BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • mwbr20 octubre yaza 1-6
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 200
  • Subtítulo
  • 5-11 DE OCTUBRE
  • w18.07 yaza 20 párr. 14
  • «Tu laa nuu pur Jiobá»
  • 12-18 DE OCTUBRE
  • 19-25 DE OCTUBRE
  • 26 DE OCTUBRE HASTA 1 DE NOVIEMBRE
Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 200
mwbr20 octubre yaza 1-6

Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

5-11 DE OCTUBRE

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | ÉXODO 31, 32

«Cadi guni adorarnu bidóʼ»

w09 15/5 yaza 11 párr. 11

Gucáʼ íquenu guiniisinu lu stiidxaʼ Dios purtiʼ «maʼ gaxha nuu dxi jma risaca stiʼ Jiobá»

11 Jma nagana raca para laanu chinándanu ca conseju ni zeeda lu Biblia ora guidxaagalunu guendanagana. Guidúʼyanu ni bizaaca ca israelita que. Despué de gulee Jiobá laacabe de esclavu ndaaniʼ guidxi Egipto que bidxiichinécabe Moisés ne gucaláʼdxicabe ñuuyacabe pa dxandíʼ zacané Jiobá laacabe. Yanna, xiñee bíʼnicabe nga yaʼ. Purtiʼ qué guidxélacabe nisa guécabe (Éxo. 17:1-4). Despué maʼ qué ninándacabe ley ni na cadi guni adorárcabe bidóʼ que, nécaxa chupa beeu ante que biʼniʼ Jiobá ti pactu ne laacabe ne guníʼcabe zuzuubacabe stiidxabe (Éxo. 24:3, 12-18; 32:1, 2, 7-9). Xiñee qué nuzuubacabe diidxaʼ yaʼ. Ñee bidxíbicabe pa málasi chuʼ tu gucaalú laacabe purtiʼ maʼ xadxí de nuu Moisés lu dani Horeb, ra caniʼné Dios laa que la? Dxi bicaalú ca amalequita laacabe gucané Moisés laacabe ora bisigaanáʼ dede ora biʼniʼ ganárcabe. Peru cumu qué guinni Moisés ne laacabe la? xi gúnicabe pa chuʼ tu gucaalú laacabe yaʼ (Éxo. 17:8-16). Qué gánnanu xi pur bíʼnicabe zacá, peru ni nánnanu nga qué ninácabe nuzuubacabe diidxaʼ (Hech. 7:39-41). Despué laaca qué nuzuubacabe stiidxaʼ Jiobá dxi qué ninácabe ñuucabe lu layú ni bizabiruaabe gudiibe laacaʼ purtiʼ bidxíbicaʼ. Ngue runi gudxi Pablu ca xpinni Cristu cadi gúnicaʼ casi biʼniʼ ca israelita que purtiʼ qué nuzuubacaʼ diidxaʼ (Heb. 4:3, 11).

w12 15/10 yaza 25 párr. 12

Bizuubaʼ stiidxaʼ Dios ne zuuyaluʼ gaca guiráʼ ni maʼ guniʼbe

12 Qué nindaa bizulú biʼniʼ Jiobá ni bizabiruaa laacabe lu Ley que. Ximodo bíʼnibe ni yaʼ. Gulibe caadxi binni para guni dxiiñaʼ casi sacerdote ndaaniʼ tabernáculo. Laacabe zacanécabe binni para chuʼ gaxha de Dios. Peru qué liica nindaa biaandaʼ ca israelita que ni bidii stiidxacaʼ Dios. Ne guiráʼ ni bíʼnicabe «bisiuubacabe ladxidóʼ Dios ni nayá stiʼ Israel» (Sal. 78:41). Casi dxi guyé Moisés lu dani Sinaí para gabi Dios laa xiruʼ naquiiñeʼ gúnicabe, guníʼ íquecabe maʼ bisiaandaʼ Moisés laacabe, ngue runi bireecabe gana ne bizulú biníticabe fe ni nápacabe Dios. Pur ngue bíʼnicabe ti yuze huiiniʼ de oro de guníʼcabe: «Ndiʼ nga Dios stiuʼ, Israel, ni gulee lii de Egipto» (Éx. 32:1, 4). Óraque bizuxíbicabe ne bidiicabe ofrenda bidóʼ que ne guníʼcabe para Jiobá nga cayúnicabe saa que. Ora biiyaʼ Jiobá xi cayúnicabe gúdxibe Moisés: «Nabé nagueenda biree cuéʼcabe de lu neza bineʼ mandar laacabe sácabe» (Éx. 32:5, 6, 8). Triste guininu ni, dede dxi que gupa ca israelita costumbre de guiniʼcaʼ zúnicaʼ xiixa peru cadi dxandíʼ ni (Núm. 30:2).

w18.07 yaza 20 párr. 14

«Tu laa nuu pur Jiobá»

14 Nanna dxichi ca israelita que pa guni adorarcaʼ sti dios zucheenecaʼ Jiobá (Éx. 20:3-5). Peru neca zaqué biʼniʼ adorárcabe ti yuzehuiiniʼ de oro. Nánnacabe cadi cuzuubacabe stiidxaʼ Dios, peru gudxítecabe laca laacabe ne guníʼ íquecabe nuucabe pur Jiobá. Aarón guníʼ naca ngue «ti saa para Jiobá». Peru Jiobá biʼniʼ sentir bicheenécabe laa. Gúdxibe Moisés maʼ cadi cuzuubaʼ ca israelita que diidxaʼ ne maʼ bisaanacabe de sácabe lu neza stibe. Ngue runi bidxiichiné Jiobá laacabe dede guníʼ ique nunitilú gudxi Israel (Éx. 32:5-10).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w19.12 yaza 3 párr. 4

«Nuu tiempu» para gaca dxiiñaʼ ne para guiziilaʼdxiʼ binni

4 ¿Ñee rusiidiʼ ejemplu stiʼ Jehová ne Jesús laanu cadi caquiiñeʼ guiziiláʼdxinu la? Coʼ. Qué lica ridxaga Jehová, nga runi cadi caquiiñeʼ guiziilaʼdxiʼ casi laanu. Peru lu Biblia riete despué de bizaʼbe guibáʼ ne Guidxilayú, bisaana de gúnibe dxiiñaʼ ne biziiláʼdxibe (Éx. 31:17). Ca diidxaʼ riʼ zándaca riniʼni bisaana Jehová de guzáʼ cosa ne gulee tiempu para guʼyaʼ pabiáʼ sicarú guiráʼ ni bizáʼ. ¿Xi zanda guininu de Jesús yaʼ? Neca biʼniʼ Jesús stale dxiiñaʼ lu Guidxilayú, laaca gulee tiempu para guiziilaʼdxiʼ ne gudoné ca xhamigu (Mat. 14:13; Luc. 7:34).

w87 1/9 yaza 29

Ni rinabadiidxaʼ ca ni ruundaʼ

Pa cá lá tuuxa lu «libru de guendanabani» la? cadi caníʼ diʼ nga seguru zacaabe guendanabani o maʼ qué zanda guixiá labe lu libru ca. Dxi canabaʼ Moisés Jehová guni perdonar guidxi que la? sicaríʼ gúdxibe Jehová: «“Biʼniʼ perdonar pecadu stícabe. Ne pa coʼ la? canabaʼ lii guxhialuʼ laʼyaʼ lu libru ni maʼ bicaaluʼ”. Para bicabi Jehová Moisés: “Zuxhiayaʼ lá ca ni maʼ bicheené naa lu libru stinneʼ”» (Éxodo 32:32, 33). Zacá nga laani, neca maʼ bicaa Dios lá ti xpinni ni cayuni ni jneza lu «libru» stiʼ la? zándaca gueeda gaca binni ca tobi ni qué ruzuubaʼ diidxaʼ o maʼ qué guni cré Dios. Pa gueeda guizaaca nga la? zuxhiá Dios labe lu libru de guendanabani (Apocalipsis 3:5).

12-18 DE OCTUBRE

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | ÉXODO 33, 34

«Ca cualidad sicarú stiʼ Jehová»

it-2 yaza 500 párr. 9

Lá

Guiráʼ xixé ni bizáʼ Dios rusihuínnicani dxandíʼ nuube, peru qué rabi diʼ ni laanu tu labe (Sl 19:1; Ro 1:20). Gunibiaʼnu lá Dios qué riníʼsini gánnanu tu labe (2Cr 6:33). Para ganda gunibiáʼ chaahuinu labe la? caquiiñeʼ gánnanu xi cá íquebe gúnibe, ca ni huayúnibe ne ca cualidad stibe ni ruzeeteʼ Stiidxabe (Bichaaga ni né 1Re 8:41-43; 9:3, 7; Ne 9:10.) Casi Moisés la? binibiáʼ Jehová tu peʼ labe, ndiʼ riníʼ binibiáʼ chaahuiʼ Jehová laabe (Éx 33:12). Gucuaa Moisés ti privilegiu naroʼbaʼ ra biʼyaʼ gloria stiʼ Jehová ne ra binadiaga guniʼbe labe (Éx 34:5). Cadi biʼniʼ repetir si Jehová lá, sínuque bisihuinni ca cualidad stiʼ né ca ni runi. Sicaríʼ gudxi Jehová laabe: «Gudiʼdiʼ Jehová nezalube ne caníʼ: “Jehová, Jehová, ti Dios ni napa misericordia ne riá, rindaa para guidxiichi ne qué rusaana de gannaxhii ne fiel laa, qué rusaana de gannaxhii stale mil binni, runi perdonar ca ni ruchee ne ca ni qué ruzuubaʼ diidxaʼ, peru qué zusaana ca ni napa donda sin castigu, ne rusaba castigu stiʼ ca padre luguiáʼ ca xiiñicaʼ ne ca xniétucaʼ, lu guionna ne lu guidapa generación”» (Éx 34:6, 7). Zaqueca lu canción ni biʼndaʼ Moisés que, laaca zeeda ca diidxaʼ riʼ: «Purtiʼ naa zanieeʼ lá Jehová» caniʼni modo biʼniʼ tratar Jehová guidxi Israel ne ximodo nácabe (Dt 32:3-44).

w09 1/5 yaza 18 párr. 3-5

Bisiene Jehová ximodo laa

Primeca guníʼ Dios «napa misericordia ne riá» (versículo 6). Casi ná ti binni ni riene de tema riʼ, diidxaʼ hebreu ni raca traducir «ni napa misericordia» rusiene ni laanu riá Dios laanu casi riá binni xiiñiʼ. Ne diidxaʼ original ni guca traducir casi «riá» ca la? rusiéneni laanu ni runi sentir ti binni ni dxandíʼ racalaʼdxiʼ gacané tuuxa ni caquiiñeʼ ni. Sicaríʼ nga rusihuinni Jehová rizaalaʼdxiʼ ca xpinni casi rizaalaʼdxiʼ binni xiiñiʼ: nadxiibe laacaʼ ne racaláʼdxibe chuʼcaʼ galán (Salmo 103:8, 13).

Despué la? bizeetebe nácabe tuuxa ni «rindaa para guidxiichi» (versículo 6). Cadi casi zeʼ Jehová ridxiichi sínuque runi huantarbe ca xpínnibe neca binni ruchee laacaʼ ne rudiibe laacaʼ tiempu para guchaacaʼ (2 Pedro 3:9).

Laaca nácabe tuuxa ni «qué rusaana de gannaxhii ne fiel laa» (versículo 6). Cumu qué rusaana Jehová de gannaxhii ca xpinni la? nga runi nuube tobi si ne xquídxibe (Deuteronomio 7:9). Stiʼ cosa nga purtiʼ ra nuube cadá ni dxandíʼ. Nga runi, qué rusiguiibe guirutiʼ ne guirutiʼ zanda gusiguii laabe. Cumu laabe nga Dios ni dxandíʼ la? zanda guni crenu guiráʼ ni riniʼbe ne zuni cumplirbe ca promesa stibe (Salmo 31:5).

w09 1/5 yaza 18 párr. 6

Bisiene Jehová ximodo laa

Sti cosa ni racalaʼdxiʼ Jehová gánnanu nga nácabe ti Dios ni «runi perdonar ca ni ruchee ne ca ni qué ruzuubaʼ diidxaʼ» (versículo 7). Nuube listu para guni perdonarbe ca ni maʼ bichee ne cayaca arrepentir (Salmo 86:5). Peru cadi caníʼ diʼ nga zudiibe lugar guni tuuxa cosa malu purtiʼ laabe nabe qué zusaanabe «ca ni napa donda sin castigu» (versículo 7). Nácabe ti Dios ni runi ni jneza ne santo, ne qué zusaanabe ca pecador ni qué gaca arrepentir sin castigu. Zedandá ora zacaacabe ti castigu pur ni bíʼnicabe.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w04 15/3 yaza 27 párr. 5

Ca ni naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Éxodo

33:11, 20. ¿Ximodo nga guniʼné Jehová Moisés casi ñaca «cayuuyacabe lúcabe»? Ni rusiene ca diidxaʼ riʼ laanu nga guníʼcabe casi riniʼné tuuxa ti xhamigu. Ti representante stiʼ Dios nga guniʼné Moisés, ne laa nga gudxi laabe ni ná Dios. Qué ñuuyaʼ Moisés Jehová, purtiʼ nin ti binni qué zanda guʼyaʼ Dios ne guibani. Nga runi, cadi Dios diʼ nga guniʼné Moisés, sínuque «biquiiñebe ángel para bidiibe Ley que ti mediador», casi ná Gálatas 3:19.

w98 1/9 yaza 20 párr. 5

Primeru biʼniʼ tender ca cosa ni jma risaca

Guiráʼ hombre de Israel ne ca prosélito ni nabeza ndaaniʼ guidxi que la? napa xidé checaʼ nezalú Jehová chonna biaje lu ti iza. Cumu nánnacabe interu familia que nga zaziidiʼ de Jehová la? stale de ca ni naca xaíque stiʼ ti familia rinecaʼ xheelacaʼ ne ca xiiñicaʼ. Peru ¿tu rapa lídxicabe ne ca layú stícabe ora qué guínnicabe ya? Biʼniʼ prometer Jehová laacabe: «Guirutiʼ zacalaʼdxiʼ guicaa layú stiluʼ ora cheluʼ nezalú Jehová, Dios stiluʼ, chonna biaje lu ti iza» (Éxodo 34:24). Gupa ca israelita que stale fe para gunda biʼniʼ crecaʼ qué zuníticaʼ ca cosa sticaʼ pa primeru guni tendercaʼ ca cosa ni jma risaca. ¿Biʼniʼ cumplir Jehová ni gudxi laacabe la? ¡Biʼniʼ cumplir!

19-25 DE OCTUBRE

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | ÉXODO 35, 36

«Nuunu listu para gúninu intiica guinabaʼ Jehová laanu»

w14 15/12 yaza 4 párr. 4

Riguu ndaayaʼ Jiobá ca binni ni rudii ni napa

Peru ni jma guyuulaʼdxiʼ Jiobá nga bidiicabe de guidubi ladxidóʼcabe para gacanécabe guni adorar binni Jiobá, ne cadi pabiáʼ diʼ risaca cani bidiicabe que. Bidii guidxi que tiempu stiʼ ne gucanecaʼ ra cayaca dxiiñaʼ que. Relatu que na: «Guiráʼ ca gunaa ni nanna que bíʼnicaʼ hilu ne nacaʼ». Ne laaca nani: «Guiráʼ gunaa ni bicaa ladxidoʼcaʼ laacaʼ ne nuu xpiaanicaʼ bíʼnicaʼ hilu né guicha ladi chiva». Jiobá laaca bidii Bezalel guendanuuxpiaaniʼ, guendariene, guendananna, ti «ganna guni intiica cosa raca lu náʼ binni». Zacá nga laani, bidii Jiobá Bezalel ne Oholiab guenda ni caquiiñecaʼ para gúnicaʼ guiráʼ dxiiñaʼ ni bisaananebe laacaʼ (Éx. 35:25, 26, 30-35).

w11 15/12 yaza 19 párr. 6

Ca xpinni Dios ni bibani dxiqué bíʼnicaʼ ni na espíritu stibe

6 Guidúʼyanu sti modo racané espíritu santu laanu ora guidúʼndanu historia stiʼ Bezalel, ti hombre ni bibani ca dxi stiʼ Moisés. Biblia na: «Óraque gudxi Moisés ca xiiñiʼ Israel: “Jiobá maʼ bicaa ridxi Bezalel xiiñiʼ Urí xiiñiʼ Hur, ni za de tribu stiʼ Judá. Ne bidiibe laa espíritu stiʼ Dios para gapa guendabiaaniʼ, gapa guendariene ne ganna stale ne ganna guni intiica cosa raca lu náʼ binni[”]» (Éxodo 35:30 ne 31). Bisaana Dios lu nabe gúnibe guiráʼ ni zaquiiñeʼ ndaaniʼ tabernáculo que. Ñee maca nanna Bezalel guni dxiiñaʼ riʼ dede ante la? Zándaca, peru últimu dxiiñaʼ ni nánnanu bíʼnibe nga ladríu para ca egipciu (Éxo. 1:13, 14). Yanna, ximodo gunda bíʼnibe dxiiñaʼ nagana bidii Dios laabe que yaʼ. Purtiʼ gúpabe «espíritu stiʼ Dios» ni bidii laabe guendabiaaniʼ, guendariene, gánnabe stale ne gánnabe gúnibe intiica cosa raca lu náʼ binni. Pa nánnabe gúnibe ca dxiiñaʼ que o pa coʼ la? biquiiñeʼ Dios stipa stiʼ para gucané laabe ne Oholiab. Guirópacabe bíʼnicabe xhiiñacabe jneza ne bisiidicabe xcaadxi binni guni dxiiñaʼ, purtiʼ Jiobá guluu ndaaniʼ ladxidóʼcabe gusiidicabe.

w11 15/12 yaza 19 párr. 7

Ca xpinni Dios ni bibani dxiqué bíʼnicaʼ ni na espíritu stibe

7 Xi sti cosa rusihuinni gucané espíritu stiʼ Dios Bezalel ne Oholiab. Nabé sicarú modo guca ca dxiiñaʼ que purtiʼ neca maʼ gudiʼdiʼ gaayuʼ gayuaa iza caquiiñeruʼ binni cani (2 Cró. 1:2-6). Ne galán gánnanu qué ñuni ca hombre riʼ ni runi stale binni ni riuulaʼdxiʼ gusisácabe laacaʼ. Ni jma guyuuláʼdxicabe nga gusisaca binni Jiobá (Éxo. 36:1, 2).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w05 15/5 yaza 23 párr. 14

Gunibiaʼnu ca neza stiʼ Jehová

14 Primeru guni tendernu ca cosa stiʼ Dios. Cadi naquiiñeʼ diʼ gusaana ca israelita que de gúnicaʼ xhiiñaʼ Dios purtiʼ si caquiiñecabe xiixa cosa. Cadi puru si xhiiñacabe naquiiñeʼ gúnicabe. Gudixhe Jehová ti dxi lu cada semana para gúnicabe xhiiñaʼ. Ni zanda si gúnicabe dxi que nga xiixa cosa para guni adorárcabe Jehová (Éxodo 35:1-3; Números 15:32-36). Ne guiráʼ iza la? napa xidé cueecabe tiempu para chécabe asamblea (Levítico 23:4-44). Lu ca asamblea que riete modo bilá Jehová laacabe, rietenaláʼdxicabe modo naquiiñeʼ sácabe lu ca neza stiʼ ne naquiiñeʼ gudiicabe xquixe peʼ laa. Ra gusihuínnicabe Jehová nga runi adorárcabe la? zadxíbicabe laabe, zannaxhiicabe laabe ne zacané Jehová laacabe para sácabe lu ca neza stiʼ (Deuteronomio 10:12, 13). Zanda cueenu stale principiu lu guiráʼ cosa gunabaʼ Jehová guni xquidxi dxiqué ne zacané ca ni laanu yanna (Hebreos 10:24, 25).

w00 1/11 yaza 29 párr. 2

Riuʼnu nayecheʼ ora rudiʼnu de ni nápanu

Guiníʼ íquenu ximodo biʼniʼ sentir ca israelita que. Xadxí nga guyuucabe casi esclavu ne qué ñápacabe stale cosa. Peru yanna maʼ libre laacabe ne maʼ nápacabe stale cosa risaca. ¿Xi guiníʼ íquecabe yanna ra maʼ naquiiñeʼ gudiicabe caadxi de laacani yaʼ? Ñándaca niníʼ íquecabe nadipaʼ dxiiñaʼ bíʼnicabe para gúpacabe guiráʼ ni, ne pur ngue nápacabe derechu guiaananécabe cani. Peru ora gunábacabe laacaʼ gudiicaʼ donación para ra lidxi Jehová la? bíʼnicaʼ ni de guidubi ladxidoʼcaʼ sin ñacaʼ guiráʼ ni bidiicaʼ. Qué ñaandaʼ laacabe Jehová ngue bidii laacabe guiráʼ ni nápacabe, ngue runi bidiicabe stale plata, oro ne yuze. Bidiicabe guiráʼ xixé cosa que de guidubi ladxidóʼcabe. Ne beeda gaca guiráʼ cosa que casi ti ofrenda ni bisigáʼdecabe Jehová (Éxodo 25:1-9; 35:4-9, 20-29; 36:3-7).

26 DE OCTUBRE HASTA 1 DE NOVIEMBRE

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | ÉXODO 37, 38

«¿Xi para biquiiñeʼ ca altar stiʼ tabernáculo que?»

it-1 yaza 102 párr. 4

Altar

Altar ra ricá guí inciensu. Bíʼnicabe altar ra ricá guí inciensu que (laaca rábicabe ni «altar de oro» [Éx 39:38]) de yaga acacia, peru luguiáʼ ne guiropaʼ ladu de laani la? bichéndacabe oro. Ne gúpani ti lomohuiiniʼ de oro guidubi ruaani. Ziuulaʼ ni 44.5 cm. ne nasoo ni 89 cm. ne gúpani ti cachu cada squina. Xagueteʼ de lomohuiiniʼ de oro nápani ruaani que ne guiropaʼ laadu de laani que la? nápani chupa aniú de oro para gutiidicabe ca bara de acacia ni renda oro ladi para ganda guácabe ni (Éx 30:1-5; 37:25-28). Ruzaaquicabe ti inciesu especial lu altar riʼ chupa biaje ti dxi, tobi siadóʼ ne tobi huadxí (Éx 30:7-9, 34-38). Ne nuu biaje laaca riquiiñecabe ti braserillu para guzaaquicabe inciensu lu altar que (Le 16:12, 13; Heb 9:4; Ap 8:5; zanda guchaagaluʼ ni né 2Cr 26:16, 19). Guyuu altar ra ricá guí inciensu que ndaaniʼ tabernáculo que, ne bizuhuaani frente de cortina stiʼ Santísimo que, ngue runi nácabe bizuhuaani frente de arca de testimonio (Éx 30:1, 6; 40:5, 26, 27).

it-1 yaza 1218

Inciensu

Bíʼnicabe inciensu ni ruzaaquicabe para Dios, ndaaniʼ tabernáculo ni guyuu lu desiertu que, de caadxi cosa caru ni bidii ca israelita (Éx 25:1, 2, 6; 35:4, 5, 8, 27-29). Dxi gudxi Jehová Moisés ximodo uguuchaʼ tapa cosa para gaca inciensu riʼ la? gúdxibe laa: «Bicaalisaa guiráʼ ca cosa ni rindaʼ naxhi riʼ ne biáʼqueca naquiiñeʼ uguuluʼ de cada tobi de laacani: gota de estacte, uña rindáʼ naxhi, gálbano rindáʼ naxhi ne olíbano puro. Biʼniʼ ti inciensu ne guiráʼ ndiʼ. Naquiiñeʼ uguuchaluʼ guiráʼ ni ne gástiruʼ cadi uguuluʼ luni purtiʼ para Dios guiráʼ cosa rindáʼ naxhi ca, ne naquiiñeʼ guni prepararluʼ ni jneza ne gusábaluʼ ni zidi. Biitu caadxi de laani dede ra gácani dé ne gudixhe caadxi ni delante de arca de testimonio ni nuu ndaaniʼ tabernáculo, ra chiguihuinneʼ nezaluluʼ. Zeeda gaca inciensu riʼ santísimo para laatu». Ne para gánnacabe para si Dios ni la? gudxi Jehová laacabe: «Ne tutiica guni ti inciensu casi laani para chuʼxii la? naquiiñeʼ gatiʼ» (Éx 30:34-38; 37:29).

it-1 yaza 102 párr. 2

Altar

Ca altar stiʼ tabernáculo. Ora gudxi Jehová laacabe gucuícabe tabernáculo que la? laaca guniʼbe gaca chupa altar: ti altar para ca ofrenda ni ricá guí (ni rábicabe «altar de cobre») [Éx 39:39]) ne ti altar para inciensu. Primé que bíʼnicabe ti cajón de yaga acacia, ne qué gápadini tapa nin base. Ziuulaʼ ni 2.2 m. ne nasoo ni 1.3 m. ne gúpani ti cachu cada squina. Ne nuchéndacabe cobre guidubi ladi ni. Ne biʼniʼ cabe ti rejahuiiniʼ de cobre para chuʼ ndaaniʼ ni, ne cada squina que la? guluucabe tapa aníu ne zándaca raqué nga rutiidicabe guiropaʼ vara de acacia que ti ganda guácabe ni ne chinécabe ni sti ladu. Zacá ridúʼyanu zándaca bíʼnicabe ti ranura ndaaniʼ ni para cadi guietetí rejahuiiniʼ que ne zándaca pur nga riete zuba ti aníu cada squina ni. Peru stale de ca binni ni riene de ndiʼ la? gadxé gadxé ni riniʼcaʼ. Nuu tu ná nápani sti aníu cada squina ni ne aníu riʼ guiʼdiʼ peʼ ni lu altar ca ne cadi ládxisini. Ne ndaaniʼ ca aníu riʼ nga ridiʼdiʼ ca vara para guácabe altar que. Gupa altar de cobre que caadxi traste, caadxi pala para cueenécabe dé, gúpani tazón para guidaa rini stiʼ ca maniʼ que, ne tenedor para gutiixhicabe beela stiʼ ca maniʼ que ne gúpani braserillu (Éx 27:1-8; 38:1-7, 30; Nú 4:14).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-1 yaza 39 párr. 2

Acacia

Napa ca rama stiʼ ti yaga acacia stale guichi ziuulaʼ. Ne ora zuhuaa sti yaga acacia gaxha de laani la? rirenda rama stícani dede ricácani bixhiidiʼ. Nga runi qué riníʼ diʼ Biblia de ti yaga si ora ruzeeteʼ de yaga acasia, sínuque de stale ne pur nga riquiiñeʼ diidxaʼ plural schit·tím. Neca risoocani 6 dede 8 metru la? de zitu rihuínnicani casi ti yaga nachucu. Stale bandagahuiiniʼ napa yaga riʼ ne naguudxi ca bandaga stini, ribeeni jma guieʼ naguchi ni rindáʼ naxhi ne rudiini stale vainahuiiniʼ nabéʼ ne nagandxu. Naraayaʼ ne nayaaseʼ bandadiʼ stini, nanaa yaga riʼ ne naguidxi ni, finu ca botón nápani ládini ne qué ró maniʼ ni. Pur modo naca yaga riʼ ne purtiʼ nabé nuuni lu desiertu la? gunda biquiiñecabe ni para bizáʼcabe tabernáculo que ne xcaadxi cosa gúpani. Laani nga biquiiñeʼ para guyáʼ arca stiʼ pactu que (Éx 25:10; 37:1), mexaʼ ra raʼtaʼ pan para ofrenda (Éx 25:23; 37:10), ca altar que (Éx 27:1; 37:25; 38:1), ne ca vara para guanécabe ca cosa que (Éx 25:13, 28; 27:6; 30:5; 37:4, 15, 28; 38:6), para guyáʼ ca columna para ca cortina (Éx 26:32, 37; 36:36), ca armazón que (Éx 26:15; 36:20) ne ca barra ni guiʼdinécani (Éx 26:26; 36:31).

w15 1/4 yaza 15 párr. 4

Ñee nannuʼ ni la?

Ca speju riquiiñeʼ binni tiempu riʼ, maʼ gadxé cani de cani biquiiñeʼ binni tiempu ruzeeteʼ Biblia. Dxiqué jma guyuu speju de bronce, peru laaca guyuu de cobre, de plata, de oro ne de electro, peru naquiiñeʼ gaca pulir cani. Primé biaje ruzeeteʼ Biblia de laacani nga dxi guca ti tabernáculo, primé yoohuiiniʼ biquiiñeʼ guidxi Israel para biʼniʼ adorar Dios. Dxi que bidii ca gunaa de Israel ca speju sticaʼ para gaca ti fuente (palangana) de cobre ne base stiʼ (Éxodo 38:8). Para gaca fuente que ne base stiʼ la? napa xidé gaca fundir ca speju que.

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir