Rusiidiʼ Biblia ni dxandíʼ
Lu ca iza huadiʼdiʼ ca, stale binni de gadxé gadxé lugar huadii cuenta rusiidiʼ Biblia ni dxandíʼ. Ne ca dxi nabáninu riʼ millón de binni rinándacaʼ ni rusiidiʼ Biblia. Peru laaca nuu binni riníʼ ique naca Biblia ti libru ni maʼ qué riquiiñeʼ o ti libru de cuentu. ¿Xi rábiluʼ? ¿Ñee dxandíʼ ni cá lu Biblia la?
XIÑEE ZANDA GUNI CRELUʼ NI CÁ LU BIBLIA
¿Ximodo zanda gánnaluʼ pa dxandíʼ guiráʼ ni cá lu Biblia? Guníʼ ique nápaluʼ ti xhamíguluʼ ni maʼ xadxí de runibiaʼluʼ ne siempre rábibe lii ni dxandíʼ, ¿ñee rábiluʼ nácabe ti binni ni rusiguii ne qué zanda guni creluʼ laabe la? Coʼ, ¿njaʼ? Zacá nga zeeda gaca Biblia, casi ti xhamígunu ni qué rusiguii. Guidúʼyanu caadxi ejemplu.
Bicaacabe ni dxandíʼ
Nánnanu dxandíʼ ni bicaa ca hombre bicaa Biblia purtiʼ dede né ra bicheecaʼ bicaacaʼ. Quíxhenu ti ejemplu, dxi bicaa profeta Jonás libru ni ziné lá, bizeeteʼ qué nuzuubaʼ diidxaʼ (Jonás 1:1-3). Ne ra biluxe relatu stibe bizeetebe guluu jneza Dios laabe, peru qué nuzeetebe pa yenándabe conseju bidii Dios laabe (Jonás 4:1, 4, 10, 11). Pur guiráʼ ni bicaa ca hombre riʼ, bisihuínnicaʼ racaláʼdxicaʼ gucaacaʼ ni dxandíʼ.
Conseju ni zacané
¿Ñee racané ca conseju zeeda lu Biblia laanu guiráʼ dxi la? Racané pue. Quíxhenu ti ejemplu, biiyaʼ xi rabi Biblia laanu gúninu para ganda gaca llevarnu binni: «Nga runi, laguni pur xcaadxi guiráʼ ni ñuuláʼdxitu ñúnicabe pur laatu» (Mateo 7:12). Ne laaca ruzeeteʼ ni: «Ora ricabi binni né diidxaʼ nadóʼ la? rindeteʼ xiana» (Proverbios 15:1). ¿Cadi dxandíʼ racané ca conseju stiʼ Biblia laanu cásica gucaneni binni dxi gucuani la?
Biaʼsi guiráʼ ni cá luni
Lu ca iza gudiʼdiʼ ca, huadxela ca arqueólogo stale cosa ni rusihuinni dxandíʼ bibani ca binni ruzeeteʼ Biblia, dxandíʼ guyuu ca lugar ni riete luni ne dxandíʼ bizaaca ca cosa riete luni. Guzéʼtenu ti ejemplu. Ca dxi bibani Nehemías, ruzeeteʼ Biblia bibani caadxi tirio (ca feniciu ni zeeda de Tiro) ndaaniʼ guidxi Jerusalén ne bedanecaʼ benda ne xcaadxi cosa para gutoocaʼ (Nehemías 13:16).
¿Ñee nuu prueba ni cusihuinni dxandíʼ ni ruzeeteʼ Biblia la? Nuu. Huadxela ca arqueólogo caadxi cosa stiʼ ca feniciu ndaaniʼ guidxi Israel ni rusihuinni yegutoo ca binni de Fenicia ndaaniʼ guidxi Israel ne laaca yegutoo ca binni de Israel ndaaniʼ guidxi Fenicia. Ne cadi ngasi, laaca huadxélacabe ndaaniʼ guidxi Jerusalén guichi benda ni bigaa ndaaniʼ nisadóʼ Mediterráneo ni zándaca redané ca binni zeeda de zitu para gutoo. Biluxe biiyasícabe ca prueba riʼ, ti historiador guníʼ: «Zándaca dxandíʼ ni cá lu Nehemías 13:16 ra ná bitoo ca binni de Tiro benda ndaaniʼ guidxi Jerusalén».
Biaʼsi ni cá luni ora caniʼni de ciencia
Neca naca Biblia ti libru ni caníʼ de Dios ne de historia, laaca biaʼsi ni cá luni ora caniʼni de ciencia. Guidúʼyanu ti ejemplu.
Raca biaʼ chonna mil gaayuʼ gayuaa iza maca bizeeteʼ Biblia gastiʼ nuaʼ Guidxilayú (Job 26:7). Gadxé ni cá lu Biblia de ni biʼniʼ cré binni dxiqué purtiʼ guníʼ íquecaʼ xubalaahua Guidxilayú lu nisa o dxiʼbaʼ ni deche ti bigu ngola. Biaʼ ti mil ti gayuaa iza despué de gucuá libru stiʼ Job, biʼniʼ creruʼ binni nuu xiixa ni nuaʼ Guidxilayú. Peru lu iza 1687, raca chonna gayuaa iza, biʼniʼ publicar Isaac Newton caadxi estudiu ra cusiene nuu ti fuerza de gravedad ni racané para chuʼ Guidxilayú riʼ lu órbita stiʼ. Ni bidxela hombre riʼ, rusihuinni ni dxandíʼ ca diidxaʼ gucuá lu Biblia raca jma de chonna mil iza.
Dxandíʼ raca cumplir ca profecía cá luni
¿Ñee zanda guni crenu ca profecía ni cá lu Biblia la? Guzéʼtenu ti ejemplu: profecía ni bicaa Isaías ra caníʼ zanitilú guidxi Babilonia.
Profecía que. Biaʼ lu iza 732, ante de ca dxi stiʼ Jesús, dxi caʼruʼ gaca Babilonia ti imperiu naroʼbaʼ, bicaa Isaías zuni conquistárcabe Babilonia ne ra tidiʼ tiempu guirutiʼ zabeza ndaaniʼ ni (Isaías 13:17-20). Dede bicaa Isaías lá hombre chiguni conquistar ni: Ciro. Laaca bicaabe ximodo chiguni conquistar Ciro ni: zucuiidxibe guiiguʼ stiʼ guidxi que, ne ziaanaxheleʼ ca puerta stini (Isaías 44:27-45:1).
Guca cumplir ni. Gudiʼdiʼ si chupa gayuaa iza de bicaa Isaías profecía riʼ, bicaalú ti rey persa guidxi Babilonia. ¿Tu rey riʼ yaʼ? Laabe nga Ciro. Cumu guizáʼ nagana para chuʼbe ndaaniʼ guidxi que purtiʼ nápani muru guidubi vuelta la? ngue runi guleechú Ciro ne ca soldadu stiʼ guiiguʼ Éufrates ni didi ndaaniʼ guidxi que ne bisábabe ni ndaaniʼ ti pantanu. Ne ora yendá guiiguʼ que lu xcoʼreʼ ca soldadu que maʼ gunda guzacaʼ ndaaniʼ ni ne ora yendácabe ra nuu puertaʼ stiʼ guidxi que biiyacabe zuxeleʼ ni purtiʼ biaandaʼ nuseeguʼ ca babilonio ni. Zaqué nga biuu Ciro ne ejércitu stiʼ ndaaniʼ guidxi que ne biʼniʼ conquistarcaʼ ni.
Peru cayaadxaruʼ gaca cumplir sti cosa, ¿ñee zabézaruʼ binni ndaaniʼ guidxi Babilonia la? Stale iza bibani binni raqué. Peru ca dxi nabáninu riʼ la? maʼ nisi guié nuu ra guyuu guidxi Babilonia —ni riaana gaxha de guidxi Bagdad (Irak)— ndiʼ cusihuinni guca cumplir guiráʼ xixé ni ná profecía bicaa Isaías que. Zacá ni, zanda guni crenu ni ruzeeteʼ Biblia neca caʼruʼ gaca ni.