Ñee zieluʼ guendaridagulisaa de chonna gubidxa 2007 «¡Chinándanu Cristu!» la?
1 Ca xpinni Cristu de yanna nánnacaʼ racané ca guendaridagulisaa ca laacaʼ gúnicaʼ ni na Jiobá ne laaca riziidicaʼ de Stiidxaʼ Dios ora checaʼ ca lugar riʼ. Nánnacabe naquiiñeʼ chécabe ca guendaridagulisaa roʼ riʼ purtiʼ zacá zanda «uzuhuaa chaahui[cabe], ne ucaa ique[cabe] guni[cabe] irá ni na Dios» (Col. 4:12). Nga runi, riéchecabe chécabe ca guendaridagulisaa ca ne rúnicabe stale stipa pur cadi guiaadxacabe cani.
Biʼniʼ stipa pur cheluʼ
2 Xi guiráʼ stipa ndiʼ raʼbuʼ zanda guʼnuʼ para cheluʼ guendaridagulisaa riʼ ne guiecheneluʼ cani ché racá yaʼ. Nuu tiru ora quixhe ique tobi cheʼ ca guendaridagulisaa ca naquiiñeʼ guni stale stipa, purtiʼ zándaca nuu xiixa ni gucueeza laa de cheʼ ne nga rucaani laa gusihuinni pa nadipaʼ nuu fe stiʼ. Guidúʼyanu ni bizaaca ti familia de Testigu ni napa stale xiiñiʼ ni nabeza ndaaniʼ guidxi India. Cumu nabé pobre laacabe la? cayaca nagana para laacabe chécabe ti guendaridagulisaa roʼ. Peru tobi de laacabe guníʼ ique ximodo gúnicabe. Gunaa riʼ guníʼ: «Cumu qué gápadu gana guiáʼdxadu guendaridagulisaa que la? bituaa ca arete de oro stinneʼ para gunda guyuudu. Nabé jneza ni bineʼ, purtiʼ biguidxi fe stidu ra bidxaagadu xcaadxi xpinni Cristu ne guiráʼ ni bizaacadu ora nuudu raqué laaca gucanécani laadu».
3 Yanna, ca binni ni ridúʼndanenu stiidxaʼ Dios yaʼ. Zanácabe chinenu laacabe guendaridagulisaa de chonna gubidxa ca neca zitu ra chigácani o iquiiñecabe xpuéltucabe para chécabe la? Ndaaniʼ guidxi Papua Nueva Guinea, ti grupu de binni ni caʼruʼ chúʼnisa, peru nabé riuuláʼdxicaʼ guiziidicaʼ de Dios, gudixhe íquecaʼ checaʼ guendaridagulisaa de chonna gubidxa ni chigaca ndaaniʼ capital stiʼ guidxi que. Ngue runi, gunabadiidxacabe ti xpesínucabe ni napa ti carru ne nabeza ndaaniʼ guidxihuiiniʼ ra nabézacabe pagala chisaana laacabe ra chigaca guendaridagulisaa que. Cumu qué gápacabe biaʼ bueltu cuquixe hombre que laacabe la? gúdxicabe laa guni chaahuicabe uzina stiʼ ne raqué guiáxani. Zaqué gunda guyécabe guendaridagulisaa que ne bicaadiágacabe ca libana gudiʼdiʼ luni.
Ni naquiiñeʼ guni ca xpinni Cristu
4 Yanna lii yaʼ, zieluʼ guendaridagulisaa de chonna gubidxa ni chigaca iza riʼ la? Zúniluʼ stipa pur cheluʼ dede ra chigácani ne iquiiñeluʼ xpuéltuluʼ para chigucaadiágaluʼ guiráʼ ni chigusiidiʼ Jiobá laanu la? Ca testigu stiʼ Jiobá rúnicaʼ stipa pur cadi guiaadxacaʼ ca guendaridagulisaa riʼ neca zitu chigácani. Iza 1978, guyé ti hombrehuiiniʼ de Polonia ti Guendaridagulisaa lu bicicleta stiʼ. Yenebe xhoopaʼ gubidxa para yendabe raqué, biaʼ si bisabe bicicleta que 1,200 kilómetru para yendabe guidxi Lille (Francia) ra guca guendaridagulisaa que.
5 Cásica runi ca Testigu ndaaniʼ xcaadxi guidxi, zacaca rúnicabe ndaaniʼ guidxi Méjicu, stale xpinni Cristu rúnicaʼ stipa para sacaʼ zitu ne iquiiñecaʼ xpuéltucaʼ ti ganda checaʼ ca guendaridagulisaa sticaʼ. Guidúʼyanu ni guníʼ ti binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa de diidxaʼ mixteco. Laabe bizeetebe guyuu Testigu ni guzá xhono hora para yendá ra guca guendaridagulisaa que, neca huaxiéʼ biénecaʼ ni bieeteʼ luni purtiʼ gadxé modo riníʼ ca binni que stiidxacaʼ. Sti ejemplu ni nápanu nga ni bizaaca ndaaniʼ guidxihuiiniʼ San Bartolo El Puerto (Chiapas). Ti gunaa Testigu ni raca nagana para laa saʼ, biʼniʼ ti stipa naroʼbaʼ para gunda gudixené xiiñiʼ ne xualidxi ti avioneta para gunda guyebe guendaridagulisaa que. Pa ñaca nizabe la? ninebe gadxe hora para nindabe raqué, peru lu avioneta que bíʼnibe quince si minutu. Cumu riuuláʼdxinu guizíʼdinu jma de stiidxaʼ Dios la? rúninu stale stipa pur chuunu ca guendaridagulisaa ca, neca zitu chigácani o huaxiéʼ bueltu nápanu para chuunu cani.