Jiobá cusiidiʼ laanu gúninu xhiiñaʼ jneza
Capítulo 8
Cani rucheeche diidxaʼ stiʼ Reinu stiʼ Dios
CANI CUZULÚ CUCHEECHE DIIDXAʼ
Dede ora guzulú gúʼndaneluʼ ti binni de Biblia la? guluu gana laabe guiníʼnebe ca binnilídxibe cani caziidibe, ne laaca zanda gábibe cani ca xhamígube, cani runinebe dxiiñaʼ ne zanda gúnibe ni ra tiica nuube. Pa lii gacaneluʼ laabe guiniʼbe cani caziidibe la? cusiidiluʼ laabe gácabe xpinni Cristu ne cayacaneluʼ laabe gucheechebe ca diidxaʼ nacubi ne galán ca (Mat. 9:9; Luc. 6:40). Ora binni ni cayuundaneluʼ de lu Biblia ca caniisi nagueenda lu Stiidxaʼ Dios ne maʼ biziidiʼ gucheeche diidxaʼ ra tiica nuu la? zándaca gábibe lii maʼ racaláʼdxibe gucheechebe diidxaʼ ne xcaadxi bíʼchinu ne bizáʼnanu.
NI NAQUIIÑEʼ GUNI TI BINNI
Ante guni invitarnu ti binni chigucheechené laanu diidxaʼ lu guidxi, ne gábinu laa gudii ti guiʼchiʼ ra gucaa panda hora bicheeche diidxaʼ lu ti beeu la? naquiiñeʼ guidúʼyanu pa maʼ cayúnibe ni na Stiidxaʼ Dios para ganda gucheechebe diidxaʼ. Ora tuuxa binni guireené laanu lu guidxi para gucheechené laanu diidxaʼ la? xcaadxi binni ruuyaʼ maʼ cadaagube xquidxi Jiobá. Ra gúnibe zacá, cusihuínnibe maʼ nabánibe modo ná ca ley stiʼ Dios ne maʼ zanda gácabe ti ni rucheeche diidxaʼ ni caʼruʼ chúʼnisa.
Ora gúʼndaneluʼ ti binni cani racalaʼdxiʼ Dios para ganda gácabe xpinni la? zudiiluʼ cuenta pa maʼ nabánibe modo riuulaʼdxiʼ Dios. Peru ante guni invitarluʼ binni ca chigucheeché lii diidxaʼ lu guidxi ne guiníʼnebe binni de cani runi crebe la? ca binnigola ca zaníʼnecaʼ guirópatu para gánnacaʼ ximodo nabani ni cayuundaneluʼ ca.
Binnigola ni rapa guiráʼ stiʼ binni ridagulisaa zuyubi chupa binnigola (tobi de laacabe ni nuu lu Grupu ni Ruuyaʼ Dxiiñaʼ stiʼ ca Binni Ridagulisaa) para guiníʼnecaʼ lii ne ni cayuundaneluʼ ca para guicábibe cani zeeda raríʼ:
● Ñee rusihuínnibe ora maʼ caniʼbe diidxaʼ runi crebe Biblia casi Stiidxaʼ Dios la? (2 Tim. 3:16.)
● Ñee maʼ nánnabe ne runi crebe cani rusiidiʼ Biblia, ti ora guinabadiidxaʼ binni laabe xiixa ganda guicábibe laacaʼ casi modo na Stiidxaʼ Dios, ne cadi casi modo rusiidiʼ ca religión ni cadi dxandíʼ o modo ná íquebe la? (Mat. 7:21-23; 2 Tim. 2:15.)
● Pa cadi huarabe ne gastiʼ rucueeza laabe para chebe ca guendaridagulisaa ca, ñee cayúnibe ni na Biblia ra caníʼ cadi guiaadxabe cani la? (Sal. 122:1; Heb. 10:24, 25.)
● Ñee nánnabe xi rusiidiʼ Biblia de modo ruuyaʼ Dios chuʼné binni ni cadi xheelaʼ, gapa binni jnadxii, guichaganáʼ binni stale gunaa, gaca binni muxeʼ, ne maʼ rúnibe ni rusiidiʼ ni la? Pa ti hombre nabezané ti gunaa, ñee maʼ bichaganácabe casi modo na ley stiʼ gobiernu la? (Mat. 19:9; 1 Cor. 6:9, 10; 1 Tim. 3:2, 12; Heb. 13:4.)
● Ñee rúnibe ni na Biblia ra na cadi xhudxi binni la? (Efe. 5:18; 1 Ped. 4:3, 4.) Ñee maʼ qué riguubabe xiixa ni gucaa laabe gápabe ti viciu o ni guniná xquendabiaanibe casi gueza, guixi o gábibe xiixa pastilla o xcaadxi casi laacani la? (2 Cor. 7:1.)
● Ñee maʼ nánnabe cadi naquiiñeʼ guidxaagabe cani qué runi ni jneza la? (1 Cor. 15:33.)
● Ñee maʼ bixélebe de ca religión ni cadi dxandíʼ ra zándaca guyuube dxiqué ne maʼ qué rúnibe guiráʼ ni rúnicaʼ la? (2 Cor. 6:14-18; Apo. 18:4.)
● Ñee maʼ qué riuube lu política la? (Juan 6:15; 15:19; Sant. 1:27.)
● Ñee runi crebe zaca ni na Isaías 2:4 ra caníʼ de ca guidxi ca ne rúnibe ni na textu riʼ la?
● Dxandipeʼ racaláʼdxibe gácabe testigu stiʼ Jiobá la? (Sal. 110:3.)
Pa ca binnigola ca gúʼyacaʼ huaxiéʼ cayene binni ca tobi de ca guendarinabadiidxaʼ riʼ la? zanábacabe laabe guyúbibe ca textu ca ne guiniʼbe ni biénebe luni. Nabé naquiiñeʼ guiene binni ca, pa racalaʼdxiʼ gucheeche diidxaʼ ne ca testigu stiʼ Jiobá la? naquiiñeʼ guibani casi modo na Stiidxaʼ Dios. Cani guicabi binni ca zacaneni ca binnigola gúʼyacaʼ pa cayénebe xii nga naquiiñeʼ gúnibe ne pa maʼ cayúnibe ni canabaʼ Biblia laabe ti gucheechebe diidxaʼ.
Pa binni ca maʼ zanda gucheeche diidxaʼ la? ca binnigola ca zábicaʼ laabe nuucaʼ nayecheʼ purtiʼ maʼ chigucheechebe diidxaʼ ne ca testigu stiʼ Jiobá (Rom. 15:7). Ca binnigola naquiiñeʼ uguucaʼ gana laabe guzulú gucheeche diidxaʼ mácaca ne gudiibe guiʼchiʼ ra ricá panda hora bicheechebe diidxaʼ lu ti beeu. Ca binnigola zusiénecaʼ binni ca ora tuuxa ni cayuundanécabe Biblia maʼ zanda gucheeche diidxaʼ ni caʼruʼ chúʼnisa ne gudii guiʼchiʼ ni rudiicabe guiráʼ beeu la? secretariu ca ruchá ti tarjeta ni láʼ Registro de publicador de la congregación ra ricá labe, ne tarjeta riʼ riaapani lade ca guiʼchiʼ stiʼ ca binni ridagulisaa. Ca binnigola ca zanda gábicaʼ binni ca nabé risaca guiʼchiʼ ni rudiicabe guiráʼ beeu ca para guiráʼ binnigola.
Ora ca binnigola ca gúnicaʼ stipa pur gunibiaʼcaʼ binni riʼ jma ne gúʼyacaʼ ximodo ziniisibe lu Stiidxaʼ Dios la? zacaneni ni nacubi bizulú cucheeche diidxaʼ ca. Ne laaca zuguuni gana laabe gúnibe jma lu xhiiñaʼ Jiobá ne gudiibe guiʼchiʼ ra ricá panda hora rúnibe guiráʼ beeu (Fili. 2:4; Heb. 13:2).
Ora guʼyaʼ ca binnigola ca maʼ zanda gucheeche binni ca diidxaʼ la? zudiicabe laa ti libru ni láʼ Organizados para hacer la voluntad de Jehová. Ora gudiibe primé guiʼchiʼ ra bicaabe panda hora bicheechebe diidxaʼ lu guidxi la? zieeteʼ nezalú guiráʼ ca binni ridagulisaa maʼ zanda gucheechebe diidxaʼ ne ca binni ridagulisaa peru caʼruʼ diʼ chúʼnisabe.
GACANENU CANI NAHUIINIʼ
Cani nahuiiniʼ ca laaca zanda gucheechecaʼ diidxaʼ. Jesús bidii lugar bidxiña ca baʼduhuiiniʼ que laa ne guluu ndaayabe laacaʼ (Mat. 19:13-15; 21:15, 16). Ora ti baʼduhuiiniʼ guiale de ndaaniʼ ladxidóʼ gucheeche stiidxaʼ Reinu la? guiráʼ cani rucheeche diidxaʼ zanda gacanecaʼ laabe, peru cani jma naquiiñeʼ gacané laabe nga bixhózebe ne jñaabe. Pa lii nápaluʼ xiiñiluʼ la? ejemplu quíxheluʼ ora gucheecheluʼ diidxaʼ zacaneni laacabe gúnicaʼ ni na Jiobá ne stale gana. Peru, ximódoruʼ zanda gacanenu baʼduhuiiniʼ ca pa cayuuyanu ruzuubabe diidxaʼ ne maʼ nápabe gana guiníʼnebe stiʼ binni de cani runi crebe ora gucheechebe diidxaʼ yaʼ.
Jma jneza nga bixhoze o jñaa ni nahuiiniʼ riʼ guiniʼné ti binnigola ni nuu lu Grupu ni Ruuyaʼ Dxiiñaʼ stiʼ ca Binni Ridagulisaa para guihuinni pa zanda gaca xcuídihuiiniʼ riʼ ti ni rucheeche diidxaʼ. Binnigola ni rapa guiráʼ stiʼ binni ridagulisaa ca zábibe chupa binnigola (tobi de laacabe ni nuu lu Grupu ni Ruuyaʼ Dxiiñaʼ stiʼ ca Binni Ridagulisaa) guiníʼnecaʼ baʼduhuiiniʼ ca ne bixhózebe o jñaabe o guirópacabe. Baʼduhuiiniʼ ca zusihuinni maʼ caniisi lu Stiidxaʼ Dios pa nanna cani rusiidiʼ Biblia ne pa riuulaʼdxiʼ gucheeche stiidxaʼ Reinu. Guuyaʼ si guiropaʼ binnigola ca ndiʼ ne guinabadiidxacabe laabe chupa chonna de cani rinabadiidxacabe cani huaniisi la? óraca zuuyacabe pa zanda gucheechebe diidxaʼ neca caʼruʼ chúʼnisabe (Luc. 6:45; Rom. 10:10).
GUDIʼNU LAANU JIOBÁ NE CHÚʼNISANU
Pa maʼ nánnaluʼ de Dios ne cusihuínniluʼ nadxiiluʼ laabe purtiʼ maʼ nabániluʼ modo nabe ne rucheecheluʼ diidxaʼ lu guidxi la? naquiiñeʼ guidxíñaluʼ jma gaxha de laabe. Ximodo yaʼ. Naquiiñeʼ gábiluʼ laabe lu ti oración racaláʼdxiluʼ gúniluʼ ni nabe, ne oracá maʼ zanda gusihuínniluʼ ni ora chúʼnisaluʼ (Mat. 28:19, 20).
Ora ti binni rudii laa Jiobá la? rúnini lu ti oración ra rábibe Jiobá zaquiiñebe xquendanabánibe para gúnibe ni na ne sabe lu neza stiʼ sin gucheenebe laa, ne Dios si nga guni adorarbe (Deu. 5:9). Cada tobi nga naquiiñeʼ gudii laa Jiobá. Guirutiʼ diʼ zanda gúnini pur lii.
Peru cadi guiníʼ íqueluʼ maʼ bidiiluʼ lii Jiobá ora guʼnuʼ oración ne luni gábiluʼ laabe maʼ chiguibanuʼ para laabe. Naquiiñeʼ gusihuínniluʼ nezalú guiráʼ binni maʼ bidiiluʼ lii Dios, ne zahuínnini ora chúʼnisaluʼ casi biʼniʼ Jesús (1 Pedro 2:21; 3:21). Yanna, xi naquiiñeʼ guʼnuʼ pa maʼ gudixhe íqueluʼ gúniluʼ ni na Jiobá ne racaláʼdxiluʼ chúʼnisaluʼ la? Napuʼ xidé gábiluʼ ni binnigola ni rapa guiráʼ stiʼ binni ridagulisaa stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá ni nuu ra ridagulisaaluʼ. Laabe zábibe caadxi binnigola guiniʼné lii para gúʼyacabe pa maʼ zanda chúʼnisaluʼ. Para gannuʼ jma de ni caninu riʼ la? biindaʼ ra na: «Ni ganna tobi ni rucheeche diidxaʼ ni caʼruʼ chúʼnisa», ni zeeda lu guiʼchiʼ ni láʼ: «Laché, lagusiidiʼ guiráʼ binni sananda naa ne lacuunisa laacaʼ». Laaca naquiiñeʼ gúʼndaluʼ ra na: «Ca guendarinabadiidxaʼ para cani racalaʼdxiʼ chúʼnisa», ni zeeda laca lu guiʼchiʼ ca.
XIMODO NÁNNANU PABIÁʼ CANIISI DXIIÑAʼ DE GUENDARUCHEECHE DIIDXAʼ
Ca xpinni Jiobá nabé riuuláʼdxicaʼ gánnacaʼ ximodo ziniisi dxiiñaʼ ni cayuni xquídxibe lu Guidxilayú. Jesús gudxi ca discípulo stiʼ zareeche ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu stiʼ Dios lu guidubi naca Guidxilayú. Dede dxi guniʼbe ca diidxaʼ riʼ, cani dxandíʼ xpínnibe nabé huazaaláʼdxicaʼ gánnacaʼ ximodo gaca dxiiñaʼ riʼ lu guidubi naca Guidxilayú (Mat. 28:19, 20; Mar. 13:10; Hech. 1:8).
Ca primé xpinni Cristu bisihuínnicaʼ nabé guyuuláʼdxicaʼ gánnacaʼ ximodo ziniisi dxiiñaʼ stiʼ Dios (Mar. 6:30). Libru stiʼ Hechos cuzeeteʼ biaba espíritu santu luguiáʼ ti gayuaa gande binni lu ti saa ni lá Pentecostés. De dxiqué bizulú bidale ca xpinni Cristu, primé gúcacabe chonna mil ne qué nindaa gúcacabe gaayuʼ mil. Nga runi bieeteʼ nezalú ca xpinni Cristu «culá [Jiobá] stale binni ne irá ca cayuu ca lade cabe» ne dede ca «sacerdote sti ca judíu bini cre[caʼ]» Stiidxaʼ Dios (Hech. 1:15; 2:5-11, 41, 47; 4:4; 6:7). Ni binadiaga ca xpinni Cristu que guluuni gana laacaʼ para gúnirucaʼ dxiiñaʼ ni biʼniʼ mandar Dios laacaʼ, neca bicaalú ca xaíque yuʼduʼ stiʼ ca judíu que laacaʼ.
Lu iza 60 ó 61 despué de beeda Jesús, Pablu bicaa ti carta ra nuu ca xpinni Cristu ni guyuu ndaaniʼ guidxi Colosas ra gúdxibe laacaʼ «cadale cani runi cre» Dios. Laaca guniʼbe maʼ bireeche ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu stiʼ Dios lu «idubi naca guidxilayú» ca dxi bibánibe (Col. 1:5, 6, 23). Ca primé xpinni Cristu bíʼnicaʼ ni na Stiidxaʼ Dios. Ngue runi, espíritu santu stiʼ Dios gucané laacabe para gunda bicheechecabe ca diidxaʼ nacubi ne galán que lu guidubi naca guidxilayú ante guinitilú xquidxi ca judíu que lu iza 70 despué de beeda Jesús. Ca xpinni Cristu bíʼnicaʼ ti dxiiñaʼ ni ruluíʼ que zanda gúnicaʼ. ¡Guizáʼ biecheʼ ca xpinni Cristu ora gúnnacaʼ ximodo ziyuuruʼ jma binni ládecaʼ!
Zacaca cayaca ca dxi stinu riʼ, cani nuu ndaaniʼ xquidxi Jiobá rúnicaʼ stipa pur gánnacaʼ pabiáʼ dxiiñaʼ cayaca ora rucheechecaʼ diidxaʼ casi cá lu Mateo 24:14 ra na: «Ne zuiʼ cabe stiidxa Dios de idubi naca guidxilayú para ganna irá xixé guidxi modo runi mandar[be] ne dxi que ru nga iluxe guidxilayú riʼ». Cumu xpinni Dios laanu la? nápanu ti dxiiñaʼ ni caquiiñeʼ gúninu nagueendaca. Nga runi, cada tóbinu naquiiñeʼ gúninu stipa pur gucheechenu ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu stiʼ Dios ante guedandá dxi Stibe. Jiobá zuuyaʼ guiluxe dxiiñaʼ riʼ ne pa laanu bíninu ni la? zaguu ndaayabe laanu.
MODO GUCHALUʼ GUIʼCHIʼ RA RICÁ PABIÁʼ DXIIÑAʼ BÍʼNILUʼ LU TI BEEU
Xipeʼ nga naquiiñeʼ gucaaluʼ lu guiʼchiʼ ni láʼ Informe del servicio del campo. Lu guiʼchiʼ ca zanda guʼyuʼ xi naquiiñeʼ gucaaluʼ. Nuu tiru laaca rusiene Xhiiñaʼ Reinu ni Rúninu modo gúniluʼ ni, ne caadxi de ni cayeeteʼ raríʼ laaca zacané lii guchaluʼ ni.
Lu cuadru ra ná «libros», «Folletos» ne «Revistas sueltas», bicaa panda libru, folletu, ne revista bisaananeluʼ ca binni ni cadi naca Testigu ni caʼruʼ chúʼnisa.
Lu cuadru ra ná «Revisitas», bicaa panda biaje yegánnaluʼ ca binni ni guníʼneluʼ de Stiidxaʼ Dios ni cadi naca Testigu ni caʼruʼ chúʼnisa ne guluuluʼ gana laacaʼ para guiziidirucaʼ jma. Para ganda gucaaluʼ napuʼ ti revisita la? napa xidé guiniʼneluʼ laca binni ni bicaadiaga lii primé biaje yegucheecheluʼ diidxaʼ. Laaca zanda gucaaluʼ napuʼ ti revisita pa tobi de ca binnigola nuu lu Grupu ni Ruuyaʼ Dxiiñaʼ stiʼ ca Binni Ridagulisaa gabi lii gúʼndaneluʼ ti xpinni Cristu ni maʼ qué rucheeche diidxaʼ, ne laaca zanda gucaaluʼ ti revisita ora gacaneluʼ caadxi dxi si tuuxa ni nacubi guyuunisa. Cadi ora si chigánnaluʼ ti binni ra lidxi nga zucaalu nápaluʼ ti revisita, laca zanda gucaaluʼ nápaluʼ ti revisita ora guseendaluʼ carta ra nuu tuuxa binni, ora guiniʼluʼ pur teléfono ne ora chisaanaluʼ xiixa libru o revista ra nuu binni, casi ora chisaanaluʼ revista ni jma nacubi ra nuube. Guiráʼ biaje gúʼndaneluʼ binni de Biblia la? naquiiñeʼ gucaaluʼ napuʼ ti revisita.
Nécapeʼ guiráʼ semana nga ridúʼndanenu binni de lu Biblia la? ora guiluxe beeu ca nga naquiiñeʼ gucaʼnu panda biaje yegánnanu laabe. Ndaaniʼ ca guidxi ra riquiiñecabe guiʼchiʼ ni láʼ Informe de estudio la? cani rucheeche diidxaʼ zuchácabe ti guiʼchiʼ pur cada binni guʼndanécabe Biblia lu ti beeu. Zuchaluʼ ni ora guʼndaneluʼ ti binni ni cadi naca Testigu ne caʼruʼ chúʼnisa ne ora Grupu ni Ruuyaʼ Dxiiñaʼ stiʼ ca Binni Ridagulisaa gabi lii gacaneluʼ tuuxa ni nacubi guyuu nisa caadxi dxi si ne ora gúʼndaneluʼ ti xpinni Cristu ni maʼ qué rucheeche diidxaʼ. Guchásiluʼ guiʼchiʼ ca jneza la? bicaa panda binni ruundaneluʼ Biblia lu cuadru ni cá cueʼ guiʼchiʼ ni láʼ Informe del servicio del campo. Biaʼ binni gucaaluʼ ruundaneluʼ Biblia lu guiʼchiʼ riʼ la? biáʼqueca nga guiʼchiʼ de Informe de estudio naquiiñeʼ guchaluʼ guiráʼ beeu.
Naquiiñeʼ gucaaluʼ panda hora bicheecheluʼ diidxaʼ ra ná «Horas de servicio del campo». Ne ni naquiiñeʼ gucaaluʼ nga ca hora rucheecheluʼ diidxaʼ de yoo pur yoo, ora rucheecheluʼ diidxaʼ lu calle, ora guʼnuʼ revisita, gúʼndaneluʼ binni Biblia, gucheecheluʼ diidxaʼ ratiica nuuluʼ, ne ora guiníʼneluʼ binni ni cadi Testigu. Pa cayuundaneluʼ ti xpinni Cristu ni maʼ qué rucheeche diidxaʼ purtiʼ ti binnigola ni nuu lu Grupu ni Ruuyaʼ Dxiiñaʼ stiʼ ca Binni Ridagulisaa gudxi lii guʼnuʼ ni la? zanda gucaaluʼ ca hora ca. Laaca zanda gucaaluʼ ca hora ca ora gúʼndaneluʼ ti binni ni nacubi guyuunisa ni caquiiñeʼ gacanécabe laa caadxi dxi si. Pa chupa ni rucheeche diidxaʼ gúnicaʼ dxiiñaʼ la? zanda gucaacabe hora gúnicabe, peru naquiiñeʼ guirópacabe guiníʼnecabe binni de stiidxaʼ Dios. Qué zanda diʼ gucaatu tiempu riquiiñetu ora chuʼtu listu para chigucheechetu diidxaʼ, o tiempu riquiiñetu para chetu guendaridagulisaa raca ante chigucheechetu diidxaʼ. Laaca qué zanda diʼ gucaatu tiempu ni riquiiñetu para chindatu ra chigucheechetu diidxaʼ nin ora guibiguétatu.
Ruzulú raca cuenta tiempu stinu dede ora guzulunu ne ora guiluxe guinínenu binni de Stiidxaʼ Dios. Pa guideʼnu ti nagaʼndaʼ o guidoʼno gueta ora canagucheechenu diidxaʼ la? cadi naquiiñeʼ diʼ gucaʼnu ca hora ca. Ca precursor auxiliar, regular, especial ne ca misioneru la? maca nexheʼ pabiáʼ hora naquiiñeʼ gudiicaʼ. Cani rucheeche diidxaʼ laaca naquiiñeʼ gúnicaʼ stipa pur gúnicaʼ primeru ni na Reinu stiʼ Dios, ne gúnicaʼ stipa pur gucheechecaʼ diidxaʼ biaʼ gándatiʼ. Guiráʼ ca xpinni Jiobá ni maʼ gudixhe ique guni ni nabe, rúnicaʼ stipa pur gucheechecaʼ diidxaʼ de guidubi ladxidoʼcaʼ (Col. 3:23). Cani rudii libana lu guendaridagulisaa ni raca para guiráʼ binni la? zanda gucaacaʼ tiempu rudiicaʼ libana riʼ. Cani napa xiiñiʼ ni caʼruʼ chúʼnisa ne cayuundanecaʼ laacabe Biblia la? zanda gucaacaʼ ti hora si lu ti semana.
Ora gucaaluʼ pabiáʼ dxiiñaʼ bíʼniluʼ lu ti beeu la? cadi gucaaluʼ hora ndahui lu guiʼchiʼ ca, sínuque naquiiñeʼ gusaaluʼ ca hora ca. Cani zanda si gucaa hora ndahui nga cani maʼ nagólapeʼ casi cani qué randa riree de ra lidxi, cani nuu ra risaanacabe ca binnigola (asilo), o cani dxandipeʼ nuu xiixa ni cucueeza laacaʼ de gucheechecaʼ diidxaʼ. Laasicaʼ nga zanda gucaacaʼ lu guiʼchiʼ ca quince, treinta o cuarenta y cinco minutu lugar de gusaapécabe ti hora. Pa lu ti beeu gucheechecabe diidxaʼ quince si minutu la? naquiiñeʼ gucaacabeni lu guiʼchiʼ ni láʼ Informe del servicio del campo, ti ganna ca binnigola rucheecherube diidxaʼ guiráʼ beeu. Laaca zanda guni cani rucheeche diidxaʼ sicaríʼ pa málasi gácacaʼ xiixa ni gucueeza laacaʼ gúnicaʼ dxiiñaʼ riʼ, casi ti guendahuará o xiixa desgracia. Peru cani zanda si guni sicaríʼ nga cani dxandipeʼ qué ganda gúnicaʼ jma lu dxiiñaʼ riʼ. Grupu ni Ruuyaʼ Dxiiñaʼ stiʼ ca Binni Ridagulisaa zuuyacabe tu laa si nga zanda guni sicaríʼ.
TARJETA NI LÁʼ REGISTRO DE PUBLICADOR DE LA CONGREGACIÓN
Guiráʼ cani rucaaluʼ lu guiʼchiʼ ra ricá pabiáʼ dxiiñaʼ bíʼniluʼ lu ti beeu la? secretariu ca rucaabecani lu ti tarjeta ni láʼ Registro de publicador de la congregación. Oracá rugábabe pabiáʼ dxiiñaʼ biʼniʼ guiráʼ cani rucheeche diidxaʼ, ne tarjeta ca riaapani lade ca guiʼchiʼ stiʼ ca binni ridagulisaa. Guiʼchiʼ riʼ cadi stiʼ diʼ ni rucheeche diidxaʼ ca ni. Pa guiníʼ íqueluʼ guidagulisaaneluʼ sti neza binni ridagulisaa la? cadi guiaanda lii gábiluʼ ni ca binnigola. Secretariu stiʼ neza binni ridagulisaa ra chindaluʼ ca zanábabe ca binnigola ra bireeluʼ tarjeta o ca tarjeta stiluʼ. Peru pa secretariu stiʼ neza binni ridagulisaa ra bireeluʼ ca nánnabe lá neza binni ridagulisaa ra chindaluʼ ca la? zanda guseendabe tarjeta o ca tarjeta stiluʼ ne ti carta ra caníʼ ximodo huayúniluʼ dxiiñaʼ. Zacá zanda gacané ca binnigola ni nuu ra chindaluʼ ca lii. Pa qué zadagulisaaneluʼ neza binni ridagulisaa stiluʼ biaʼ chonna beeu la? zanda guseendaluʼ ra nuu ca binnigola stiluʼ pabiáʼ dxiiñaʼ bíʼniluʼ cada beeu .
XIÑEE RUDIʼNU TI GUIʼCHIʼ RA RUCAʼNU PABIÁʼ DXIIÑAʼ RÚNINU
Ñee riaandaʼ lii gudiiluʼ guiʼchiʼ ra ricá pabiáʼ dxiiñaʼ bíʼniluʼ lu ti beeu la? Zándaca nuu tiru maʼ guyuu tu bisietenalaʼdxiʼ laanu gudiʼnu ni. Peru pa guiaʼnu gudiʼnu guiʼchiʼ riʼ ne guiénenu xiñee naquiiñeʼ gúninu ni la? zándaca jma nagueenda zeedasilú laanu naquiiñeʼ gúninu ni.
Stale tu huanabadiidxaʼ: «Xiñee naquiiñeʼ gudiéʼ ti guiʼchiʼ ra cá pabiáʼ dxiiñaʼ bineʼ pa Jiobá nanna rucheeche diidxaʼ yaʼ». Dxandíʼ, Jiobá nanna pabiáʼ dxiiñaʼ rúninu, ne laaca nánnabe pa rúninu ni nabe de guidubi ladxidoʼno o pa rúninu caadxi si para si gusihuínninu cayúninu ni nabe. Cadi guiaandaʼ diʼ lii, Jiobá bicaa lu Stiidxaʼ panda gubidxa guyuu Noé ndaaniʼ arca ne panda iza guzá ca israelita que lu desiertu. Laaca bicaabe lu Stiidxabe panda binni biʼniʼ ni nabe ne panda qué ñuni ni nabe, zaqueca bicaabe ximodo gucuaa ca israelita guidxi Canaán, ne guiráʼ ni biʼniʼ ca juez ni bizuubaʼ diidxaʼ ni guyuu ndaaniʼ guidxi Israel. Ya, Jiobá biiyaʼ guicá guiráʼ xixé ni biʼniʼ ca xpinni. Ra bicaabe binni gucaa guiráʼ ni guca dxiqué, bisihuínnibe pabiáʼ naquiiñeʼ guicá guiráʼ ni raca.
Guiráʼ cani bizaaca dxiqué ni zeeda lu Biblia rusihuinni cani nabé bizaalaʼdxiʼ ca xpinni Dios gucaacaʼ guiráʼ ni guca xquidxi Dios dxiqué. Stale historia ni zeeda lu Biblia qué ñénedinu cani pa ñaca qué nicá panda binni cayeeteʼ lúcani. Biindaʼ cani zeeda lu ca textu riʼ: Génesis 46:27 ne Éxodo 12:37; Jueces 7:7; 2 Reyes 19:35; 2 Crónicas 14:9-13; Juan 6:10; 21:11; Hechos 2:41; 19:19.
Ca dxi stinu riʼ nápanu stale razón para gudiʼnu guiʼchiʼ ra ricá pabiáʼ dxiiñaʼ bíninu lu ti beeu. Nécapeʼ cadi guiráʼ xixé diʼ ni rúninu lu xhiiñaʼ Jiobá nga ricá lu guiʼchiʼ riʼ, peru ca guiʼchiʼ ni rudiʼnu ca nabé risaca cani para ca xpinni Jiobá, casi para ca binnigola.
Lu ca guiʼchiʼ rudiʼnu guiráʼ beeu ca rusihuínnicani paraa caquiiñeʼ gúninu dxiiñaʼ o paraa jma bíninu dxiiñaʼ, peru nuu tiru zándaca guihuinni cadi cadale diʼ cani rucheeche diidxaʼ. Zándaca ni caquiiñeʼ si ca binni ridagulisaa ca nga uguu ca binnigola ca gana laacaʼ o gacané ca binnigola ca laacaʼ ora nápacaʼ xiixa guendanagana. Ca binnigola ca zúʼyacabe xi dxiiñaʼ nga cayaca ládecaʼ, ne pa nuu xiixa ni cucueeza ca xpinni Cristu guiniisicaʼ lu Stiidxaʼ Dios la? zúnicabe stipa pur gacanécabe laacaʼ.
Ca guiʼchiʼ rudiʼnu guiráʼ beeu ca laaca racaneni cani zaniruʼ ndaaniʼ xquidxi Jiobá gúʼyacaʼ paraa ndiʼ jma caquiiñeʼ tu gucheeche diidxaʼ. Paraa ndiʼ jma caniisi xquidxi Jiobá ne paraa huaxiéʼ caniisi ni, xi libru o revista caquiiñeʼ para guiziidiʼ binni de Dios. Ca guiʼchiʼ ni rudiʼnu cada beeu ca racanécani cani zaniruʼ ndaaniʼ xquidxi Jiobá guuyacaʼ xi libru o revista caquiiñeʼ cada guidxi ni nuu lu Guidxilayú. Ti zacá gúnicabe jma Biblia, libru ne folletu ni iquiiñenu para gucheechenu diidxaʼ.
Stale de laanu ora gunadiáganu de ca dxiiñaʼ cayaca ndaaniʼ xquidxi Jiobá la? riguucani ganna laanu. Cadi dxandíʼ riéchenu ora gánnanu caniisi xquidxi Jiobá pur careeche diidxaʼ lu guidubi Guidxilayú la? Ora gánnanu cadale cani rucheeche diidxaʼ racaneni laanu gudiʼnu cuenta ximodo ziniisi xquidxi Jiobá. Ora gunadiáganu de dxiiñaʼ cayuni ca bíchinu ne ca bizáʼnanu la? racanécani laanu gucheechenu diidxaʼ ne stale gana (Hech. 15:3). Nga runi, ora gudiʼnu guiʼchiʼ ra cá pabiáʼ dxiiñaʼ bíninu cada beeu la? rúninu ti dxiiñaʼ guizáʼ risaca ne rusihuínninu rizaaláʼdxinu ca bíʼchinu. Ora gúninu zacá la? cusihuínninu cayúninu ni na xquidxi Jiobá (Mat. 24:45-47).
CANI QUIXHE ÍQUENU UGAANDANU
Cadi galán diʼ guchaaganu dxiiñaʼ rúninu ne runi xcaadxi bíʼchinu o bizáʼnanu (Gál. 5:26; 6:4). Gadxé gadxé nga modo nabáninu, nga runi cadi jneza diʼ guchaaganu ni rúninu ne ni runi stobi. Ni zusiecheʼ laanu nga quixhe íquenu ugaandanu ni zanda si gúninu ora rucheechenu diidxaʼ, purtiʼ zacá zánnanu pabiáʼ dxiiñaʼ cayúninu. Ne pa quixhe íquenu gúninu cani zanda si la? guizáʼ ziéchenu ora ugaandanu cani.
CADI GUSAANANU DE GÚNINU DXIIÑAʼ RIʼ DEDE ORA GUILÚXENI
Biblia ruzeeteʼ de ti dxiiñaʼ ni biʼniʼ xhoopaʼ hombre lu ti visión ni biʼyaʼ Ezequiel, ni zeeda gaca dxiiñaʼ ni rúninu yanna, ne laaca cayabi laanu ora biluxe dxiiñaʼ riʼ ca hombre que guniʼcaʼ xi bíʼnicaʼ. Lu visión que bihuinni naaze ca hombre que guiibaʼ ni runitilú ne zecaʼ ndaaniʼ guidxi Jerusalén para gunduuxecaʼ guiráʼ ca binni ni bidxiideche Dios. Peru laaca biiyabe bidxiña sti hombre, ne laa bizaacabe gadxe. Hombre riʼ naaze casi ti cajahuinni ni dá tinta ni riquiiñeʼ ti secretariu para gucaané. Jiobá gudxi hombre riʼ: «Gudiʼdiʼ galaa guidxi ca, galahuiʼ Jerusalén, ne napuʼ xidé gucaaluʼ ti seña lucuá ca hombre ni cacaalaʼdxiʼ ne cayacaná pur ca guendaquéiquiiñeʼ ni cayaca ndaaniʼ ni». Ora biluxe hombre riʼ de bicaa seña lucuá ca binni ni qué zuuti ca hombre naaze ca guiibaʼ ni runitilú que la? gúdxibe Jiobá ca diidxaʼ riʼ: «Maʼ bineʼ cásipeʼ modo biʼniʼ mandarluʼ naa» (Eze. 9:1-11).
Qué gánnadinu xipeʼ nga chiguinabaʼ Jiobá ora guiluxe dxiiñaʼ de gucheechenu diidxaʼ casi ná Mateu 24:14. Peru pa laanu gudiʼnu guiráʼ beeu guiʼchiʼ ra rucaʼnu pabiáʼ dxiiñaʼ rúninu ora rucheechenu diidxaʼ la? zusihuínninu cudiʼnu xquíxepeʼ Jiobá purtiʼ cudii lugar laanu gúninu dxiiñaʼ riʼ. Guiráʼ cani rucheeche diidxaʼ naquiiñeʼ gudiicaʼ guiʼchiʼ sticaʼ cásipeʼ guiluxe beeu. Ca bíʼchinu ni rutoopa ca guiʼchiʼ ca ti guseendacani Betel la? zudiicabe xquíxepeʼ laanu ora gúninu ni zacá.
Rihuinni dxíchica caguu ndaayaʼ Jiobá dxiiñaʼ cayúninu purtiʼ nagueendapeʼ nga cutálebe ca binni ni chiguilá ora gueeda «ca dxi jma nagana ca». Nabáninu lu ca dxi ra maʼ cayaca ca diidxaʼ ni bicaa Isaías ra ná: «Guidxi huiiniʼ riʼ zácani ti mil, ne zácani ti guidxi guizáʼ nadipaʼ. Naa, Jiobá, naa chigutale ni ora gacalaʼdxeʼ» (Apo. 7:9, 14; Isa. 60:22). Xquidxi Jiobá nga gucuaa dxiiñaʼ de gucheeche diidxaʼ. Yanna, cumu nuunu ndaaniʼ guidxi ni cayuni xhiiñaʼ Jiobá la? laaca racaláʼdxinu guininu cásica guníʼ hombre ni naaze casi ti cajahuinni ni dá tinta ni riquiiñeʼ secretariu ni biiyaʼ Ezequiel lu visión stiʼ que, nabe: «Maʼ bineʼ cásipeʼ modo biʼniʼ mandarluʼ naa».