BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w14 15/8 yaza 31-32
  • Gucané “Drama Eureka” stale binni gunibiáʼ stiidxaʼ Dios

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Gucané “Drama Eureka” stale binni gunibiáʼ stiidxaʼ Dios
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2014
  • Subtítulo
  • CUDXIIBACABE BIIDXIʼ
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2014
w14 15/8 yaza 31-32
Caadxi carru ra guca anunciar chitidiʼ Drama Eureka

CANI NAGUU CHAAHUIʼ XQUIDXI DIOS

Gucané «Drama Eureka» stale binni gunibiáʼ stiidxaʼ Dios

DIIDXAʼ «¡Eureka!» Riníʼ ni «¡Bidxelaʼ ni!». Lu siglu XIX stale hombre guyecaʼ guidxi California para chiyúbicaʼ oro, ne ora tobi de laacaʼ guidxela ti ndaa oro riníʼ: «¡Eureka!». Peru Charles Taze Russell ne xcaadxi Binni Ruundaʼ Biblia bidxélacaʼ ti cosa ni jma risaca: cani dxandíʼ rusiidiʼ Biblia. Ne guizáʼ guyuuláʼdxicaʼ gusiidicani xcaadxi binni.

Lu verano stiʼ iza 1914, millón de binni maʼ biiyaʼ «Foto-Drama de la Creación» ndaaniʼ stale guidxi roʼ, ti película ni rindaa xhono hora ni biʼniʼ Asociación Internacional de Estudiantes de la Biblia (IBSA, lu diidxaʼ inglés). Nabé sicarú ca foto ne ca dibuju riree luni, riniibi cani, de color cani, sicarú modo riníʼcabe luni ne sicarú saa ni rixidxi luni, película que zeeda guiníʼ de ra guyáʼ guidxilayú ne ra guiluxe ti mil iza guni mandar Jesucristu (Apoc. 20:4).a

Xi bizaaca xa de ca binni ni nabeza ndaaniʼ ca guidxihuiiniʼ ne ca ranchuhuiiniʼ que yaʼ. Para ganda gúʼyacabe ni la? lu beeu agosto iza 1914, IBSA bitiidiʼ «Drama Eureka», caadxi foto ne dibuju stiʼ «Foto-Drama» para laacabe, ne cadi naganapeʼ para chinécabe ni guiráʼ ladu. Gúcani chonna ndaa, ne guyuu ni lu chupa chonna diidxaʼ. Lu «Drama Eureka X» zeeda guiráʼ ni riníʼcabe ne rixidxi ti saahuiiniʼ. Lu «Eureka Y», zeeda cani biʼniʼ grabárcabe ne laaca zeeda diapositiva de color luni. Ne lu «Eureka Familiar», bíʼnicabe ni para ca familia, nápani ra riníʼcabe ne caadxi himno. Laaca gunda gúpacabe caadxi gramófono ne ra ganda gúʼyacabe película que baratu.

Ti proyector ni napa ti lámpara de carburo

Biquiiñecabe ti proyector para guihuinni ca diapositiva que de color

Ca Binni Ruundaʼ Biblia qué niquiiñecaʼ xiixa proyector para gutiidiʼ película o xiixa pantalla naroʼbaʼ, laacabe gunda yenécabe stiidxaʼ Reinu ca lugar ra guirutiʼ huayunadiaga ca diidxaʼ riʼ. «Eureka X», ra zeeda guiráʼ ni riníʼcabe zanda gutiidicabe ni ridxíʼ ne huaxhinni. Proyector ni rutiidiʼ ca diapositiva para «Eureka Y» que biquiiñecabe ni sin biaaniʼ, ne lámpara de gas si. Lu revista Watch Tower lu diidxaʼ finlandés bieeteʼ: «Zanda chinedu ca foto riʼ guiráʼ ladu para gúʼyacabe ni». ¡Dxandíʼ nga guiráʼ diidxaʼ ca!

Caadxi imagen de gadxé gadxé color ni biquiiñecabe lu Drama Eureka

Lugar de niguíxecabe ca teatru naroʼbaʼ, ca Binni Ruundaʼ Biblia ruyúbicaʼ lugar ra cadi quíxecaʼ casi salón stiʼ scuela, ndaaniʼ sala stiʼ tribunal, ra estación stiʼ tren o ca lugar naroʼbaʼ stiʼ xiixa yoo. Stale biaje rutiidicabe película riʼ ra gastiʼ yoo, ne riquiiñecabe ti lari gueelaʼ naquichiʼ casi pantalla, rugaandacabe ni cuee yoo stiʼ ti lugar ra riaapaʼ biidxiʼ. Anthony Hambuch bicaa: «Ca binni de lugar que ricaacaʼ caadxi tronco lu layú sticaʼ para cuicaʼ lúcani ti ganda gúʼyacaʼ película que». Grupu «Eureka» biquiiñecaʼ ti carru ni riné caballu para chiné equipu sticaʼ, xhábacaʼ ne ca cosa ni zaquiiñecaʼ para gásicaʼ ne para gúnicaʼ guendaró.

Nuu biaje chupa chonna si binni biiyaʼ «Eureka» ne nuu biaje ridxíñacaʼ gayuaa. Casi Estados Unidos, bidagulisaa 400 binni ndaaniʼ ti scuela ni nuu ndaaniʼ ti guidxihuiiniʼ ra nuu 150 si tu nabeza. Xcaadxi lugar, para gúʼyacaʼ «Drama Eureka» guzacaʼ 8 kilómetru ne despué guzacaʼ xcaadxi kilómetru para bibiguétacaʼ. Ndaaniʼ guidxi Suecia, ca vecinu stiʼ Charlotte Ahlberg bidagulisaacaʼ ndaaniʼ yoohuiiniʼ stibe ne «nabé guyuuláʼdxicaʼ» película que. Ndaaniʼ ti guidxihuiiniʼ ra nuu mina stiʼ Australia, yeguuya biaʼ 1,500 binni «Drama Eureka» que. Revista Watch Tower na ndaaniʼ ca scuela secundaria ne universidad «ca maestru ne ca baʼduʼ scuela nabé nayecheʼ guyuucaʼ ora biiyacaʼ ca foto ne película que». Nabé stale tu biiyaʼ «Drama Eureka» que dede ca lugar ra ridiʼdiʼ cine.

CUDXIIBACABE BIIDXIʼ

Nabé gucané «Drama Eureka» que para «biroobaʼ ca clase» que, gulee lácabe ni zacá purtiʼ ca clase (o ca neza binni ridagulisaa) ra rié ca Binni Ruundaʼ Biblia ruseendacaʼ tu gudii libana xcaadxi lugar ti zacá guzulú jma clase. Nagana nga gánnanu panda binni biiyaʼ «Drama Eureka». Neca riquiiñecabe stale equipu para gutiidiʼ ni, lu iza 1915, 14 si de ca 86 grupu que biseendaʼ informe stiʼ gatigá. Lu informe stiʼ iza que guníʼcabe qué gánnacabe panda binni maʼ biiyaʼ «Drama» que, peru bizeeteʼ ni maʼ biiyaʼ jma de ti millón de binni ni, ne biaʼ treinta mil binni gunabaʼ libru ne revista ni caníʼ de Biblia.

Zándaca huaxiéʼ tu rietenalaʼdxiʼ «Drama Eureka» que, peru millón de binni biiyaʼ ni dede Australia hasta Argentina, dede Sudáfrica hasta India, Caribe o ca isla británica. Stale de laacaʼ bidxélacaʼ ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia —ti cosa ni jma risaca que oro— ne gunda guniʼcaʼ: «¡Eureka!».

a Biiyaʼ tema «Cusaa “Foto-Drama” 100 iza», ni zeeda lu Torre stiʼ ni rapa 15 stiʼ febrero 2014, yaza 30 dede 32.

«Zuuyaluʼ Biblia casi ti libru cubi»

Libru ni láʼ Escenario del Foto-Drama de la Creación

«Foto-Drama» ne «Drama Eureka» gúcacani para gacanécani binni iguidxi fe stiʼ, ne gúʼyacaʼ Biblia casi ti libru ni jma jneza rusiidiʼ de ciencia ne ni jma zanda gacané laa lu xquendanabani. Despué de biiyacabe ni, stale de laacaʼ gucuaacaʼ ti libru ni láʼ Escenario del Foto-Drama de la Creación. Pur guiráʼ ca dibuju neni ne ca libana ni caníʼ de «Drama» que, biiyacabe Biblia casi «ti libru nacubi». Stale de ca libru que gucuaa binni cani sin quixe gastiʼ. Ti hombre ni biindanécabe Biblia bicaa despué de biiyaʼ «Drama» que, «libru que nga ni jma gucané binni para guixeleʼ lú».

Libru que laaca nabé guyuulaʼdxiʼ binnilidxi ca Binni Ruundaʼ Biblia ni. Nabé bisisaca Alice Hoffmann ne bizaʼnaʼ libru que. Despué bicaabe ca diidxaʼ riʼ: «¡Guizáʼ guyuuláʼdxidu gúʼyadu libru riʼ ne guietenaláʼdxidu cada tobi de ca diapositiva que!».

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir