BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • mwbr20 agosto yaza 1-7
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 200
  • Subtítulo
  • 3-9 DE AGOSTO
  • 10-16 DE AGOSTO
  • 17-23 DE AGOSTO
  • 24-30 DE AGOSTO
  • 31 DE AGOSTO HASTA 6 DE SEPTIEMBRE
Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 200
mwbr20 agosto yaza 1-7

Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

3-9 DE AGOSTO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | ÉXODO 13, 14

«Laguzuhuaa dxiichiʼ ne laguuyaʼ modo chigulá Jehová laatu»

w13 1/2 yaza 4

Moisés, ti hombre ni gupa fe

Zándaca qué liica niníʼ ique Moisés pa nuxheleʼ Dios nisadóʼ Xiñáʼ que para tiidicabe ra nabidxi. Peru gúnnabe zuni Dios xiixa para gapa laacabe, ne biyúbibe guni cré ca israelita que ni. Sicaríʼ gudxi Moisés laacabe: «Cadi guidxíbitu. Laguzuhuaa dxiichiʼ ne laguuyaʼ modo chigulá Jiobá laatu yannadxí» (Éxodo 14:13). Ñee gunda gucanebe ca israelita que para jma gápacaʼ fe Jiobá la? Gunda, purtiʼ Biblia na laabe ne ca israelita que «bini cre cabe Dios, nga runi gunda udiʼdi cabe Nisadóʼ Xiñá que, casi ñaca nidiʼdi cabe ra nabidxi» (Hebreos 11:29). Fe ni gupa Moisés que gucaneni laabe ne zaqueca gucaneni ca binni ni yenanda ejemplu stibe.

w18.09 yaza 26 párr. 13

Ti Dios ni napa stale poder ne ni riene binni

13 (Biindaʼ Éxodo 14:19-22). Guxuíʼlunu nuunu lade ca israelita ni qué guidxela pa ladu cheʼ purtiʼ nanda ejércitu stiʼ faraón laanu ne maʼ yendanu ruaa nisadóʼ Xiñáʼ. Peru ni málasi runi Dios xiixa para gacané laanu. Zá ni zeʼ delante de laanu que málasi gurisá ni ne bicueeza ni ejércitu stiʼ faraón para cadi ugaandacaʼ laanu. Nacahuidóʼ guca ra nuu ejércitu stiʼ faraón, peru ra nuu campamentu stinu que nayaʼniʼ dxindxi purtiʼ cuzaaniʼ ti biaaniʼ ni zeeda de Dios ni. Ni málasi bidúʼyanu bisigaanáʼ Moisés lu nisadóʼ que, bizulú bindubi ti bi nadipaʼ ni zeeda ladu rindani gubidxa ne óraque bixhele ndaga ni ti neza ndaaniʼ nisadóʼ que dede randa ridúʼyanu sti ladu nisadóʼ que. Bizulú gudídinu ndaaniʼ nisadóʼ riʼ pur orden, laanu ne familia stinu, ca maniʼ stinu ne restu de guidxi que. Ne ora bixhátañeenu ndaaniʼ nisadóʼ que, qué nuxooñeʼ diʼ ñeenu purtiʼ cadi nabeñe ni, nabídxixuxu ni ne zanda zanu casi ziuunu. Dede ca binni ni rizá nanene, randa ridíʼdicaʼ ndaaniʼ neza que para chindacaʼ sti ladu nisadóʼ que.

w09 15/3 yaza 7 párr. 2, 3

«Qué chigusiaandaluʼ Jiobá»

Laga cuyubi ca enemigu que ximodo sáʼ xcárrucaʼ la? guiráʼ ca israelita que yendacaʼ sti uriá nisadóʼ que. De raqué bisigaanáʼ Moisés lu nisadóʼ que, ne bindaateʼ Jiobá nisa que luguiácabe. Nabé ziáʼ nisa ngue bilaateʼ luguiáʼ faraón ne ca soldadu stiʼ ne raqué gúticaʼ. Nin tobi de laacabe qué nilá. ¡Zaqué nga biree Israel de esclavu! (Éxo. 14:26-28; Sal. 136:13-15.)

Pur ni guca raqué nabé xadxí bidxibi ca binni ni nabeza gaxha de ra gúcani que (Éxo. 15:14-16). Gudiʼdiʼ si cuarenta iza, ti gunaa de Jericó ni láʼ Rahab gúdxibe chupa hombre israelita ca diidxaʼ riʼ: «Nabé maʼ cadxíbidu laatu [...]. Purtiʼ maʼ binadiágadu ximodo bicuiidxiʼ Jiobá nisadóʼ Xiñáʼ que nezalutu dxi bireetu de Egipto» (Jos. 2:9, 10). Pa nin ca guidxi ca qué nusiaandacaʼ cani biʼniʼ Jiobá dxi bilá xquidxi la? jmápeca cadi naquiiñeʼ nusiaandaʼ ca israelita que cani bíʼnibe.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-1 yaza 396

Neza

Maca de dxiqué, guyuu neza xilaga ne neza nabéʼ para chindácabe ca guidxi nahuiiniʼ o naroʼbaʼ ni nuu Palestina ne para gúnicabe negocio (Nú 20:17-19; 21:21, 22; 22:5, 21-23; Jos 2:22; Jue 21:19; 1Sa 6:9, 12; 13:17, 18; laaca zanda gúʼyaluʼ NEZA STIʼ REY.) Neza ni jma riquiiñeʼ binni dxiqué nga neza ni ruzulú Egipto ne ridiʼdiʼ neza riʼ Gaza ne Asquelón, ca guidxi ni nuu Filistea, ne maʼ zigudiini buelta neza zécabe Meguidó, ne ridiʼdiʼ neza riʼ Hazor, ti guidxi ni nuu ladu guiaʼ nisadóʼ stiʼ Galilea ne rilúxeni Damasco. Neca nachucu neza ni ridiʼdiʼ Filistea riʼ para chindácabe Tierra Prometida que, guca Jehová nachaʼhuiʼ né ca israelita que ora yené laacabe gadxé neza para cadi guniná ca filisteu que laacabe (Éx 13:17).

it-1 yaza 894 párr. 5, 6

Éxodo

¿Pa neza zándaca bixeleʼ nisadóʼ Xiñáʼ que para gunda gudiʼdiʼ ca israelita?

Ora yendácabe Ezam, ra ruzulú desiertu que, gudxi Dios Moisés guibiguétacabe ne guzuhuaacabe campamentu stícabe delante de Pihahirot, guriá nisadóʼ. Para guni cré Faraón cananíticabe (Éx 13:20; 14:1-3). Caadxi binni ni nabé ruundaʼ nacaʼ diidxaʼ hebreu ni guca traducir laguibiguetaʼ qué raca significar si ni «guicaacabe gadxé neza», sínuque laaca riniʼni guibiguétacabe. Laaca bizeetecabe ora yendá ca israelita ladu guiaʼ de golfo de Suez, bidiicabe buelta ne gudíʼdicabe ladu oriente de Jebel ʽAtaqah, laani nga ti cadena de dani ni nuu ruaa golfo que. Pa gueeda ca egipciu que de ladu guiaʼ ne sanándacaʼ ca israelita, cumu stálecabe la? qué zanda diʼ guxoñelúcabe nagueenda purtiʼ maʼ nuu nisadóʼ que ne cuchii ni neza stícabe.

Ndiʼ nga ni biʼniʼ cré ca judíu de primé siglu d.J. (laaca zanda gúʼyaluʼ PIHAHIROT). Peru ni jma risaca nga biaʼsi peʼ ni bizéʼtenu riʼ ne modo ruzeeteʼ Biblia bizaaca ni, neca maʼ gadxé ni ná xcaadxi binni ruundaʼ Biblia (Éx 14:9-16). Pur ca ni maʼ bizéʼtenu riʼ, zanda guininu cadi gaxha de ra biluxe golfo ni riaana ladu occidental stiʼ nisadóʼ Xiñáʼ que nga bixeleʼ nisadóʼ que pacaa ñanda niguiree ejércitu stiʼ Faraón lú ca israelita stiʼ ladu nisadóʼ que (Éx 14:22, 23).

10-16 DE AGOSTO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | ÉXODO 15, 16

«Guidúʼndanu para gusisácanu Jehová»

w95 15/10 yaza 11 párr. 11

Xiñee caquiiñeʼ guidxíbinu Dios ni dxandíʼ

11 Biiyaʼ ca israelita modo binitilú Jehová ejércitu stiʼ Egipto ne bisisaca ndiʼ laabe ne binni de guiráʼ ladu gunna tu labe (Josué 2:9, 10; 4:23, 24). Bisaca lá Jehová jma que ca dios falsu stiʼ Egipto, purtiʼ qué ñanda nulacaʼ ca xpínnicaʼ. Maʼ qué ñanda ñapa ca egipciu confianza ca dios sticaʼ, nin binni, ne nin ejércitu stiʼ Egipto (Salmo 146:3). Cadi guendaridxagayaa nga gánnanu biindaʼ ca israelita que canción ni rusihuinni rusisácacaʼ Jehová ne ridxíbicaʼ laabe, purtiʼ nácabe ti Dios ni napa poder ne rulá xquidxi.

w95 15/10 yaza 11, 12 párr. 15, 16

Xiñee caquiiñeʼ guidxíbinu Dios ni dxandíʼ

15 Pa ñaca ñuʼnu lade ca ni bilá que, laaca nuquinde laanu nidúʼndanu: «De lade guiráʼ dios, ¿tuu nga naca casi lii, Jehová? ¿Tuu nga naca casi lii? Purtiʼ lii nabé nayaluʼ. Lii nga naquiiñeʼ guidxíbicabe ne gúʼndacabe para gusisácacabe, lii ni runi stale milagru» (Éxodo 15:11). Neca maʼ gudiʼdiʼ stale iza, dede yanna rietenaláʼdxicabe canción riʼ. Lu últimu libru stiʼ Biblia, ruzeeteʼ apóstol Juan de ti grupu de xpinni Dios ni bibí: «Cayuundacabe canción stiʼ Moisés, esclavu stiʼ Dios, ne canción stiʼ Dendxuhuiiniʼ». ¿Xi ná canción riʼ yaʼ? «Naroʼbaʼ ne guendaridxagayaa guiráʼ ni rúniluʼ Jehová Dios, ni jma napa poder. Jneza ne dxandíʼ guiráʼ ca neza stiluʼ Dios ni qué ziuu dxi gusaana de gaca Rey. Jehová, ¿tu qué guidxibi lii ne gusisaca laluʼ yaʼ? Purtiʼ lii si nga fiel» (Apocalipsis 15:2-4).

16 Yanna riʼ laacaʼ nuu stale xpinni Dios ni maʼ naca libre, rudiicabe xquixe peʼ laabe pur ca cosa sicarú ni bizaʼbe ne pur ca mandatu stibe. Stale binni de guiráʼ guidxi maʼ libre laacaʼ, maʼ bixélecaʼ de guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ, purtiʼ maʼ nánnacaʼ jneza guiráʼ ca mandatu stiʼ Dios ne rúnicaʼ ni ná cani. Guiráʼ iza, stale mil de binni riree de ndaaniʼ guidxilayú malu riʼ ne riuucaʼ ndaaniʼ xquidxi Jehová, ni naca nayá ne ra raca ni jneza. Maʼ cadi candaa, zabani ca binni riʼ ndaaniʼ ti guidxilayú cubi ra zaca puru si ni jneza, guedané si Dios xiana stiʼ luguiáʼ religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ ne luguiáʼ guidxilayú malu riʼ.

it-2 yaza 445 párr. 2

Música

Ndaaniʼ guidxi Israel guyuu caadxi grupu ni ruundaʼ, nuu biaje ruundaʼ chupa grupu ti canción, ruundaʼ ti grupu ti estrofa primeru oracaruʼ ricabi stobi ca laacabe o primé ruundaʼ ti binni ne despué ricabi ti coro laabe. Ruluíʼ ndiʼ nga ni ruzeeteʼ Biblia casi “guicábicabe” (Éx 15:21; 1Sa 18:6, 7). Modo gucuá caadxi Salmo, casi Salmo 136, rusihuínnini nabé biindacabe sicaríʼ dxiqué. Laaca modo riʼ nga biindaʼ ca coro ni guyuu tiempu bibani Nehemías para gudiicaʼ xquixe peʼ Jehová dxi guca inaugurar ca muru stiʼ Jerusalén (Ne 12:31, 38, 40-42; laaca zanda gúʼyaluʼ CANCIÓN).

it-2 yaza 729

Profetisa

Míriam nga primé gunaa ni ruzeeteʼ Biblia guca profetisa. Zándaca biquiiñeʼ Dios laabe para gudiibe chupa chonna mensaje stiʼ, zándaca lu canción nga guniʼbe ca mensaje ni zeeda de Dios (Éx 15:20, 21). Nga runi gudxi Míriam ne Aarón Moisés: «¿Ñee cadi laaca [huaníʼ Jehová] pur mediu de laadu la?» (Nú 12:2). Jehová peʼ guníʼ pur mediu de profeta Miqueas laa biseendaʼ «Moisés, Aarón ne Míriam» sanírucaʼ nezalú ca israelita dxi guleebe laacaʼ de Egipto (Miq 6:4). Neca gucuaa Míriam ndaayaʼ de gudii mensaje ni zeeda de Dios, qué niniʼné peʼ Dios laabe casi guniʼné bizáʼnabe Moisés, ne dxi guniʼbe mal de Moisés, nabé nadipaʼ modo guluu jneza Jehová laabe (Nú 12:1-15).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w11 1/9 yaza 14

¿Ñee nannuʼ ni la?

¿Xiñee biquiiñeʼ Dios bere xunaxi para gudii ni gó ca israelita?

Biree si guidxi Israel de Egipto, chupa biaje bidii Dios laacabe stale bere xunaxi para gócabe beela stiʼ (Éxodo 16:13; Números 11:31).

Cadi naroʼbaʼ ca bere xunaxi ca, nasoocame biaʼ 18 centímetru ne nanaacame biaʼ 100 gramu. Reedacame de sti ladu, ráchecame neza Asia occidental ne Europa, tiempu nanda la? riécame Arabia ne ladu guiaʼ de África. Para chindácame ca lugar ca, ridíʼdicame nisadóʼ Mediterráneo ne península stiʼ Sinaí.

Diccionario Manual Bíblico ná: «Jma nagueenda ripapa ca bere xunaxi ca ora zécame ladu cundubi bi, peru pa málasi gadxé ladu gundubi bi o idxágacame purtiʼ maʼ xadxí de zipápacame la? riábacame layú». Ante guni seguírcame viaje stícame, riaanacame layú para guiziiláʼdxicame ti dxi o chupa gubidxa, nga runi cadi nagana para guinaaze binni laacame. Ra bizulú siglu veinte, bitoo guidxi Egipto biaʼ chonna millón de bere xunaxi lu xcaadxi guidxi cada iza.

Guiropaʼ biaje gudó ca israelita bere xunaxi, bizaaca ni lu primavera. Neca para tiempu riʼ, zidiʼdiʼ ca bere xunaxi riʼ lu península stiʼ Sinaí, bindubi Jehová ti bi nadipaʼ para chiné laacame neza ra nuu campamentu stiʼ ca israelita (Números 11:31).

w06 15/1 yaza 31

Ni rinabadiidxaʼ ca ni ruundaʼ

Biree si ca israelita de esclavu Egipto, bizulú gudicheruaacaʼ purtiʼ huaxiéʼ guendaró nápacaʼ, ngue runi bidii Jehová laacabe maná (Éxodo 12:17, 18; 16:1-5). Dxi que nga gudxi Moisés Aarón: «“Gucuaa ti jarru, bichá ti omer de maná ndaaniʼ ni ne bizuhuaa ni nezalú Jehová para guiaapaʼ ni para guiráʼ generación ni gueeda”. Ne casi gudxi Jehová Moisés, bizuhuaaʼ Aarón ni nezalú Testimonio [zeeda gácani casi ti caja ra riaapaʼ guiʼchiʼ risaca] para guiaapaʼ ni» (Éxodo 16:33, 34). Dxandíʼ, neca guluu Aarón maná que ndaaniʼ jarru ora gudxi Moisés laa, gupa xidé gulézabe dede ora bizáʼ Moisés Arca que ne cuʼ ca tabla de guié ra cá Ley que ndaaniʼ ni para guzuhuaabe ni nezalú Testimonio.

17-23 DE AGOSTO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | ÉXODO 17, 18

«Ca hombre ni naca humilde rusiidicaʼ ne rudiicaʼ dxiiñaʼ guni stobi»

w13 1/2 yaza 6

Moisés, ti hombre ni gunnaxhii

Laaca bisihuinni Moisés nadxii ca israelita. Ca binni de Israel gúnnacaʼ biquiiñeʼ Jiobá laabe para sanírube ládecaʼ, ngue runi guyécabe ra nuube ora gúpacabe guendanagana. Ne sicaríʼ na Biblia bíʼnicabe: «Ca binni que [riuucaʼ] ra nuube siadóʼ dede huadxí» (Éxodo 18:13-16). Bixuiʼlú zuhuaa Moisés guidubi dxi cucaadiaga ca binni que. Neca bidxágabe, peru bíʼnibe ni purtiʼ gunnaxhiibe laacaʼ.

w03 1/11 yaza 6 párr. 2

Galán nga gápanu confianza tuuxa purtiʼ zacaneni laanu chuʼnu nayecheʼ

Ca hombre gulí Moisés riʼ maca bisihuínnicaʼ cualidad galán ante guicaacaʼ xiixa dxiiñaʼ risaca. Maca bisihuínnicabe ridxíbicabe Dios, o runi adorárcabe laa jneza ne ridxíbicabe gucheenécabe laa. Rihuinni dxiichica rúnicabe stipa pur chinándacabe ca ley stiʼ Dios. Cumu riuuláʼdxicabe gúnicabe dxiiñaʼ jneza la? neca gucuaacabe ti dxiiñaʼ risaca qué niquiiñecabe ni para nuquichinácabe binni. Gupa binni confianza laacabe peru qué niquiiñecabe ni para gucaacabe binni guni jma pur laacabe, ca xhamígucabe o ca familia stícabe.

w02 15/5 yaza 25 párr. 5

Ora ridxibi tuuxa Dios racané ni laa guni ni jneza

Guca Moisés humilde ne biene qué zanda guni guiráʼ cosa stubi. Dxi biʼyaʼ suégrube, Jetró, maʼ bidxágabe purtiʼ laasibe nuube guni chaahuibe ca guendanagana stiʼ guidxi que gudxi laabe jma galán pa nibibe caadxi hombre ni zanda gacané laabe. Biene Moisés nuu cosa ni qué zanda guni laa si, ne gucuaabe conseju bidii Jetró laabe (Éxodo 18:17-26; Números 12:3). Ti binni ni nanna nuu cosa ni qué zanda guni stubi la? rudii lugar gacané stobi laa ne napa confianza zuni binni dxiiñaʼ ca jneza (Números 11:16, 17, 26-29). Ne riuulaʼdxiʼ gacané stobi guiziidiʼ (1 Timoteo 4:15). ¿Ñee cadi laaca ngaca nga naquiiñeʼ gúninu la?

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w16.09 yaza 6 párr. 14

Cadi gudiʼnu lugar guiaba nanu

14 Dxi gudindené ca israelita que ca amalequita, gundisaʼ Aarón ne Hur náʼ Moisés para gapa stipa. Laanu laaca zanda guyúbinu modo gudiʼnu stipa xcaadxi binni ne cuʼnu gana laacaʼ. Paraa zanda gúninu nga yaʼ. Ora gacanenu ca hermanu ni maʼ nagola, cani huará, cani rucaalú xfamilia laa, cani nuu stubi o guti tuuxa binni ni nadxii. Laaca zanda gacanenu cani nahuiiniʼ gapa stipa, purtiʼ gatigá rucaacabe laacaʼ gúnicaʼ cosa malu o gácacaʼ tuuxa lu Guidxilayú riʼ (1 Tesalonicenses 3:1-3; 5:11, 14). Guyúbinu modo guizaaláʼdxinu de guidubi ladxidoʼno xcaadxi hermanu ora maʼ nuunu ra Yoo stiʼ Reinu, ora maʼ zigucheechenu diidxaʼ, ora maʼ cadóʼnenu laacaʼ gueta o guinínenu laacaʼ pur teléfono.

it-1 yaza 416

Canon

Zanda guni crenu de Dios zeeda ca libru ni bicaa Moisés ne zanda chinanda ca ni runi adorar Dios ni cá luni. Cadi Moisés peʼ biyubi gaca xaíque stiʼ ca israelita, purtiʼ qué ninágabe nicaabe dxiiñaʼ riʼ (Éx 3:10, 11; 4:10-14). Sínuque Dios nga gulí laabe ne bidii laabe poder para gúnibe milagru, dede ca Sacerdote ni runi magia stiʼ Faraón guniʼcaʼ de Dios zeeda guiráʼ ni rúnibe (Éx 4:1-9; 8:16-19). Cadi Moisés peʼ biyubi guiníʼ nezalú stale binni ne gucaa caadxi de ca libru zeeda lu Biblia, sínuque Dios gudxi laabe gúnibe ni, ne biquiiñeʼ espíritu santu stiʼ para gabi Moisés xi naquiiñeʼ guiníʼ, ne despué gucaa ni (Éx 17:14).

24-30 DE AGOSTO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | ÉXODO 19, 20

«¿Ñee racaneruʼ chii mandamientu ni gucuaa Moisés que laanu la?»

w89 15/11 yaza 6 párr. 1

¿Pabiáʼ risaca Chii mandamientu gucuaa Moisés para lii?

Tapa mandamientu ni cá primé que rusihuínnicani xi ribeza Jehová de laanu. (Tobi) Rinábabe laasibe gaca adorarbe (Mateo 4:10). (Chupa) Nin tobi de ca ni runi adorar laabe cadi naquiiñeʼ guni adorar bidóʼ (1 Juan 5:21). (Chonna) Iquiiñenu lá Dios jneza, né stale respetu (Juan 17:26; Romanos 10:13). (Tapa) Guiráʼ ni gúninu lu xquendanabáninu caquiiñeʼ gusihuínnicani cayúninu ni ná Jehová. Pa gúninu ndiʼ casi ñaca nicaanu dxi sábadu para niziiláʼdxinu pur cayúninu ni jneza (Hebreos 4:9, 10).

w89 15/11 yaza 6 párr. 2, 3

¿Pabiáʼ risaca chii mandamientu gucuaa Moisés para lii?

(Gaayuʼ) Dede yanna risaca nga guzuubaʼ xiiñiʼ binni stiidxaʼ bixhoze ne jñaa para chuʼ familia sticaʼ tobi si, ne gápacaʼ ndaayaʼ stiʼ Jehová. Ne galán ni zabeendunu pa gúninu ni ná mandatu riʼ. Qué zabánisinu galán, sínuque laaca zabáninu «xadxí lu guidxilayú» (Efesios 6:1-3). Pa guni ca joven ni ná mandatu riʼ lu ca últimu dxi stiʼ guidxilayú riʼ, zanda guibánicabe sin qué chuʼ dxi gáticabe (2 Timoteo 3:1; Juan 11:26).

Pa gannaxhiinu prójimo stinu qué zuninanu laa pur ca ni gúninu casi (Xhoopaʼ) qué zuutinu, (Gadxe) qué ziúʼnenu ni cadi xheelanu, (Xhono) qué zabánanu ne (Gaʼ) qué zusiguiinu (1 Juan 3:10-12; Hebreos 13:4; Efesios 4:28; Mateo 5:37; Proverbios 6:16-19). Peru ¿xi rucaa laanu gúninu xiixa cosa yaʼ? (Chii) últimu mandamientu riʼ nga cadi guicá íquenu gápanu jma, ne rusietenalaʼdxiʼ ni laanu nanna Jehová xi nuu ndaaniʼ ladxidoʼno ne racaláʼdxibe gúninu ni jneza (Proverbios 21:2).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-2 yaza 893 párr. 6 hasta yaza 894 párr. 1

Sacerdote

Ca sacerdote xpinni Cristu. Gudxi Jehová ca israelita que pa guzuubacaʼ stiidxabe la? zeeda gácacabe «ti grupu de rey ni naca sacerdote ne ti guidxi nayá» (Éx 19:6). Zúniruʼ ca sacerdote ni za de Aarón dxiiñaʼ riʼ dede ora gueeda sti grupu de sacerdote ni jma risaca (Heb 8:4, 5). Zaluxe dxiiñaʼ stiʼ ca sacerdote ni za de Aarón dxi guiluxe pactu stiʼ Ley ne dxi guzulú sti pactu nacubi (Heb 7:11-14; 8:6, 7, 13). Dxiqué la? de guidxi Israel si nga gulí Jehová ca sacerdote ni chuʼ lu Reinu stibe. Peru despué laaca gulibe ca ni cadi naca judíu para gácacaʼ sacerdote (Hch 10:34, 35; 15:14; Ro 10:21).

Caadxi si de ca judíu que biʼniʼ cré Cristu, ngue runi qué ñanda niree grupu de rey ni naca sacerdote ne ti guidxi nayá lade guidxi Israel (Ro 11:7, 20). Cumu maʼ qué nuzuubaʼ guidxi Israel diidxaʼ la? gudxi Jehová profeta Oseas gabi guidxi que: «Zanitilú xquidxeʼ purtiʼ qué niná ñunibiáʼ naa. Cumu qué ninaluʼ ñunibiaʼluʼ naa la? maʼ qué zabieeʼ lii para gácaluʼ sacerdote stinneʼ. Ne cumu maʼ bisiaandaluʼ ley ni bidii Dios stiluʼ, naa laaca zusiaandaʼ ca xiiñiluʼ» (Os 4:6). Ngaca nga gudxi Jesús ca xaíque stiʼ ca judíu que: «Zaxha Dios laatu Reinu stiʼ ne zudiibe ni ti guidxi ni guni ni nabe» (Mt 21:43). Cumu yenándaruʼ Jesús Ley stiʼ Moisés dxi bibani lu Guidxilayú la? ngue runi ora bisiándabe ca hombre napa lepra que, gúdxibe laacaʼ checaʼ ra nuu sacerdote ne chinecaʼ ofrenda ni cá lu Ley (Mt 8:4; Mr 1:44; Lu 17:14).

w04 15/3 yaza 27 párr. 1

Ca ni naquiiñeʼ gánnaluʼ de libru stiʼ Éxodo

20:5. ¿Ximodo nga redané Jehová «castigu luguiáʼ xiiñiʼ binni pur guendaruchee stiʼ bixhózecaʼ» ne luguiáʼ ca generación ni gueeda? Ora maʼ huaniisi tuuxa ne nanna xi cayuni nga raca juzgar pur ca cosa ni runi. Peru dxi biʼniʼ adorar guidxi Israel xcaadxi Dios, cadi laasicabe gucanácabe, sínuque laaca gucaná ca xiiñicabe. Dede né ca israelita ni bizuubaʼ diidxaʼ, cumu bibánicabe lade ca israelita ni qué nuzuubaʼ diidxaʼ que la? guca nagana para laacabe cadi gucheenécabe Jehová.

31 DE AGOSTO HASTA 6 DE SEPTIEMBRE

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | ÉXODO 21, 22

«Guidúʼyanu guendanabani casi modo ruuyaʼ Dios ni»

it-1 yaza 1028

Golpe

Zanda quiñe ti hebreu ti esclavu o esclava stiʼ né ti palu pa qué guzuubaʼ diidxaʼ o gucaalú laabe. Peru pa gueeda gati esclavu riʼ ra cadiiñe la? naquiiñeʼ gaca castigar dueñu stibe. Peru pa tidiʼ chupa chonna gubidxa ne qué gátibe la? zusihuínnini neca gudiñe dueñu stibe laabe peru cadi biʼniʼ ni para guuti laabe. Dueñu riʼ napa derechu guni castigar laabe purtiʼ laa guzíʼ laabe. Guirutiʼ qué zaná guuti esclavu stiʼ purtiʼ casi ñaca nusaʼbiʼ xpueltu o xiixa risaca stiʼ. Peru pa gatiʼ esclavu que chupa chonna gubidxa despué, zaca nagana para gánnacabe pa gútibe pur ca golpe gudobe. Ne pa tidiʼ chupa chonna gubidxa ne nabániruʼ esclavu riʼ la? maʼ qué raca castigar dueñu stiʼ (Éx 21:20, 21).

lv yaza 80 párr. 16

Ñee rusisácanu guendanabani casi rusisaca Dios ni la?

16 Dios nabé rusisaca xquendanabani binni ne zaqueca ca baʼduhuiiniʼ ni caʼruʼ gale. Ley ni gucuaa Moisés que bisihuinni ni xi naquiiñeʼ gaca binni ni guniná ti gunaa ni nacaxiiñiʼ. Ley que na pa gatiʼ gunaa que o xiiñibe la? ziaba donda ique ni bininá laacabe que ne zuuticabe laa. Biblia na: «Ne pa tinde chupa hombre ne guninacaʼ ti gunaa nacaxiiñiʼ ne guni nga gale xiiñibe ante guizaa xpeeuʼ peru qué gatiʼ tuuxa la? ni napa donda ca napa xidé quixe guiráʼ ni biʼniʼ biaʼ naʼ xheelaʼ gunaa ca; ne napa xidé quíxebe biaʼ na ca juez. Peru pa gueeda gati tobi de laacabe la? óraque napa xidé gudiiluʼ guendanabani pur guendanabani» (Éxodo 21:22, 23). Nga rusihuinni ximodo runi sentir Jiobá ora guʼyaʼ guiráʼ iza gatiʼ millón de baʼduhuiiniʼ ni caʼruʼ gale, stale biaje bínnipeʼ rusaba laacabe purtiʼ qué racaláʼdxicaʼ guchiiñacabe laacaʼ o para ganda gatanecaʼ gadxé gadxé gunaa o gadxé gadxé hombre.

w10 15/4 yaza 29 párr. 4

Jiobá racalaʼdxiʼ guibáninu ne chuʼnu nazaaca

Ley que laaca gudixhe xi gúnicabe pa málasi guiaaxha ti maniʼ luguiáʼ tuuxa. Pa gudxiga xcachu ti yuze tuuxa binni ne gueeda gati la? xpixuaanaʼ yuze que naquiiñeʼ guuti laame para cadi guibiguetaʼ gaca ngue. Ne qué zanda gobe nin gutoobe xpeelame, ne zaqué zuniti hombre que xpueltu. Peru nuu tiru qué zati binni ni gudxiga xcachu yuze ca. Xi zazaaca pa qué gapa xpixuaaname laame ne gueeda guutime tuuxa yaʼ. Naquiiñeʼ gati yuze ca ne xpixuaaname. Nánnanu bicaa ca Ley que ca binni que chuʼcaʼ cuidadu ca maniʼ sticaʼ (Éxo. 21:28, 29).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w10 15/1 yaza 3, 4 párr. 4, 5

Xiñee naquiiñeʼ gudiʼnu laanu Jiobá

4 Ora gudii tuuxa laa Dios, cadi caníʼ si zuni xiixa. Nga runi, cadi naquiiñeʼ guʼyaʼ binni ni casi guendariguite. Peru xi zabeendú binni pa gudii laa Dios. Para ganda guiénenu ni la? guiníʼ íquenu primeru xi ribeendú binni ora gabi tuuxa laa zuni xiixa. Pa ti binni racalaʼdxiʼ gapa ti xhamigu la? primeru naquiiñeʼ quixhe ique cadi gusaana de guizaalaʼdxiʼ xhamigu. Modo guca xhamigu David ne Jonatán nga tobi de ca ejemplu sicarú ni rieeteʼ lu Biblia. Laacabe guyuucabe tobi si dede bíʼnicabe ti pactu (biindaʼ 1 Samuel 17:57 ne 18:1, 3). Yanna riʼ, maʼ huaxiéʼ si tu raca xhamigu casi laacabe ca. Peru cásica dxiqué, yanna riʼ qué rusaana de gaca xhamigu chupa binni ora riguixhe íquecaʼ qué gucheenésaacaʼ laacaʼ ne gacanésaacaʼ (Pro. 17:17; 18:24).

5 Ley ni bidii Dios guidxi Israel que laaca bisihuínnini xi ribeendú ti mozo ora gudii stiidxaʼ qué zusaana xpixuaanaʼ. Pa ti mozo racalaʼdxiʼ gaca stiʼ xpixuaanaʼ laa ne qué chuʼ dxi gusaana laabe la? zanda guninebe laa ti pactu. Ley que na: «Pa mozo ca qué gusaana de guiníʼ: “Dxandipeʼ nadxieeʼ xpixuaanaʼ, xheelaʼ, ca xiiñeʼ; qué racalaʼdxeʼ guiaanaʼ libre”, óraque naquiiñeʼ chiné xpixuaanabe laabe nezalú Dios ni dxandíʼ ne gucaa laabe ra puertaʼ o ruaa puertaʼ stiʼ; ne naquiiñeʼ quiide xpixuaanabe diágabe ne ti punzón, ne napa xidé gácabe mozo stiʼ xpixuaanabe biaʼ dxi guibánibe» (Éxo. 21:5, 6).

it-1 yaza 608, párr. 7

Cachu

Ca diidxaʼ ni zeeda lu Éxodo 21:14 zándaca riniʼni dede ti sacerdote naquiiñeʼ gatiʼ pa guuti tuuxa, ne qué zalá diʼ ti binni ni laa peʼ biiti stobi neca peʼ guinaaze cachu stiʼ altar que (bichaaga ni né 1Re 2:28-34).

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir