BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w15 1/3 yaza 13-15
  • Regalu gucuaa rey

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Regalu gucuaa rey
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2015
  • Subtítulo
  • MODO GUDÍʼDICABE LU DESIERTU STIʼ ARABIA
  • «TI SECRETU BIQUIIÑECABE PARA BÍʼNICABE NEGOCIO STALE IZA»
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2015
w15 1/3 yaza 13-15
Tapa bladuʼ dxaʼ especia

Regalu gucuaa rey

«Bedandá caadxi [astrólogo] de neza rindani gubidxa. [...] Ulee cabe irá ni bedané cabe, bisigaʼde cabe laa oro, guʼxhuʼ ne nisa rindáʼ naxhi.» (Mateo 2:1, 11)

PA ÑACA chigudiiluʼ ti regalu ti binni nabé risaca, xi nudiiluʼ laabe. Tiempu bibani ca binni ruzeeteʼ Biblia, nabé bisigáʼdecabe guixi rindáʼ naxhi, o especia, laaca bisigáʼdecabe ni ca rey, purtiʼ nabé bisaca ni casi risaca oro.a Ngue runi, lade guiráʼ ni bisigaʼdeʼ ca hombre nuu xpiaaniʼ que «rey stiʼ ca judíu», nuu chupa clase guixi rindáʼ naxhi (Mateo 2:1, 2, 11).

Aceite de bálsamo

Aceite balsámico

Guidúʼyanu xiná Biblia biʼniʼ reina de Seba dxi yeganna rey Salomón: «Bidiibe rey que ti gayuaa gande talentu de oro, ne ziáʼ aceite de bálsamo, ne stale guié sicarú; qué lica huayuuruʼ binni chiné ziáʼ aceite de bálsamo casi ni bisigaʼdeʼ reina de Seba rey Salomón» (2 Crónicas 9:9).b Laaca guyuu xcaadxi rey ni bisigaʼdeʼ aceite de bálsamo Salomón dxi yegánnacaʼ laabe (2 Crónicas 9:23, 24).

Xiñee nabé bisaca ca guixi rindáʼ naxhi que ne xiñee caru bidoo guiráʼ ni riree lúcani tiempu bibani ca binni ruzeeteʼ Biblia yaʼ. Purtiʼ guizáʼ biquiiñecani para tratamientu de belleza, lu costumbre stiʼ ca religión ne para gucaachicabe ti gueʼtuʼ (biiyaʼ recuadru «Modo biquiiñeʼ guixi rindáʼ naxhi tiempu ruzeeteʼ Biblia»). Laaca nabé caru bidoo cani, purtiʼ nabé riuulaʼdxiʼ binni cani, peru cadi ngue si, sínuque laaca riaxa para gueeda cani ne para guidxela cani.

MODO GUDÍʼDICABE LU DESIERTU STIʼ ARABIA

Casia

Casia

Dxiqué la? bidxela caadxi guixi rindáʼ naxhi que ndaaniʼ valle stiʼ guiiguʼ Jordán, peru nuu xcaadxi ni reeda jma zitu. Biblia nabé ruzeeteʼ de stale guixi rindáʼ naxhi. Lade cani jma runibiáʼ binni nuu azafrán, áloe, bálsamo, canela, guʼxhuʼ ne mirra. Laaca nabé biquiiñeʼ binni guixi guendaró, casi comino, menta ne eneldo.

Paraa gucuaacabe guiráʼ ca guixi riʼ yaʼ. Casi áloe, casia ne canela que, beeda cani de guidxi ni runibiaʼnu casi China, India ne Sri Lanka. Mirra ne guʼxhuʼ que riree cani lu caadxi yaga roʼ ne lu yagahuiiniʼ ni riroobaʼ lu desiertu nuu ladu gueteʼ de Arabia hasta Somalia, África. Peru nardo que la? ca binni de India si nga gulee cani lu ti región stiʼ Himalaya.

Azafrán

Azafrán

Para ganda chindá guiráʼ guixi rindáʼ naxhi riʼ Israel la? napa xidé tiidiné binni cani Arabia. Zándaca nga nga tobi de ca razón gupa Arabia «lu chupa mil iza ni gudiʼdiʼ ante gueeda Cristu para biʼniʼ cobrar binni tiidiʼ raqué ora maʼ zeʼ neza Oriente o neza Occidente», na The Book of Spices (Libru ni caníʼ de guixi rindáʼ naxhi). Ladu gueteʼ de Israel, lu layú nuu Néguev, maʼ biiyacabe guyuu caadxi guidxi, guyuu fortaleza ne parada ra gudiʼdiʼ binni ora maʼ zigutoo guixi rindáʼ naxhi. Guidúʼyanu xi guníʼ Centro del Patrimonio Mundial stiʼ UNESCO, ora bizeeteʼ ca lugar gudiʼdiʼ ca binni que: «Rusihuínnicani pabiáʼ guca ganar stale bueltu lu ca negocio ni guca [...] ladu gueteʼ stiʼ península ni nuu Arabia ne lu nisadóʼ stiʼ Mediterráneo».

«Nabé guyuulaʼdxiʼ binni runi negocio guixi rindáʼ naxhi, purtiʼ qué rúnicani stale bultu, nabé gunabaʼ binni cani ne caru bidoo cani.» The Book of Spices (Libru ni caníʼ de guixi rindáʼ naxhi)

Guiráʼ caravana binni maʼ ziné guixi rindáʼ naxhi que, napa xidé sacaʼ biaʼ 1,800 kilómetru lu desiertu stiʼ Arabia (Job 6:19). Biblia ruzeeteʼ de ti caravana binni ismaelita de Galaad ni zeʼ Egipto, zigutoocaʼ «ládano ne bálsamo ne bandadiʼ napa resina» (Génesis 37:25). Lu ca binni riʼ nga bitoo ca xiiñiʼ Jacob bíʼchicaʼ ni láʼ José.

«TI SECRETU BIQUIIÑECABE PARA BÍʼNICABE NEGOCIO STALE IZA»

Eneldo

Eneldo

Pur stale siglu la? ca árabe que si nga jma bitoocaʼ stale guixi rindáʼ naxhi. Ne laasícabe nga bitoocabe caadxi guixi rindáʼ naxhi ni reeda de Asia, casi casia ne canela. Para cadi guni ca guidxi nuu lu Mediterráneo negocio né ca guidxi nuu Oriente la? bizáʼ ca árabe que caadxi historia para guchíbicaʼ binni ti gúʼyacaʼ nagana para guidxela ca guixi rindáʼ naxhi que. Zándaca modo ridxela ca guixi que nga «ti secretu biquiiñecabe para bíʼnicabe negocio stale iza», na The Book of Spices.

Comino

Comino

Xi historia gúpacabe yaʼ. Heródoto, ti historiador de Grecia, ni bibani lu siglu gaayuʼ ante gueeda Jesús, bizeeteʼ relatu stiʼ caadxi maniʼ ripapa ni ruchibi binni ne riquiiñeʼ ca maniʼ riʼ vara canela para gúnicaʼ lídxicaʼ ique dani. Para ganda cuee binni canela que la? na Heródoto riguíxhecabe trozo beela ñee dani. Cumu riné ca maniʼ que stale beela ndaaniʼ nidu sticaʼ la? redandá ora riaba ca nidu que purtiʼ nabé maʼ nanaa cani. Nagueendaca rutopa ca binni que canela guiaba que ne rutoocaʼ ni lú ca binni runi negocio. Nabé gunna binni historia casi laani dxiqué. Cumu «riníʼcabe riguu ca binni rutopa canela que xquendanabani ra naxoo la? rutoocabe ni biaʼca risaca oro», na The Book of Spices.

Menta

Menta

Dxi maʼ gunna binni secretu sti ca árabe que la? biaba negocio sticaʼ. Lu primé siglu que maʼ guca Alejandría, ti guidxi stiʼ Egipto, ti puertu nabé risaca ra ridoo guiráʼ clase guixi rindáʼ naxhi. Ne dxi maʼ biene ca marineru que rundubi bi stiʼ océano Índico xhoopaʼ beeu ladu guiaʼ ne xhoopaʼ beeu ladu gueteʼ la? maʼ gunda biree ca barcu stiʼ Roma de xcaadxi puertu stiʼ Egipto para checaʼ guidxi India. Cumu maʼ nuu stale guixi rindáʼ naxhi la? maʼ qué nisácapeʼ cani.

Yanna riʼ maʼ qué risaca diʼ ca guixi rindáʼ naxhi riʼ biaʼca risaca oro. Laaca maʼ qué riníʼ íquenu nuu tu rusigaʼdeʼ cani ti rey. Peru dede nagasi nabé riquiiñeʼ cani para gaca perfume ne medicina, ne laaca nuu millón binni ni riquiiñeʼ cani para guni guendaró. Dede yanna riuulaʼdxiʼ binni xhoʼ stiʼ ca guixi rindáʼ naxhi riʼ, cásica guyuulaʼdxiʼ binni ni maʼ raca stale iza.

Ti rama canela

Canela

a Ca diidxaʼ original zeeda lu Biblia ni guca traducir «especia» o «especias», jma biquiiñeʼ cani para guníʼcabe de guiráʼ ni riree lu ca guixi rindáʼ naxhi, qué niquiiñeʼ diʼ cani para niníʼcabe de guixi guendaró.

b «Aceite de bálsamo» riʼ nga diidxaʼ ni riquiiñecabe para guiníʼcabe de tini o aceite rindáʼ naxhi ni riree cueʼ caadxi yaga roʼ o lu yagahuiiniʼ.

Modo biquiiñeʼ guixi rindáʼ naxhi tiempu ruzeeteʼ Biblia

Aceite bidxá ique rey ne guʼxhuʼ ni risaca. Jiobá nga gudxi Moisés ximodo guni aceite ni ridxá ique ti rey ora maʼ gulícabe laa ne laaca gudxi laabe ximodo gúnibe ti guʼxhuʼ ni zaquiiñeʼ para gaca adorar Dios. Tapa clase guixi rindáʼ naxhi nga riquiiñeʼ para gaca cada tobi de laacani (Éxodo 30:22-25, 34-38). Dxiiñaʼ stiʼ chupa chonna sacerdote nga gúnicaʼ aceite ni ridxá ique ti rey ne gúʼyacaʼ cadi guiaadxaʼ guiráʼ ni riquiiñeʼ para gaca ni (Números 4:16; 1 Crónicas 9:30).

Perfume ne pomada. Binni napa bueltu la? randa rizíʼ dé rindáʼ naxhi para guidxá ladi, guidxá ra lidxi, lu xhaba ne lu cama stiʼ (Ester 2:12; Proverbios 7:17; El Cantar de los Cantares 3:6, 7; 4:13, 14). Biblia ruzeeteʼ bichá María, bizaʼnaʼ Lázaro, «aceite [chaʼhuiʼ de nardo] rindáʼ naxhi ni nabé risaca», ique Jesús ne laaca guxúbibe ni ñee. Aceite de nardo daʼ ndaaniʼ frascu que risácani biaʼ riaxa binni ti iza dxiiñaʼ (Marcos 14:3-5; Juan 12:3-5).

Ni bidxá ladi ti gueʼtuʼ. Bedané Nicodemo «mirra nucha áloes» para guidxá xcuerpu Jesús ante gucaachicabe laa (Juan 19:39, 40). Caadxi de ca discípulo que laaca «udixhe chaahui ca guixi rindáʼ naxhi ne nisa rindáʼ naxhi» ne yenecaʼ ni ra baʼ stiʼ Jesús (Lucas 23:56–24:1).

Guixi guendaró. Zándaca laaca guluu ca israelita guixi guendaró lu benda ne lu beela sticaʼ; laaca biquiiñecabe cani para gúnicabe vinu chaʼhuiʼ (El Cantar de los Cantares 8:2).

Padé beeda chupa clase guixi rindáʼ naxhi bidiicabe Jesús

Olíbano, o incienso (guʼxhuʼ bidóʼ) ne mirra que, riree cani lu tini ni ridopa ora ruchuugucabe cueʼ caadxi yaga o cueʼ caadxi yaga guichi.

Yagahuiiniʼ ni láʼ incienso que nabé guyuuni guriá nisadóʼ ni nuu ladu gueteʼ de Arabia, ne yagahuiiniʼ ni láʼ mirra riʼ, biroobani lu ti desiertu ra nuu guidxi Somalia ne Yemen yanna riʼ. Nabé guyuulaʼdxiʼ binni guiropaʼ cani, purtiʼ rindáʼ naxhi cani. Jiobá peʼ nga gunabaʼ iquiiñecabe cani para guni adorárcabe laa: riquiiñeʼ mirra que para gaca aceite ni ridxá ique ti rey, ne olíbano que riquiiñeʼ ni para gaca ti guʼxhuʼ risaca (Éxodo 30:23-25, 34-37). Peru gadxé gadxé modo riquiiñeʼ cada tobi de laacani.

Olíbano ni riquiiñeʼ casi incienso que, naquiiñeʼ guicá guí ni para gundaani xhoʼ stini. Peru mirra que la? riquiiñecabe ni casi modo nuuni. Ruzeeteʼ Biblia mirra riʼ lu chonna relatu ra caníʼ de Jesús: bisigáʼdecabe ni laabe dxi nahuiinibe (Mateo 2:11), bidiicabe ni laabe lu vinu ora cayátibe para gutiidini yuubaʼ stibe (Marcos 15:23) ne guluucabe ni xcuérpube ante gucaachicabe laabe (Juan 19:39).

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir