BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • mwbr20 diciembre yaza 1-6
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 200
  • Subtítulo
  • 7-13 DE DICIEMBRE
  • 14-20 DE DICIEMBRE
  • 21-27 DE DICIEMBRE
  • 28 DE DICIEMBRE HASTA 3 DE ENERO
Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 200
mwbr20 diciembre yaza 1-6

Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

7-13 DE DICIEMBRE

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | LEVÍTICO 10, 11

«Caquiiñeʼ gannaxhiinu Jehová jma que familia stinu»

it-1 yaza 1200 párr. 4

Ni cadi cá lu ley

Bele ne inciensu ni cadi cá lu ley. Lu Levítico 10:1, diidxaʼ hebreu zar (o za·ráh; riniʼni, «ni qué runi biáʼcabe») riquiiñecabe diidxaʼ riʼ para guiníʼcabe de «bele ni qué ñuni mandar [Dios] nucaaguícabe», peru ca xiiñiʼ Aarón, Nadab ne Abihú, bicaaguícabe ni ne pur ngue binitilú Jehová laacabe né bele (Le 10:2; Nú 3:4; 26:61). De raqué gudxi Jehová Aarón: «Nin lii nin ca xiiñiluʼ cadi guetu vinu nin sti cosa ni ruxhudxi ora chuʼtu ndaaniʼ tabernáculo, para cadi gátitu. Ne ndiʼ nga ti ley ni naquiiñeʼ chinanda guiráʼ generación stitu. Zacá zánnatu xii nga ti cosa ni maʼ guca santificar ne xii nga ni caʼruʼ gaca santificar ne guna nga ni nayá ne ni nabiidiʼ, ne zaqueca para gusiiditu ca israelita guiráʼ ca ley ni maʼ guníʼ Jehová pur Moisés» (Le 10:8-11). Ndiʼ ruluíʼ zándaca guxudxi Nadab ne Abihú, ne nga bicaa laacabe gucaaguícabe bele ni cadi cá lu ley. Zándaca cadi biaʼsi hora o lugar ra bicaaguícabe ni o cadi jneza bíʼnicabe ni o biquiiñecabe stiʼ inciensu ni cadi cá lu Éxodo 30:34, 35. Cadi pur naxúdxicabe nilácabe pur pecadu bíʼnicabe.

w11 15/7 yaza 31 párr. 16

Ñee maʼ biuuluʼ lu guendariziilaʼdxiʼ stiʼ Dios la?

16 Aarón, biʼchiʼ Moisés, laaca bidxaagalú ti guendanagana casi bizéʼtenu ca né chupa de ca xiiñiʼ, Nadab ne Abihú. Jiobá biiti laacabe purtiʼ cadi jneza ni bíʼnicabe ora bizaaquicabe guʼxhuʼ. Guníʼ ique pabiáʼ naná ni biʼniʼ sentir Aarón pur ni bizaaca riʼ, maʼ qué ziuuruʼ dxi gúʼyabe ca xiiñibe, nin guiníʼnebe laacaʼ ne qué zanda chúʼnebe laacaʼ. Peru cadi ngasi. Aarón ne xcaadxi xiiñiʼ gudxi Dios laacaʼ cadi gusihuínnicaʼ nuucaʼ triste né ca diidxaʼ riʼ: «Cadi gudiitu lugar guihuinni guicha íquetu nayuxe, ne cadi guichézatu xhábatu, para cadi gátitu ne para cadi guidxiichiné [Dios] guiráʼ ca binni ridagulisaa» (Lev. 10:1-6). Nabé nayaguieʼ nuu conseju ca para laanu: naquiiñeʼ gannaxhiinu Jiobá jma que biaʼ nadxiinu ti binnilídxinu, jmaruʼ si pa qué náʼ gaca arrepentir.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w14 15/11 yaza 17 párr. 18

Gácanu nayá lu guiráʼ ni gúninu

18 Para gácanu nayá nezalú Jiobá, naquiiñeʼ guiduʼndaʼ chaahuinu Stiidxaʼ Dios ne gúninu ni canábabe laanu. Guzéʼtenu de Nadab ne Abihú sti biaje, cani biiti Jiobá purtiʼ bidiicaʼ laabe ti ofrenda ra biquiiñecaʼ ti clase gui ni qué ñuni mandarbe laacaʼ niquiiñecaʼ, zándaca bíʼnicaʼ ni ora naxúdxicaʼ (Lev. 10:1, 2). Guidúʼyanu xi gudxi Dios Aarón, bixhózecabe, naquiiñeʼ guni gutisícabe. Biblia na: «Ne Jiobá guniʼné Aarón, ne gúdxibe laa: “Cadi gueluʼ vinu nin licor ni ruxhudxi, lii ne ca xiiñiluʼ, ora chuʼtu ndaaniʼ tabernáculo, para cadi gátitu. Ne ndiʼ nga ti ley ni naquiiñeʼ chinanda generación stitu dede tiempu ni qué zaluxe, zacá zánnatu xii nga ti cosa nayá ne ni nabiidiʼ, ne zaqueca para gusiiditu ca xiiñiʼ Israel guiráʼ ca ley ni maʼ guníʼ Jiobá pur Moisés”» (Levítico 10:8-11). Ñee caníʼ nga cadi naquiiñeʼ guideʼnu nisadxuʼniʼ ante chuunu ti guendaridagulisaa la? Cadi guiaandaʼ laanu maʼ cadi zinándanu ni na Ley (Rom. 10:4). Nuu guidxi, ca xpinni Cristu reʼcaʼ caadxi nisadxuʼniʼ ora rocaʼ gueta ante checaʼ guendaridagulisaa. Casi dxi bíʼnicabe Pascua que la? biquiiñecabe tapa copa vinu. Ne dxi gudixhestí Jesús Guendaroxhi stiʼ Señor, gunábabe ca apóstol stibe guecaʼ vinu ni zeeda gaca rini stibe (Mat. 26:27). Biblia na cadi naquiiñeʼ gueʼ xhaatanu nisadxuʼniʼ dede xhúdxinu (1 Cor. 6:10; 1 Tim. 3:8). Peru nuu stale xpinni Cristu qué lica reʼcaʼ nin caadxi nisadxuʼniʼ ante gúnicaʼ xhiiñaʼ Dios, purtiʼ ruchiiñaʼ xquendabiaanicaʼ laacaʼ. Peru cadi guiaandaʼ laanu gadxé gadxé nga ni maʼ biaa binni guni ndaaniʼ guiráʼ guidxi, ne ni jma risaca nga gánnanu gunáʼ nga ca «cosa nayá ne ni nabiidiʼ» ti chuʼnu seguru riuulaʼdxiʼ Dios cani rúninu ne gácanu nayá lu guiráʼ ni gúninu.

it-1 yaza 142 párr. 4

Maniʼ

Ca ni gucuaa si ley stiʼ Moisés nga cadi naquiiñeʼ gocaʼ ca maniʼ riʼ, purtiʼ lu Levítico 11:8 ná: «nabiidiʼ ni para laatu», ni nabe nga para ca israelita. Ra gutiʼ Jesús maʼ qué ninándacabe ley stiʼ Moisés ne ley ra cá cadi naquiiñeʼ gócabe ni, ne maʼ zanda gócabe guiráʼ ni guníʼ Dios maʼ zanda gó binni despué de Diluvio que (Col 2:13-17; Gé 9:3, 4).

14-20 DE DICIEMBRE

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | LEVÍTICO 12, 13

«¿Xi rusiidiʼ Ley stiʼ Moisés laanu de lepra?»

wp18.1 yaza 7, recuadru

¿Ñee maʼ nayooxhopeʼ Biblia la? o zándaruʼ gacané ni laanu yanna?

• Chuʼ ti binni huará cuarentena

Ley ni gucuaa Moisés que ná naquiiñeʼ guixeleʼ cani huará de lepra de ca binni nazaacaʼ. Peru maʼ despué de bizulú ca epidemia lu Edad Media nga bizulú guluucabe binni cuarentena, ne de yanna runi binni ni (capítulo 13 ne 14 stiʼ Levítico).

wp16.4 yaza 9 párr. 1

¿Ñee nannuʼ ni la?

Nabé bidxibi ca judíu gápacaʼ ti tipu lepra ni nabé bihuinni dxiqué. Runiná guendahuará riʼ ca nerviu stiʼ binni, runi deformar ni laa ne nabé runinani laa. Cumu qué gápacabe xiixa ni gusianda ni dxiqué la? ca ni gaca huará de laani riuucaʼ cuarentena ne caquiiñeʼ gábicaʼ xcaadxi nápacaʼ guendahuará riʼ (Levítico 13:45, 46).

it-2 yaza 210 párr. 5

Lepra

Lu lari ne guriá yoo. Runiná lepra que lari de lana o lino, zaqueca xiixa cosa de guidi. Ne ora guiaʼriʼ ni riree lepra ca, despué riguucabe ni cuarentena. Peru pa nin né ngue qué guiree ni ne náparuni ti color verde ne naguchi o naxiñáʼ la? naquiiñeʼ guicá guí ni purtiʼ lepra malu ni (Le 13:47-59). Pa cueʼ yoo guihuinni mancha color verde ne naguchi o naxiñáʼ la? rinabaʼ sacerdote chuʼ yoo que cuarentena. Zándaca laaca caquiiñeʼ guiaaxha ca guié napa mancha riʼ o guraacabe ndaaniʼ yoo ca ne chisáʼbicabe ni fuera de guidxi que. Pa nin né ngue guibiguetaʼ ni la? reeda gaca yoo que nabiidiʼ o inmundo, napa xidé gusábacabe ni ne chisáʼbicabe ni ti lugar ra rusáʼbicabe cosa yuudxuʼ. Ora guiníʼcabe maʼ nayá ti yoo la? naquiiñeʼ guiá ni modo ná Ley (Le 14:33-57). Huaníʼcabe zeeda gaca lepra ni rihuinni lu lari ne guriá yoo casi bé, peru qué gánnanu pa dxandíʼ ni.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w04 15/5 yaza 23 párr. 1

Ni rizíʼdinu de libru stiʼ Levítico

12:2, 5. ¿Xiñee raca ti gunaa «nabiidiʼ o inmunda» ora gapa baʼduʼ? Guyáʼ gunaa para gapa xiiñiʼ ne gácacaʼ perfectu. Peru cumu gulenenu pecadu la? maʼ cadi perfectu laanu ne rucheʼnu. Ora ti gunaa gapa baʼduʼ, guiete ndaaniʼ ne gatané ti hombre ni guxhii semen la? rusietenalaʼdxiʼ ni laacabe nácacabe binni ruchee (Levítico 15:16-24; Salmo 51:5; Romanos 5:12). Modo ná Ley guiá ca israelita que gucaneni laacabe guiénecabe caquiiñeʼ gatiʼ tuuxa para guxhá stóndacabe ne gácacabe perfectu. «Nga runi beeda gaca Ley que ti tutor [ni yené laacabe] ra nuu Cristu» (Gálatas 3:24).

wp18.1 yaza 7, recuadru

¿Ñee maʼ nayooxhopeʼ Biblia la? o zándaruʼ gacané ni laanu yanna?

• Pora naquiiñeʼ gaca circuncidar binni

Ley stiʼ Dios que ná naquiiñeʼ gaca circuncidar ti baʼduhuiiniʼ lu xhono gubidxa de gule (Levítico 12:3). Nanene raca cuagular rini stiʼ ca baʼduhuiiniʼ lu primé semana galecaʼ. Tiempu bibani ca binni ruzeeteʼ Biblia, ante chuʼ ca tratamientu ni nuu yanna, cueza binni jma de ti semana para guni circuncidar ti baʼduhuiiniʼ gupa ni laacaʼ de guizaacacaʼ xiixa.

21-27 DE DICIEMBRE

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | LEVÍTICO 14, 15

«Gácanu nayá ne guni adorarnu Dios jneza»

it-1 yaza 282

Gázecabe

Stale biaje gunábacabe ca israelita que gázecaʼ modo ná Ley pur stale razón. Naquiiñeʼ gaze ca ni nacubi bianda de lepra, tu canaʼ xiixa ni gudaʼnaʼ ti hombre ni guxhii semen, ti gunaa ni biete ndaaniʼ o tuuxa ni caxii rini o tu tiica ni gupa relación sexual purtiʼ casi ñaca guca biidicabe (Le 14:8, 9; 15:4-27). Ne tu nuu ndaaniʼ ti yoo ra nuu ti gueʼtuʼ o canaʼ laabe, raca biidiʼ ne caquiiñeʼ guiá ne nisa. Ne tu qué naʼ guni ni ná Ley que la? naquiiñeʼ gatiʼ purtiʼ maʼ biʼniʼ biidiʼ santuariu stiʼ Jehová (Nú 19:20). Nga runi, ora riete lu Biblia diidxaʼ «guiaʼriʼ» caniʼni chuʼ tuuxa nayá nezalú Jehová (Sl 26:6; 73:13; Is 1:16; Eze 16:9). Laaca zanda guiá tuuxa né Stiidxaʼ Dios ni zeeda gaca casi nisa (Ef 5:26).

it-2 yaza 365

Ora guiete ndaaniʼ ti gunaa

Laaca raca biidiʼ ti gunaa ora cadi normal modo guiete ndaaniʼ o guiete ndaaniʼ jma tiempu que biaʼ raca deber. Ne biaʼ dxi guindaa ni la? raca biidiʼ ra ráʼtabe, ra ribibe ne binni cánabe. Caquiiñeʼ ugábabe gadxe gubidxa, biaʼ riete ndaaniʼ ti gunna, oracaruʼ maʼ guiabe. Ra guizaa xhono gubidxa caquiiñeʼ chiné gunaa riʼ chupa palomahuiiniʼ o chupa guguhuiiniʼ ra nuu sacerdote ne laa ricaa ti manihuiiniʼ riʼ ne rudii ni Jehová casi ofrenda pur pecadu ne stobi ca casi ofrenda ni ricá guí (Le 15:19-30; laaca zanda gúʼyaluʼ LIMPIO, LIMPIEZA).

it-2 yaza 256

Lugar santo

2. Tabernáculo ne templu. Guidubi naca tabernáculo ne templu que nácacani ti lugar santo, dede né patiu stícani (Éx 38:24; 2Cr 29:5; Hch 21:28). Altar ra rudiicabe sacrificiu ne palangana de cobre ni nuu lu patiu que nga ni jma riquiiñecabe ne laaca santo cani. Qué zanda diʼ chuʼ ca binni ni caʼruʼ guiá casi ná Ley ra entrada stiʼ patiu stiʼ tabernáculo que ne ngueca bizaaca dxi gurí templu que. Guirutiʼ zanda chuʼ lu patiu stiʼ tabernáculo ne templu que pa nabiidiʼ. Casi pa nabiidiʼ o inmunda ti gunaa cadi naquiiñeʼ cánabe xiixa ni maʼ guca santificar ne cadi naquiiñeʼ chuʼbe ti lugar ra naca santo (Le 12:2-4). Pa gaca bidii ca israelita casi ñaca laaca cayuni bidiicaʼ tabernáculo que (Le 15:31). Ca ni riné ofrenda ora maʼ bianda de lepra ruaa puertaʼ stiʼ patiu si que riaanacabe (Le 14:11). Nin ti binni ni nabiidiʼ qué zanda gó sacrificiu de comunión ni gudii ndaaniʼ tabernáculo o ndaaniʼ templu que pacaa zati (Le 7:20, 21).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-2 yaza 528 párr. 2

Diaga

Dxi bibí ca ni za de Aarón para gácacaʼ sacerdote gudxi Jehová Moisés guneʼ caadxi rini stiʼ sacrificiu que diaga Aarón ne diaga ca xiiñiʼ ne lu nácabe ne ñeecabe ladu derechu. Ndiʼ riníʼ caquiiñeʼ guzuubacabe diidxaʼ, gúnicabe xhiiñacabe jneza ne guibánicabe modo ná Jehová (Le 8:22-24). Ley que ná ora guianda tuuxa ni napa lepra caquiiñeʼ guneʼ sacerdote que rini stiʼ sacrificiu ni bidiicabe casi ofrenda pur donda ne aceite diaga laadu derechu ni gupa lepra que (Le 14:14, 17, 25, 28). Laaca zacagá rúnicabe ora gacalaʼdxiʼ ti hombre gaca esclavu stiʼ xpixuaanaʼ biaʼ dxi nabani. Rinécabe esclavu riʼ ruaa puertaʼ ne riguiidecabe diaga né ti punzón. Ne marca riʼ rusihuinni esclavu riʼ napa gana gucaadiaga ne guzuuba stiidxaʼ xpixuaanaʼ (Éx 21:5, 6).

w14 15/11 yaza 9 parr. 7

Xiñee naquiiñeʼ gácanu nayá

7 Ora gudíxhecabe chuʼ sacerdote ndaaniʼ guidxi Israel, Moisés bineʼ rini stiʼ ti dendxuʼ barracu diaga Aarón, xaíque stiʼ ca sacerdote, ne ca xiiñiʼ, ne laaca bineʼbe rini que bicuini roʼ nacaʼ ladu derechu ne zaqueca bicuini roʼ ñeecaʼ ladu derechu. Biblia na: «Óraque bichíñabe guiropa dendxuʼ barracu que, dendxuʼ ni rusihuinni Aarón ne ca xiiñiʼ nga chigaca sacerdote, ne laacaʼ gudixhe nacaʼ ique dendxuʼ que. Despué biiti Moisés laame ne gucuaabe caadxi rini stime ne bineʼbe ni diaga Aarón ladu derechu ne lu bicuini roʼ náʼ ladu derechu ne lu bicuini roʼ ñee ladu derechu. De raqué bichiña Moisés ca xiiñiʼ Aarón ne bineʼbe caadxi rini diágacaʼ ladu derechu ne lu bicuini roʼ nacaʼ ladu derechu ne lu bicuini roʼ ñeecaʼ ladu derechu; peru Moisés bixhii xcaadxi rini biaana que guidubi buelta altar que» (Levítico 8:22-24). Ndiʼ rusihuinni naquiiñeʼ guzuubaʼ ca sacerdote diidxaʼ ne naquiiñeʼ gúnicaʼ stipa pur gúnicaʼ xhiiñacaʼ. Jesús, ni naca Xaíque stiʼ ca Sacerdote, ne xaíque stinu laaca bisaana ti ejemplu galán para ca xpinni Cristu ni bibí ne para ca xcaadxi dendxuʼ. Bicaadiágabe guiráʼ ni gudxi Jiobá laabe; bíʼnibe guiráʼ ni gudxi laabe, ne qué nixélebe lu ca neza stiʼ (Juan 4:31-34).

g 1/06 yaza 14, recuadru

Bé: racaneni ne runinani

¿Ñee bé ni la?

Biblia riníʼ de ti plaga de lepra ni runiná ti yoo (Levítico 14:34-48). Nuu tu ná lepra malu riʼ zeeda gácani casi bé peru qué ganna chaahuicabe pa nga ni. Pa bé ni o pa coʼ, Ley que ná caquiiñeʼ gaxha dueñu que ca guié ra maʼ cá ni o guraacabe guidubi naca ndaaniʼ yoo que ne chisáʼbicabe guiráʼ cosa ni maʼ gucuá lepra que ti lugar ni nuu fuera de guidxi ra risáʼbicabe cosa yuudxuʼ. Peru pa guibiguetaʼ plaga riʼ stiʼ biaje la? riníʼ sacerdote que nabiidiʼ o inmundo yoo que ne naquiiñeʼ gusábacabe ni ne chisáʼbicabe guiráʼ ni. Guiráʼ ni cá lu Ley que bisihuínnini pabiáʼ nadxii Jehová xquidxi ne napa gana chúʼcabe nazaaca.

28 DE DICIEMBRE HASTA 3 DE ENERO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | LEVÍTICO 16, 17

«¿Xi zanda guizíʼdinu de dxi rixá stonda binni?»

w19.11 yaza 21 párr. 4

Ni rizíʼdinu de libru stiʼ Levítico

4 (Biindaʼ Levítico 16:12, 13). Bixuiʼlú ni chiguzéʼtenu riʼ. Ziyuu sumo sacerdote ndaaniʼ tabernáculo. Naazebe ti traste huiiniʼ dxaʼ inciensu rindáʼ naxhi ne sti ladu nabe naazebe ti braseru de oro dxaʼ guí ndaaniʼ. Ruzuhuaabe delante de cortina ni nuchii entrada stiʼ Santísimo. Né stale respetu riuube primé biaje dxi que (ziuube xhupa biaje) ne ruzuhuaabe nezalú Arca stiʼ Pactu. Cásixa ñaca zuhuaabe nezalú Jehová. Oracaruʼ ruchabe inciensu lu guí ca ne ridxá lugar ca de xhoʼ ni rindáʼ naxhi. Ne despué ziuube ndaaniʼ Santísimo ca sti biaje né rini stiʼ ca ofrenda para guixá ca pecadu. Guidúʼyanu ni rúnibe: primé biaje riuube ruzaaquibe inciensu ante gudiibe rini casi ofrenda para guixá ca pecadu.

w19.11 yaza 21 párr. 5

Ni rizíʼdinu de libru stiʼ Levítico

5 ¿Xi rizíʼdinu de modo biquiiñecabe inciensu dxi rixá stonda binni? Ni rizíʼdinu nga ruchaaga Biblia inciensu ca oración ni runi ca xpinni Dios (Sal. 141:2; Apoc. 5:8). Guietenaláʼdxinu riné sumo sacerdote inciensu nezalú Jehová né stale respetu. Zacaca nga rúninu, ora runi orarnu Dios, rúninu ni né stale respetu. Rusisácanu stale gudii Dios lugar laanu guidxíñanu laa, casi runi ti padre né xiiñiʼ (Sant. 4:8). Rudiibe lugar gaca xhamígunu laabe (Sal. 25:14). Guizáʼ risaca ndiʼ para laanu, nga runi qué racaláʼdxinu gúninu xiixa ni qué riuuláʼdxibe.

w19.11 yaza 21 párr. 6

Ni rizíʼdinu de libru stiʼ Levítico

6 Cadi guiaandaʼ laanu, dxiqué primeca ni runi sumo sacerdote ante gudii sacrificiu nga ruzaaquiʼ inciensu. Nga runi, ora rúnibe ni, nánnabe riuulaʼdxiʼ Jehová ni cayúnibe. ¿Xi rusiidiʼ ndiʼ laanu yaʼ? Dxi guyuu Jesús lu Guidxilayú riʼ, biʼniʼ ti cosa risaca ante gudii xquendanabani casi sacrificiu. Para guicaa Jehová sacrificiu stibe la? gupa xidé bizuubabe stiidxaʼ biaʼ dxi bibánibe. Zacá bisihuínnibe ni jma risaca nga guibani binni modo riuulaʼdxiʼ Jehová. Bisihuinni Jesús jneza modo runi mandar Bixhoze ne laasi nga napa derechu para gúnini.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-1 yaza 261

Azazel

Casi bisiene apóstol Pablo ra bidii Jesús guendanabani perfectu stiʼ jma stale ni guleendú ni que «rini stiʼ toro ne stiʼ chiva» (Heb 10:4, 11, 12). Beeda gácabe ti ofrenda, «guyuaʼbe ca yuubaʼ stinu» ne bininácabe laabe pur ca donda stinu (Is 53:4, 5; Mt 8:17; 1Pe 2:24). Guyuaʼbe ca pecadu stiʼ guiráʼ ca ni napa fe lu sacrificiu stibe ne zacá nga casi ñaca nuseendaʼ Dios ca pecadu stinu zitu. Sicaríʼ nga biʼniʼ representar chiva «para Azazel» sacrificiu stiʼ Jesús.

w14 15/11 yaza 10 párr. 10

Xiñee naquiiñeʼ gácanu nayá

10 Biblia na: «Ne tutiica binni de guidxi Israel ne cani chindeza ndaaniʼ guidxi ca gó rini stiʼ guiráʼ ni nabani, dxandipeʼ zucaaluáʼ binni ni cayó rini ca, ne dxandipeʼ zuniteluáʼ laabe de ndaaniʼ xquídxibe» (Levítico 17:10). Jiobá gudxi ca israelita cadi naquiiñeʼ gocaʼ «rini stiʼ guiráʼ ni nabani», ne laanu ca xpinni Cristu laaca cayuni mandar Dios laanu cadi guicanu rini stiʼ binni ne cadi guidoʼno rini stiʼ maniʼ (Hech. 15:28, 29). Neca chuʼ xquendanabáninu ra naxoo, ne gucaa cani qué runibiáʼ Jiobá ne cani qué rulabi ca ley stibe laanu guicanu rini ne guidoʼno ni, riguixhe íquenu chinándanu ni na mandatu riʼ. Laanu cadi nácanu casi laacabe, purtiʼ nadxiinu Jiobá ne qué racaláʼdxinu guchéʼnenu laabe. Qué lica zudiʼnu lugar gudxiideche Jiobá laanu ne cuee laanu de ndaaniʼ xquidxi. Neca chuʼ tu guni burla laanu pur qué ricanu rini ne qué guidoʼno ni, naguixhe íquenu guzúʼbanu diidxaʼ (Jud. 17, 18). Xi zanda gacané lii para qué chuʼ dxi goloʼ o guicaluʼ rini yaʼ (Deut. 12:23).

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir