 iza ora yendeza sti lugar ra jma caquiiñeʼ gacané. Xiñee rininu zacá yaʼ. Pa biaʼca Jesús laabe o xcaadxi huaniisibe que laa la? maʼ nápabe biaʼ 50 iza ora guyebe ti guendaridagulisaa né xcaadxi apóstol ndaaniʼ guidxi Jerusalén lu iza 49 (Hech. 15:7). Gudiʼdiʼ si chupa chonna iza, yendézabe Babilonia, ne guyebe raqué para guiníʼnebe guiráʼ judíu ni nabeza ndaaniʼ guidxi ca de Dios (Gál. 2:9). Raqué nuube ora bicaabe primé carta stibe biaʼ lu iza 62 (1 Ped. 5:13). Nagana nga chindeza ti binni huaniisi ndaaniʼ sti guidxi, neca zacá guyuu Pedru nayecheʼ ra biʼniʼ ni na Jiobá de guidubi ladxidóʼ raqué.

10, 11. Bizeeteʼ xi biʼniʼ Robert ne xheelaʼ neca maʼ huaniisicaʼ.

10 Ca dxi stinu riʼ, stale xpinni Cristu ni napa jma de 50 iza maʼ bichaa modo nabánicaʼ ne yanna maʼ nápacaʼ tiempu para gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Jiobá. Nuu de laacabe rindeza sti lugar ra jma caquiiñeʼ tu gacané. Guzéʼtenu ejemplu stiʼ Robert, laa guníʼ: «Dxi napaʼ biaʼ 55 iza ne xheelaʼ laaca biaʼ queca laa la? bíʼyadu nuuruʼ ni zanda gúnidu. Tobi lucha xiiñidu maʼ cadi nabezané laadu ra yoo, ne maʼ guti bixhózedu ne jñaadu ne biaananedu ti herenciahuiiniʼ. Guníʼ íquedu pa gutoodo lídxidu zanda quíxedu ni nuzáʼbidu de yoo ca ne zanda gacané ni laadu laga gacaʼ jubilar. Binadiágadu nuu stale binni ni caziidiʼ de Dios ndaaniʼ guidxi Bolivia ne nabé baratu guiráʼ cosa raqué. Ngue runi, yendézadu raqué. Guca nagana para laadu guiaʼdu Bolivia, purtiʼ maʼ gadxé modo nabani binni ndaaniʼ guidxi riʼ que modo bibánidu Estados Unidos. Peru Jiobá guluu ndaayaʼ guiráʼ stipa stidu».

11 Robert guniʼruʼ: «Yanna, maʼ riquiiñedu tiempu stidu para gúnidu ca dxiiñaʼ ni raca ra ridagulisaadu. Maʼ guyuunisa chupa chonna de ca binni ni ridúʼndanedu Biblia. Bíʼndanedu ti familia nabé pobre ni nabeza ti guidxihuiiniʼ ni riaana stale kilómetru de ra nabézadu. Guiráʼ semana rúnicabe stale stipa pur guiétecabe guidxi para cadi guiaadxacabe ca guendaridagulisaa. Bixuiʼlú pabiáʼ nayecheʼ riuʼdu ora gúʼyadu ziniisicabe lu stiidxaʼ Dios ne ti xiiñicabe ni jma huaniisi maʼ bizulú de precursor».

CAQUIIÑEʼ TU GACANÉ RA RINÍʼCABE STI DIIDXAʼ

12, 13. Bizeeteʼ ni bizaaca ti xpinni Cristu ni gucané binni ni riníʼ sti diidxaʼ guca jubilar si.

12 Ca neza binni ridagulisaa ra riníʼcabe sti diidxaʼ zanda guiziidicabe stale de ca ejemplu stiʼ ca binni ni jma maʼ huaniisi. Ne galán runi sentírcabe ora gucheechecabe diidxaʼ ca lugar ca. Guzéʼtenu ejemplu stiʼ Brian, laa guníʼ: «Naa ne xheelaʼ biʼniʼ sentirdu maʼ gastiʼ zanda gúnidu dxi napaʼ 65 iza, purtiʼ biaʼ ca nga raca jubilar binni Gran Bretaña. Maʼ cadi nabeza ca xiiñidu ra lídxidu ne huaxiéʼ ridxéladu binni ni riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ de Biblia neza ra rucheechedu diidxaʼ. Qué nindaa binebiaʼyaʼ ti hombrehuiiniʼ chinu ni runi dxiiñaʼ ndaaniʼ universidad de guidxi que. Bineʼ invitar laabe ti guendaridagulisaa ne guyebe, de raqué bizulú biindaniáʼ laabe Biblia. Chupa chonna semana despué maʼ yenebe sti chinu ni runinebe dxiiñaʼ. Xhupa semana despué yenebe sti chinu, de raqué maʼ yenebe stobi ra ridagulisaadu.

13 »Qué nindaa gunabaʼ sti chinu guiziidiʼ de Biblia, raqué bizaacabe gaayuʼ. Óraque guníʼ iqueʼ: “Cadi purtiʼ maʼ napaʼ 65 iza guiniéʼ maʼ gucaʼ jubilar de guneʼ xhiiñaʼ Jiobá”. Ngue runi gunabadiidxaʼ xheelaʼ, laa jma nahuiiniʼ chupa iza que naa, pa riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ diidxaʼ chinu. Bicaadiágadu caadxi caset para gunda bizíʼdidu diidxaʼ ca. Bizaaca nga raca chii iza. Ra gucanedu ca binni riníʼ sti diidxaʼ biʼniʼ sentirdu casi ora bibiguetaʼ gúcadu nahuiiniʼ sti biaje. Dede dxiqué hasta yanna maʼ bíʼndanedu 112 binni riníʼ chinu de Biblia. Stale de laacabe riécabe ca guendaridagulisaa ca ne tobi maʼ naca precursora.»

Caziidiʼ ti guendaxheelaʼ ti idioma neca maʼ huaniisicaʼ, caziidicabe idioma riʼ para ganda gúnicabe jma lu xhiiñaʼ Dios

Zándaruʼ gúniluʼ jma lu xhiiñaʼ Dios (Biiyaʼ párrafo 12 ne 13)

GUYUU NAYECHEʼ RA GÚNILUʼ BIAʼ GANDA

14. 1)Xiñee zanda chuʼ ca xpinni Cristu ni maʼ huaniisi nayecheʼ. 2) Ximodo zanda gacané ejemplu stiʼ Pablu laacabe.

14 Neca stale de ca xpinni Cristu ni napa 50 iza o jma, randa rúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Jiobá, peru nuu tu qué randa rúnini. Nuu de laacaʼ huaracaʼ, o zándaca cayuuyarucaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ o nuuruʼ xiiñicaʼ lucaʼ. Pa cadíʼdiluʼ lu tobi de cani maʼ bizéʼtenu riʼ, zanda chuʼluʼ nayecheʼ ra gánnaluʼ rusisaca Jiobá biaʼ ganda gúniluʼ. Nga runi, lugar de chuʼluʼ triste purtiʼ riníʼ íqueluʼ qué zanda gúniluʼ jma lu xhiiñaʼ Jiobá la? guyuu nayecheʼ né ni zanda gúniluʼ. Guníʼ ique ejemplu stiʼ apóstol Pablu. Stale iza biteguyoocabe laabe ra lídxibe, ne maʼ qué ñanda ñebe ca viaje ni rúnibe casi misioneru. Peru guiráʼ tu riganna laabe riníʼnebe laacaʼ de Stiidxaʼ Dios ne ruquídxibe fe sticaʼ (Hech. 28:16, 30, 31).

15. Xiñee nabé rusisácanu ca xpinni Cristu ni maʼ nagola.

15 Yanna xi zanda guininu de cani maʼ nagola yaʼ. Laaca rusisaca Jiobá dxiiñaʼ ni rúnicabe. Neca guníʼ Salomón cadi galán diʼ nga ora maʼ nagola binni, peru Jiobá rusisaca ni randa runi ca binnigola ca para gusisácacaʼ laabe (Luc. 21:2-4). Ca neza binni ridagulisaa laacaʼ rusisácacaʼ ejemplu ni rudii ca xpinni Cristu ni maʼ ziné stale iza de cayúnicaʼ xhiiñaʼ Jiobá.

16. 1) Xi ndaayaʼ zándaca qué ñapa Ana. 2) Xi gunda biʼniʼ Ana ni bisihuinni biʼniʼ ni na Dios.

16 Lu Biblia rieeteʼ de ti gunaa láʼ Ana, laa qué nusaana de nusisaca Jiobá neca maʼ nagola. Dxi gule Jesús, nácabe ti viuda de 84 iza. Zándaca maʼ qué nugaanda ñácabe tobi de ca xpinni Cristu, qué ñácabe tobi de cani bibí né espíritu santu ne laaca qué ñápabe ndaayaʼ de nucheechebe stiidxaʼ Reinu. Peru guyuube nayecheʼ né ni gunda bíʼnibe. Biblia na: «Qué riree be ndaani yuʼdu roʼ. Rusisaca be Dios ridxí ne huaxhinni» (Luc. 2:36, 37). Laga cuzaaquiʼ sacerdote que guʼxhuʼ ndaaniʼ yuʼduʼ guiráʼ siadóʼ ne guiráʼ huaxhinni, zándaca maʼ nuu Ana lade ca binni que lu patiu maʼ cayuni orar ndaaniʼ ladxidóʼ ne zándaca rúnibe ni media hora. Tobi de ca dxi guyebe ra yuʼduʼ que biiyabe Jesús dxi naca baʼduhuiiniʼ ne «bizulú cayabi be binni badu huiini que nga ni cabeza ca gueda ulá Jerusalén» (Luc. 2:38).

17. Ximodo zanda gacanenu ca xpinni Cristu ni huará o cani maʼ nagola para guni adorarcaʼ Jiobá.

17 Ca dxi stinu riʼ, naquiiñeʼ chuʼnu listu para ganda gacanenu ca xpinni Cristu ni huará o cani maʼ nagola. Chupa chonna de laacabe nuu si biaje randa riécabe ca guendaridagulisaa ca, neca ñuuláʼdxicabe ñuunécabe laanu guiráʼ biaje ra ridagulisaanu. Xi zanda gúninu para gacanenu laacabe yaʼ. Nuu neza binni ridagulisaa ruuyacaʼ ximodo gucaadiágacabe ni ridiʼdiʼ lu ca guendaridagulisaa ca pur teléfono. Peru nuu lugar qué zanda gúnicabe ni. Neca qué zanda cheʼ ca binni ni maʼ nagola riʼ ca guendaridagulisaa ca zanda gacanecaʼ xcaadxi binni para guni adorar Dios. Ximodo yaʼ. Ora runi orárcabe racanécabe para guidale ca xpinni Dios. Biblia na: «Zeeda gácacabe casi yaga ni zuhuaa lu patiu stiʼ yuʼduʼ stiʼ Dios stinu, ni rudii cuananaxhi sicarú. Neca maʼ bióʼxhocaʼ, zacaruʼ cuananaxhi lucaʼ, casi ricá cuananaxhi lu yaga nahuiiniʼ ne nadipaʼ» (Salmo 92:13, 14, La palabra de Dios para Todos).

18, 19. 1) Ximodo racané ca binnigola ca xcaadxi xpinni Cristu. 2) Tu laa zanda chinanda conseju ni na: «Bietenalaʼdxiʼ, [...] de [Dios] ni jma Nandxóʼ ni Bizáʼ lii».

18 Laatu ca xpinni Cristu ni maʼ nagola, zándaca qué ruxuíʼlutu pabiáʼ riguutu gana xcaadxi xpinni Cristu. Laguietenalaʼdxiʼ de Ana, qué nusaana de ñe ndaaniʼ yuʼduʼ biaʼ dxi bibani. Zándaca qué niníʼ íquebe pabiáʼ racané ejemplu stibe laanu. Ndaaniʼ Biblia cá pabiáʼ gunnaxhiibe Jiobá. Ne nanna dxíchidu qué ziuu dxi guiaandaʼ ca xpinni Cristu pabiáʼ nadxiitu Jiobá. ¡Nga runi Stiidxaʼ Dios na sicaríʼ: «Guicha toope stiʼ ca binnigola ca zeeda gaca casi ti corona sicarú ora rúnicaʼ ni jneza»! (Prov. 16:31.)

19 Guiranu nga nuu ni qué zanda gúninu lu xhiiñaʼ Jiobá. Peru cani náparuʼ stipa naquiiñeʼ gúnicaʼ ni na ca diidxaʼ riʼ: «Bietenalaʼdxiʼ, [...] de [Dios] ni jma Nandxóʼ ni Bizáʼ lii, [...] ante gueeda ca dxi nagana ca» (Ecl. 12:1).

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir