BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w16 octubre yaza 3-7
  • Huayuneʼ stipa pur chinandaʼ ca ejemplu galán

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Huayuneʼ stipa pur chinandaʼ ca ejemplu galán
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2016
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • CA EJEMPLU GALÁN NI RIETENALAʼDXEʼ DE YANNA
  • YENDEZAʼ STI GUIDXI STI BIAJE
  • CAADXI INVITACIÓN NABÉ SICARÚ
  • STI DXIIÑAʼ NACUBI
  • BIDXAA XCAADXI COSA LU XQUENDANABÁNIDU
  • GUCUAADU STI INVITACIÓN SICARÚ
  • Maʼ bidieeʼ lugar guni dirigir Jehová neza stinneʼ
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2022
  • Qué ziuu dxi gusaanaʼ de guiziideʼ de Jehová
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2024
  • Setenta iza de naazeʼ bizuudiʼ stiʼ ti judíu
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2012
  • Nuaaʼ nayecheʼ purtiʼ caziideʼ de Jehová ne cusiideʼ de lu Biblia
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2022
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2016
w16 octubre yaza 3-7

HISTORIA STINNEʼ

Huayuneʼ stipa pur chinandaʼ ca ejemplu galán

Thomas Mclain guníʼ ni bizaaca

«Nannuʼ panda iza naa la?», gunabadiidxaʼ laabe. «Nannaʼ dxicheʼ panda iza nápaluʼ», na Izak Marais rabi naa, caníʼnebe naa dede Patterson (Nueva York) dxi nuaaʼ Colorado. Chigüeniáʼ laatu xi guca para guníʼnebe naa.

Thomas ne Bethel McLain

GULEʼ 10 de diciembre 1936, ndaaniʼ guidxi Wichita (Kansas, Estados Unidos). Naa nga huaniisi lade guidapaʼ xiiñiʼ jñaaʼ. Bixhozeʼ, William, ne jñaaʼ, Jean, gúcacaʼ Testigu ni qué nusaana Jiobá. Guca bixhozeʼ siervu de compañía, dxiiñaʼ ni runi coordinador de cuerpo de ancianos yanna. Jñaabiidaʼ, Emma Wagner, jñaa jñaaʼ, laabe nga bisiidibe jñaaʼ ni dxandíʼ ne laaca bisiidibe xcaadxi binni casi Gertrude Steele, ni guca misionera guidxi Puerto Rico stale iza.a Gupaʼ stale ejemplu galán ni zanda chinandaʼ.

CA EJEMPLU GALÁN NI RIETENALAʼDXEʼ DE YANNA

Culuíʼ bixhoze Thomas McLain revista squina ti calle

Culuíʼ bixhozeʼ caadxi revista lu calle.

Ti sábadu huadxí, dxi napaʼ gaayuʼ iza, nuaaniáʼ bixhozeʼ ndaaniʼ neza cusaananedu binni revista Consolación (yanna lani ¡Despertad!). Tiempu que nuu xquídxidu lu Segunda Guerra Mundial. Peru bixhozeʼ qué ñuu lu guerra que. Bidxiña ti doctor ra nuudu maʼ naxudxi ne bizulú caguudí bixhozeʼ, nabe namuxeʼ ne cadi cayuni ni naquiiñeʼ guni pur xquidxi. Ne biguaʼbe ti ridxi ra lú bixhozeʼ ne guniʼbe: «¡Xiñee qué cápaluʼ naa pue, muxeʼ ngola!». Neca cadxibeʼ, nabé bidxagayaaʼ qué ñuni bixhozeʼ xiixa, laa qué nusaana de nuluíʼ revista grupu de binni ni maʼ bidxiña raqué pur ni guca que. Óraque bicaa doctor que ridxi ti soldadu zidiʼdiʼ neza raqué ne na: «¡Biiyaʼ xi guʼnuʼ né muxeʼ riʼ!». Bidii soldadu que cuenta naxudxi hombre que ne na rabi laabe: «¡Maʼ naxúdxiluʼ! ¡Guyé yebíʼ!». Ne biree guirópacaʼ zecaʼ. Ora guietenalaʼdxeʼ dxi que, rudieeʼ xquíxepeʼ Jiobá pur gucané bixhozeʼ gaca nadxibalú. Laabe gúpabe chupa peluqueriá ndaaniʼ guidxi Wichita, ne tobi de ca cliente stibe nga doctor que.

Thomas McLain ne bixhoze ne jñaa lu década stiʼ iza 1940

Niaaʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ de ti asamblea guca guidxi Wichita lu década stiʼ iza 1940.

Napaʼ xhono iza dxi bitoo bixhozeʼ ne jñaaʼ lídxicaʼ ne ca negocio sticaʼ, bizáʼcabe ti yoo ni zanda chinécabe ra tiica si ne yendézadu Colorado, ra jma caquiiñeʼ tu gucheeche diidxaʼ. Biaanadu gaxha de guidxi Grand Junction; raqué biʼniʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ caadxi granja ne ranchu peru cadi guidubi semana, ne gúcacaʼ precursor. Pur guiráʼ stipa bíʼnicabe raqué ne pur ndaayaʼ stiʼ Jiobá, guca ti congregación raqué. Guluunisa bixhozeʼ naa né xcaadxi binni ni biziidiʼ ni dxandíʼ de Dios, ndaaniʼ ti guiiguhuiiniʼ, 20 de junio iza 1948, lade ca binni que nuu Billie Nichols ne xheelaʼ. Despué guca ca hermanu riʼ superintendente de circuito, zaqueca biʼniʼ xiiñicabe despué ne xuaalídxicabe.

Nabé biéʼgudu hermanu ni biʼniʼ xhiiñaʼ Jiobá de guidubi ladxidóʼ ne puru de xhiiñaʼ Dios maʼ cayuidu diidxaʼ, jma nga biéʼgudu chupa chonna de familia Steele, Don ne Earlene, Dave ne Julia, ne Si ne Martha, nabé gucané ejemplu stícabe naa. Bisiidicabe naa zabaneʼ galán ne ziuaaʼ nayecheʼ pa guneʼ ni na Reinu primé lu xquendanabaneʼ.

YENDEZAʼ STI GUIDXI STI BIAJE

Dxi napaʼ 19 iza, Bud Hasty, tobi de cani nabé xhamigu familia stinneʼ, biʼniʼ invitar naa para chuudu de precursor ladu gueteʼ de Estados Unidos. Gudxi superintendente que laadu chuudu Ruston (Luisiana), ra nuu caadxi Testigu ni maʼ bisaana de guidagulisaané xquidxi Dios. Gúdxibe laadu gúnidu guiráʼ reunión que cada semana biaʼ tiica binni cheʼ, ne zaqué bínidu ni. Bidxéladu ti lugar biáʼsipeʼ ne biʼniʼ chaahuidu ni. Cumu laasidu nga riuudu dxi bizuludu la? rindaadu ca asignación que ludu: pa laabe chigúnibe reunión que la? naa nga guicabeʼ. Pa nuu xiixa demostración la? guirópadu rutíʼdidu ni lu plataforma que, neca guirutiʼ cucaadiaga laadu. Bizulú guyé ti hermana maʼ huaniisi reunión ne despué maʼ guyé xcaadxi de ca hermanu ni maʼ bixeleʼ que ne caadxi de ca binni ni ridúʼndanedu Biblia. Despué gúcadu ti congregación naroʼbaʼ.

Ti dxi, naa ne Bud gunínedu ti pastor ni biquiiñeʼ caadxi textu ni huaxiéʼ runebiaʼyaʼ. Bicaabe naa guiníʼ iqueʼ de cani runeʼ cré purtiʼ qué ñanda nicabeʼ laabe. Guidubi naca ti semana biindaʼ dede huaxhinni para guidxelaʼ respuesta stiʼ ca pregunta biʼniʼ hombre que laadu, ne ngue gucané naa gannaʼ dxandíʼ cani runeʼ cré. Óraque huaxa maʼ gunabaʼ guidxaagaʼ sti pastor.

Qué nindaa de ngue gudxi superintendente de circuito que laadu chindézadu guidxi El Dorado (Arkansas) para chigacanedu congregación nuu raqué. Tiempu que, gatigá riaaʼ guidxi Colorado para chaaʼ ra oficina stiʼ ca soldadu para gusieneʼ xiñee qué riuaaʼ lu ejércitu. Lu tobi de ca viaje que, ra ziniaaʼ xcaadxi precursor, gúpadu ti accidente guidxi Texas ne raqué gucadé xcarruaʼ ne maʼ qué niquiiñeʼ ni. Ngue runi gunínedu ti hermanu, para bedacaa laadu, yené laadu ra lidxi ne despué yené laadu reunión, raqué bizeetecabe gúpadu ti accidente. Nabé nachaʼhuiʼ guca congregación que né laadu, bidiicaʼ laadu ti ndaa bueltu; ne bitoo hermanu que carru stinneʼ que 25 dólar.

Gunda bidxéladu tu chiné laadu guidxi Wichita para chigánnadu Everidge McCartney, o Doc, tobi de ca xhamigu familia stinneʼ, raqué nuu de precursor. Dede yanna xhamiguaʼ ca cuachi stibe, Frank ne Francis. Nápacabe ti carru yooxhoʼ ne bitoocabe ni luaʼ 25 dólar, biaʼpeʼ bidoo stinneʼ que. Ngue nga primé biaje biiyaʼ dxicheʼ rudii Jiobá naa nipeʼ caquiiñeʼ ora guneʼ xhiiñaʼ Reinu primé lu xquendanabaneʼ. Biluíʼ familia McCartney naa ti hermana nabé sicarú ne nabé runi xhiiñaʼ Dios láʼ Bethel Crane. Jñaabe láʼ Ruth, ne nabeza guidxi Wellington (Kansas), guca ti Testigu ni biʼniʼ dxiiñaʼ né stale gana ne qué nusaana de ñaca precursora neca maʼ napa jma de 90 iza. Naa ne Bethel bichaganadu iza 1958, nin ti iza de binibiaʼdu, ne guyuudu de precursor guidxi El Dorado, ne raqué bizulube de precursora.

CAADXI INVITACIÓN NABÉ SICARÚ

Ora guiníʼ íquedu de ca ejemplu galán ni gúpadu lu xquendanabánidu bicaa cani laadu gúnidu intiica dxiiñaʼ gudii xquidxi Dios laadu. Biseendacabe laadu Walnut Ridge (Arkansas) de precursor especial, ne lu iza 1962 biʼniʼ invitárcabe laadu para chuudu clase 37 stiʼ Scuela stiʼ Galaad. Nabé biéchedu ora gúnnadu laaca zié Don Steele lu clase que. Guca graduársidu, biseendacabe laadu Nairobi (Kenia). Dede guʼgaʼ ti bola yánnidu dxi bireʼdu Nueva York, peru biree ni ora yendadu ra aeropuertu stiʼ Nairobi ne ora bidxaagalú ca hermanu de raqué laadu.

Thomas ne Bethel McLain né Mary ne Chris Kanaiya ndaaniʼ guidxi Nairobi (Kenia)

Canagucheechedu diidxaʼ Nairobi né Mary ne Chris Kanaiya.

Nagueenda biaʼdu Kenia ne zaqueca modo rireeche diidxaʼ lugar que. De ca binni ni bidúʼndanedu Biblia ne biniisi lu Stiidxaʼ Dios nagueenda nga Chris ne Mary Kanaiya, chupa hermanu ni nácarucaʼ precursor raqué dede yanna.b Ti iza despué biseendacabe laadu Kampala (Uganda). Laadu nga ca primé misioneru ni yendá guidxi que ne guca ni ti tiempu nabé nayecheʼ, purtiʼ stale de ca binni que nuucaʼ guiziidicaʼ cani dxandíʼ rusiidiʼ Biblia ne cayácacaʼ Testigu. Peru, despué de chonna iza arondaʼ de guyuʼdu África, biguétadu Estados Unidos para gápadu ca xiiñidu raqué. Dxi biguétadu xquídxidu jma naroʼbaʼ bola biʼniʼ sentirdu yánnidu que dxi bireʼdu Nueva York. Nabé gunnaxhiidu ca binni de África ne rábidu ziuu dxi zabiguétadu raqué.

STI DXIIÑAʼ NACUBI

Yendézadu ladu oeste de guidxi Colorado, ra nabeza bixhozeʼ ne jñaaʼ. Qué nindaa gule primé xiiñidu, Kimberly, ne ti iza gaayuʼ beeu despué gule Stephany. Gudixhe íquedu gúnidu xhiiñadu jneza yanna ra maʼ nápadu xiiñidu: gusíʼdidu laacaʼ cani dxandíʼ rusiidiʼ Biblia. Rábidu gácadu ti ejemplu para laacabe, cásica guca xcaadxi ejemplu para laadu. Neca zacá, qué ñaandaʼ laadu ti cosa: dxandíʼ racané ti ejemplu galán ti xcuidi, peru qué riníʼ nga zúnibe ni na Jiobá ora guiniisibe. Purtiʼ bicheʼ ni jma nahuiiniʼ ne tobi de ca bizanaʼ bisaanacaʼ Jiobá. De guidubi ladxiduáʼ rinabaʼ chuʼ dxi guibiguetaʼ chinándacabe ca ejemplu galán gúpacabe.

Nabé nayecheʼ cusiniisidu ca xiiñidu ne rúnidu stipa pur gúnidu caadxi cosa juntu. Nabézadu gaxha de Aspen (Colorado), ti guidxi nabé runibiáʼcabe pur ca estación de esquí stiʼ, ne nuu biaje richítedu deporte riʼ juntu. Ruidu diidxaʼ ora maʼ ziuudu ndaaniʼ ca telesquí que, ora maʼ ziguni acampardu ne ora maʼ zuba guiradu gaxha de ti bele. Neca nahuiinirúcabe, rinabadiidxacabe: «Xi gúnidu dxi guiniisidu pue. Tu guichaganadu pue». Bínidu stipa pur cuʼdu ndaaniʼ ladxidóʼ ca xiiñidu ne lu xquendabiaanicaʼ ni jma risaca nga gúnicaʼ ni na Jiobá. Guluʼdu gana laacabe gúnicabe xhiiñaʼ Jiobá de tiempu completu ne guichaganácabe tuuxa ni ngueca cá ique. Gucanedu laacabe guiénecabe jma galán nga cadi guichaganácabe nahuiinirúcabe. Gúpadu ti diidxaʼ: «Jma galán chuʼluʼ stúbiluʼ dede dxi gapuʼ 23».

Rinándadu ejemplu stiʼ bixhózedu ne jñaadu, ne rúnidu stipa pur cadi guiáʼdxadu ca guendaridagulisaa ne gucheechedu diidxaʼ casi familia. Stale biaje riaana hermanu ni runi xhiiñaʼ Jiobá de tiempu completu ra lídxidu ne riuʼdu nayecheʼ ora maʼ cayuínedu laacaʼ ca iza gúcadu misioneru. Nabé riecheʼ ca xiiñidu ora maʼ cayuidu ziuu dxi chuudu África guidápadu.

Qué nusaana de ñúnidu estudiu de familia ne nuu biaje riquiiñedu ni para guni ensayárnedu ca xiiñidu xi gúnicaʼ ora guidxaagalucaʼ xiixa guendanagana ra scuela. Nabé riuuláʼdxicabe guiziidicabe zaqué ne maʼ qué ruchibi xiixa guendanagana laacabe. Dxi jma maʼ ziniisicabe, maʼ ridxiichicabe ora guieeteʼ maʼ chigápadu estudiu de familia que. Ti biaje nabé bidxiicheʼ dede gudxeʼ laacabe qué západu estudiu dxi que ne gudxeʼ laacabe chigásicabe. Nabé bininá ngue laacabe ne bizulú biinacabe ne guníʼcabe nuucabe gúʼndacabe dxi que. Raqué bidiʼdu cuenta cayacanedu laacabe gápacabe ca cosa stiʼ Dios ndaaniʼ ladxidóʼcabe. Biziidicabe gannaxhiicabe estudiu que. Rudiʼdu lugar guiníʼcabe modo riníʼ íquecabe, ne neca nuu biaje nadipaʼ ngue gunadiágadu guiníʼcabe cadi biaʼsi ruuyacabe xiixa ni rusiidiʼ Biblia, zaqué rudiʼdu cuenta xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼcabe. Ora gusiénedu ni laacabe né Stiidxaʼ Dios riénecabe modo riníʼ ique Jiobá.

BIDXAA XCAADXI COSA LU XQUENDANABÁNIDU

Nabé nagueenda gudiʼdiʼ tiempu bisiniisidu ca xiiñidu. Nabé gucané organización stiʼ Dios laadu para gunda gucanedu ca xiiñidu gannaxhiicaʼ Jiobá. Guizáʼ nayecheʼ guyuʼdu ora bíʼyadu bizulúcabe de precursora bireesícabe de scuela ne biziidicabe ti dxiiñaʼ para ganda guibánicabe stúbicabe. Despué, laacabe ne xhupa hermana, yendézacabe Cleveland (Tennessee), ti lugar ra jma caquiiñeʼ tu gucheeche diidxaʼ. Neca nabé bibánadu laacabe, biʼniʼ sentirdu nayecheʼ purtiʼ gudixhe íquecabe gúnicabe xhiiñaʼ Jiobá de tiempu completu. Naa ne Bethel gúcadu precursor sti biaje, gucané ndiʼ laadu para gunda bínidu xcaadxi dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Jiobá, casi gácadu sustituto stiʼ superintendente de circuito ne xheelaʼ, ne bínidu xcaadxi dxiiñaʼ lu ca asamblea ca.

Ante cheʼ ca xiiñidu Tennessee, guyécabe Londres (Inglaterra) ne yegánnacabe sucursal nuu raqué. Napa Stephany 19 iza dxi binibiáʼ Paul Norton raqué, ti jovenhuiiniʼ betelita, ne lu sti viaje bíʼnicabe raqué, binibiáʼ Kimberly xcompañérube ni runinebe dxiiñaʼ, Brian Llewellyn. Bichaganáʼ Paul ne Stephany despué de bisaa 23 iza, ne sti iza que bichaganáʼ Brian ne Kimberly, dxi napa Kimberly 25 iza. Zaqué biaanacabe «stúbicabe» dede dxi bisaacabe 23 iza. Nabé riéchedu purtiʼ gulícabe guichaganácabe chupa hombre ni runi xhiiñaʼ Jiobá.

Thomas ne Bethel McLain né ca xiiñicaʼ ne ca xpigúdxicaʼ

Né Paul, Stephany, Kimberly ne Brian ndaaniʼ sucursal stiʼ Malaui, lu iza 2002.

Gudxi ca xiiñidu laadu gucané ejemplu stidu ne stiʼ guidapaʼ bixhozebiidacabe laacabe para bíʼnicabe ni biʼniʼ mandar Jesús de cadi gusaana de guyúbicabe «primeru reinu stiʼ Dios», dede dxi gudíʼdicabe guendanagana purtiʼ qué gápacabe bueltu (Mateo 6:33, TNM). Lu beeu abril iza 1998, guca invitar Paul ne Stephany clase 105 stiʼ Scuela stiʼ Galaad, ne despué de guca graduárcabe, guca asignárcabe Malaui (África). Ne laaca tiempu que, guca invitar Brian ne Kimberly para chigúnicaʼ dxiiñaʼ Betel ni nuu Londres ne despué bitiidicabe laacaʼ Betel ni nuu Malaui. Guizáʼ nayecheʼ biʼniʼ sentirdu purtiʼ caquiiñecabe guendanahuiiniʼ stícabe para gúnicabe xhiiñaʼ Jiobá.

GUCUAADU STI INVITACIÓN SICARÚ

Lu beeu enero iza 2001, guyuu llamada bizeeteʼ ra bizulunu que ra nuaaʼ. Bisiene hermanu Marais, superintendente de Servicios de Traducción, naa cayaca preparar ti cursu para guiene binni inglés ti gacanécabe ca traductor nuu lu guidubi Guidxilayú. Neca maʼ napaʼ 64 iza, nuucabe gusiidicabe naa para gacaʼ tobi de ca instructor stiʼ cursu que. Naa ne Bethel biʼniʼ orardu de laani ne guninedu jñaadu para gánnadu ximodo ruuyacaʼ ni. Neca maʼ huaniisicabe ne maʼ qué zanda gacanedu laacabe, peru guníʼcabe zaa chuudu, ngue runi gunieniáʼ hermanu que para gabeʼ laa zúnidu dxiiñaʼ sicarú que.

Tiempu que peʼ guca huará jñaaʼ de cáncer. Gudxeʼ laabe ziaanaʼ para gapaʼ laabe, naa né Linda bizanaʼ. Peru laabe rábibe naa: «¡Coʼ! Jma feu zuneʼ sentir pa qué cheluʼ». Ne zaqueca na Linda. Nabé rudiʼdu xquíxepeʼ laacabe purtiʼ neca cadíʼdicabe lu guendanagana que, bidiicabe lugar chuudu, ne laaca rudiʼdu xquíxepeʼ ca hermanu de congregación stícabe purtiʼ gucanecaʼ laacabe. Ti dxi de bireʼdu ziuudu ra Centro Educativo stiʼ Watchtower ni nuu Patterson, guniʼné Linda laadu para gabi laadu guti jñaaʼ. Gudixhe íquedu gúnidu xhiiñadu, casi modo gúdxibe ni laadu.

Nabé biéchedu ora gúnnadu primeca ra chuudu nga sucursal ni nuu Malaui, ra cayuni ca xiiñidu ne xheelacaʼ dxiiñaʼ. ¡Aque sicarú chigúʼyadu ca xiiñidu raqué sti biaje! De raqué bidieeʼ cursu Zimbabue ne despué maʼ bidieeʼ ni Zambia. Gúcasiaʼ instructor chonna iza arondaʼ, gúdxicabe naa guibiguetaʼ Malaui para guyubeʼ experiencia stiʼ ca hermanu guzanándacabe purtiʼ gúcacaʼ neutral ne gucaaʼ cani.c

Thomas ne Bethel McLain cucheechenecaʼ ca xhiágacaʼ diidxaʼ

Cucheechenedu ca xhiágadu diidxaʼ.

Lu iza 2005, sti biájeca biʼniʼ sentirdu ti bola yánnidu, chiguibiguétadu xquídxidu Basalt (Colorado), ra nácarudu precursor, naa ne Bethel. Lu iza 2006, Brian ne Kimberly yendézacaʼ ndaaniʼ ti yoo nuu cueʼ lídxidu para gusiniisicaʼ ca xiiñicaʼ: Mackenzie ne Elizabeth. Paul ne Stephany nuurucaʼ Malaui, ra naca Paul tobi de cani nuu lu Comité de Sucursal. Yanna ra mayaca gusaaʼ 80 iza riecheʼ guuyaʼ ca hombrehuiiniʼ bineniáʼ dxiiñaʼ dxiqué maʼ cayúnicaʼ ca dxiiñaʼ ni bineʼ. Nápadu guendanayecheʼ riʼ purtiʼ sicarú ejemplu bisaana xcaadxi xpinni Cristu para laadu ne laacani nga cani bínidu stipa chinándadu para ganda guibani ca xiiñidu ne ca xhiágadu galán.

a Para gánnaluʼ jma de familia Steele dxi gúcacaʼ misioneru la? biiyaʼ revista La Atalaya 1 de febrero 1957, yaza 76-79 ne de 15 de agosto 1971, yaza 506-511.

b Laga cacá historia riʼ guti hermana Kanaiya sin nucheené Jiobá.

c Zanda gúʼyaluʼ historia stiʼ Trophim Nsomba ni beeda lu revista Torre stiʼ ni rapa 15 de abril 2015, yaza 14-18.

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir