BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • mwbr24 enero yaza 1-11
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 2024
  • Subtítulo
  • 1-7 DE ENERO
  • 8-14 DE ENERO
  • 15-21 DE ENERO
  • 22-28 DE ENERO
  • 29 DE ENERO HASTA 4 DE FEBRERO
  • 5-11 DE FEBRERO
  • 12-18 DE FEBRERO
  • 19-25 DE FEBRERO
  • 26 DE FEBRERO HASTA 3 DE MARZO
Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 2024
mwbr24 enero yaza 1-11

Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

© 2023 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania

1-7 DE ENERO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | JOB 32, 33

Zanda gacaneluʼ ca ni cadiʼdiʼ ra nagana

it-1-S yaza 796

Elihú

Elihú fue imparcial, y no concedió ningún título lisonjero a nadie. Reconoció que, al igual que Job, estaba hecho de barro, y que el Todopoderoso era su Creador. No tuvo la intención de asustar a Job, sino que le habló como un verdadero amigo, dirigiéndose a él por nombre, algo que no habían hecho Elifaz, Bildad y Zofar. (Job 32:​21, 22; 33:​1, 6.)

w14 15/6 yaza 25 párr. 8-10

¿Ñee ridúʼyanu cani cadi naguidxi nuu fe stiʼ casi ruuyaʼ Jiobá laacaʼ la?

8 Xi zacané laanu guiénenu ca xpinni Cristu ni caquiiñeʼ chuʼ tu gacané laacaʼ yaʼ. Ni zacané laanu nga guietenaláʼdxinu nuucabe zacá purtiʼ zándaca huarácabe, nápacabe depresión o zándaca cadi xpinni Cristu binnilídxicabe. Ante chuʼ ca israelita —cani guca pobre ne nabé gucaná ndaaniʼ guidxi Egipto— lu layú ni bizabiruaa Jiobá gudii laacaʼ, bisietenaláʼdxibe laacaʼ «cadi gúni[caʼ] ladxidoʼ[caʼ] naguidxi» ora gúʼyacaʼ cayacaná sti israelita. Ni gucalaʼdxiʼ Jiobá nga gacanécabe ca binni pobre ne cani huaxiéʼ napa stipa (Deut. 15:​7, 11; Lev. 25:​35-38).

9 Lugar de guni juzgarnu xpinni Cristu ni cadiʼdiʼ lu xiixa guendanagana o guiníʼ íquenu mal de laa, galán iquiiñenu Biblia para cuʼnu gana laa (Job 33:​6, 7; Mat. 7:1). Guzéʼtenu ti ejemplu. Ora chindá tuuxa binni ni biabané moto ra hospital, ñee riníʼ ique ca doctor ne ca enfermera pa laabe nápabe donda la? Coʼ njaʼ. Cadi dxandíʼ nagueendaca runi tendércabe laabe la? Zacaca nga rizaaca ora ti xpinni Cristu riaadxaʼ stipa laa pur xiixa guendanagana ni cadiʼdiʼ, ni jma naquiiñeʼ gúninu nga gacanenu laabe chuʼbe gaxha de Dios (biindaʼ 1 Tesalonicenses 5:14).

10 Pa guiníʼ íquenu ca guendanagana ni cadxaagalú ca xpinni Cristu, zudiʼnu cuenta naguidxi nuu fe sticaʼ. Guiníʼ íquenu de ti hermana ni cadi xpinni Cristu xheelaʼ. Ne ora ridúʼyanu qué riaadxaʼ ti gunaa xpinni Cristu ni cusiniisi ca xiiñiʼ stubi ca guendaridagulisaa ca. O de ca hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ ni nuucaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios, neca ridxaagalucaʼ stale guendanagana ra scuela. Cadi dxandíʼ rusihuínnicabe nadxiicabe Jiobá ne riguixhe íquecabe cadi gusaanacabe laabe la? Pur guiráʼ stipa ni runi ca hermanu stinu pur gúnicaʼ ni na Jiobá, rihuinni dxichi nácacabe binni ni naguidxi fe stiʼ, neca ruluíʼ cadi zacá ni (Sant. 2:5).

w20.03 yaza 23 párr.17, 18

¿Pora nga zanda guininu?

17 Elihú nga guidapa hombre yeganna Job, ti hombre ni zá de Abrahán. Laga cayuíʼ Job ne guionnaʼ hombre que diidxaʼ, cucaadiaga si Elihú laacabe. Bicaadiaga chaahuibe ni guníʼ ca hombre riʼ, purtiʼ bidiibe conseju Job ni gudixhedxí ladxidóʼ ne gucaneni laa guchaa modo riníʼ ique (Job 33:​1, 6, 17). Ni jma risaca para Elihú nga guisaca lá Jehová, ne cadi gusisácacabe laabe nin sti binni (Job 32:​21, 22; 37:​23, 24). Ejemplu stibe rusiidiʼ ni laanu nuu tiempu para guininu ne para gucaʼdiáganu (Sant. 1:19). Laaca bizíʼdinu ni jma risaca para laanu ora gudiʼnu conseju nga guisaca lá Jehová ne cadi gusisácacabe laanu.

18 Ora rinándanu conseju zeeda lu Biblia ni ná pora guininu ne xi guininu rusihuínninu rudiʼnu xquixe peʼ Jehová purtiʼ bizáʼ laanu para ganda guininu. Pur espíritu stiʼ Dios bicaa rey Salomón ca diidxaʼ riʼ: «Casi manzana de oro ni nuu ndaaniʼ xiixa de plata nga ti diidxaʼ ni guiníʼcabe ora caquiiñeʼ» (Prov. 25:11). Pa gucaadiaga chaahuinu xcaadxi binni ne guiníʼ íquenu ante guininu, zeeda gaca ca diidxaʼ ni guininu casi manzana de oro: sicarú ne nabe risaca. Nga runi, pa rininu stale o pa huaxiéʼ rininu, zaguʼnu gana xcaadxi pur ni guininu ne zusiéchenu Jehová pur ni rúninu (Prov. 23:15; Efes. 4:29). Gástiruʼ sti modo para gusihuínninu rudiʼnu xquixe peʼ Jehová pur regalu riʼ.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w13 15/1 yaza 19 párr. 10

Bidxiña jma gaxha de Jiobá

10 Laaca cadi malu diʼ guyúbinu xi zanda gúninu para guihuínninu jma galán. Peru ni cadi jneza gúninu nga guyúbinu modo guiniti dede primé ne últimu seña ni rusihuinni maʼ ziyóxhonu, purtiʼ zanda gusihuínnicani pabiáʼ maʼ biniisinu lu stiidxaʼ Dios, pabiáʼ risácanu ne pabiáʼ nayá ladxidoʼno. Biblia na: «Guicha toope stiʼ ca binnigola ca zeeda gaca casi ti corona sicarú ora rúnicaʼ ni jneza» (Prov. 16:31). Para Jiobá jma risaca ximodo laanu ndaaniʼ ladxidoʼno, ne laaca zacá nga naquiiñeʼ guiníʼ íquenu (biindaʼ 1 Pedro 3:​3, 4). Yanna, ñee jneza nga guicaanu ti tratamientu o gaca operarnu purtiʼ si rápanu gana guihuínninu jma galán neca chuʼ xquendanabáninu ra naxoo la? Biaʼ tiica iza nápanu ne modo tiica laanu, guendanayecheʼ stiʼ Jiobá nga rusihuinni pabiáʼ sicarú laanu nezalube (Neh. 8:10). Lu guidxilayú cubi si stiʼ Dios nga maʼ qué liica zaca huaranu ne zahuínninu galán casi dxi nahuiininu (Job 33:25; Is. 33:24). Laga cabézanu dxi gaca ni, naquiiñeʼ gápanu guendabiaaniʼ ne fe, purtiʼ zacanécani laanu para cadi guixélenu de Jiobá, chuʼnu nayecheʼ ne cadi chúʼpenu xizaa pur guendanazaaca stinu (1 Tim. 4:8).

8-14 DE ENERO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | JOB 34, 35

¿Racaná ladxidoʼloʼ pur ca cosa ni cadi jneza raca la?

wp19.1 yaza 8 párr. 1

¿Ximodo naca Dios?

Qué rusaana Dios de guni ni jneza. Ne qué ziuu dxi gúnibe xiixa cosa malu (Job 34:10). Ne ora guni juzgarbe la? rúnibe ni jneza, zacá guníʼ ti hombre bicaa Salmo: «Zuni juzgarluʼ ca guidxi ca jneza» (Salmo 67:4). Qué ruuyaʼ si Jiobá ni nuu ndaaniʼ ladxidoʼno, sínuque nánnabe ni dxandíʼ ne runi juzgarbe jneza (1 Samuel 16:7). Ne cadi ngasi, laaca ruuyaʼ Dios guiráʼ injusticia ne guiráʼ cosa ni qué raca jneza lu Guidxilayú riʼ, laabe maʼ biʼniʼ prometerbe zunitilube ca binni malu de lu guidxilayú (Proverbios 2:22).

w17.04 yaza 10 párr. 5

¿Xi guiráʼ zaree ora maʼ gueeda Reinu stiʼ Dios?

5 ¿Xi chiguni Jiobá? Yanna riʼ, cudii Jiobá oportunidad ca binni malu para guchaacaʼ (Isaías 55:7). Neca mayaca guinitilú guidxilayú malu riʼ, caʼruʼ diʼ gaca juzgar ca binni malu ca. Peru, ¿xi zazaaca né ca binni ni qué náʼ guchaa ne qué náʼ gusaana guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ riʼ dede ora guzulú gran tribulación yaʼ? Maʼ bidii stiidxaʼ Dios cuee laacabe de lu Guidxilayú. Biblia ná: «Maʼ xcaadxi si tiempu cayaadxaʼ, ne maʼ qué ziuu binni malu; neca guyúbiluʼ laacaʼ maʼ qué zadxeʼluʼ laacaʼ» (Salmo 37:10). Stale binni maʼ biziidicaʼ gucaachicaʼ ca cosa malu ni rúnicaʼ ne stale biaje rireenecaʼ xtémacaʼ (Job 21:​7, 9). Peru Biblia rusietenalaʼdxiʼ laanu cayuuyaʼ ca guielú Dios «guiráʼ neza stiʼ binni, ne cayuuyabe guiráʼ ni cayúnicaʼ. Gastiʼ guelacahui nin bandáʼ ra ganda gucaachilú ca binni malu» (Job 34:​21, 22). Nga runi, guirutiʼ zanda gucaachilú para qué guʼyaʼ Dios laa. Laabe ruuyabe guiráʼ ni runi ca binni malu. Tiidiʼ si Armagedón maʼ qué ziuucabe. Maʼ qué ziuuruʼ dxi guidúʼyanu laacabe (Salmo 37:​12-15).

w21.05 yaza 7 párr. 19, 20

Chinándanu ca pasu stiʼ Jesús sin chuʼ ni gucueeza laanu

19 ¿Ñee ngaca rizaaca tiempu riʼ la? Ngaca. Stale binni qué riná guni cré ni rusíʼdinu purtiʼ qué riuʼnu lu política. Riníʼ íquecabe naquiiñeʼ ñuni votarnu. Peru nánnanu zudxiʼdéchenu Jehová pa guni votarnu pur ti binni para guni mandar laanu (1 Sam. 8:​4-7). Zándaca laaca nuu binni riníʼ ique naquiiñeʼ nucuí ca testigu stiʼ Jehová hospital, ñúnicaʼ scuela ne ñúnicaʼ xcaadxi cosa para gacanecaʼ binni. Nga runi, stale binni qué riná guni cré ni rusíʼdinu purtiʼ jma ricá íquenu guni predicarnu, lugar de nicá íquenu ñuni chaahuinu ca guendanagana napa binni.

20 ¿Xi zacané lii cadi gusaana de gápaluʼ fe? (Biindaʼ Mateo 7:​21-23). Cadi guiaandaʼ lii xi dxiiñaʼ jma risaca bisaana Jesús gúninu (Mat. 28:​19, 20). Cadi naquiiñeʼ guicá íquenu guni chaahuinu ca guendanagana ni nuu lu política ne ca guendanagana ni napa binni. Ca testigu stiʼ Jehová nadxiinu binni ne rizaaláʼdxinu laacaʼ, peru ni jma galán gúninu pur binni nga gusíʼdinu laacaʼ de Reinu stiʼ Dios ne gacanenu laacaʼ gaca xhamígucaʼ Jehová.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w17.04 yaza 29 párr. 3

Gusisácanu Jiobá de guidubi ladxidoʼno

3 Ti joven láʼ Elihú cucaadiaga si ra cayuiʼné Job guionnaʼ hombre riʼ diidxaʼ. Ora biluxe guníʼcabe, sicaríʼ gunabadiidxaʼ Elihú Job de Jiobá: «Pa ruʼnuʼ ni jneza, ¿xi rudiiluʼ laabe, o xi ricaabe stiluʼ yaʼ?» (Job 35:7). ¿Ñee guníʼ Elihú pur gana si nga gúninu stipa pur gúninu ni ná Dios la? Coʼ. Qué niguu jneza diʼ Jiobá Elihú, casi biʼniʼ né guionnaʼ hombre que. Ni guníʼ Elihú nga cadi caquiiñeʼ diʼ Jiobá guni adorarnu laa. Ne qué riquiiñeʼ diʼ Jiobá gastiʼ de laanu. Nin ti cosa de cani rúninu qué zanda guni laabe jma ricu o jma nadipaʼ. Dios nga bidii laanu guiráʼ ca cualidad ni nápanu ne guiráʼ ni nánnanu gúninu, ne ruuyabe ximodo riquiiñenu cani.

15-21 DE ENERO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | JOB 36, 37

Xiñee zanda guni crenu dxandíʼ zudii Dios laanu guendanabani ni qué zaluxe

w15 1/10 yaza 13 párr. 1, 2

Ñee zanda gunibiaʼnu Dios la?

QUÉ ZIUU DXI GÁTIBE. Sicaríʼ rusiidiʼ Biblia: «Guiráʼ dxi huadiʼdiʼ ne guiráʼ dxi chitiidiʼ lii nga Dios» (Salmo 90:2). Qué gápabe ra bizulú xquendanabánibe ne nin ra guiluxe ni, qué ziuudxí gátibe. Para binni guidxilayú «nabé nandxóʼ Dios ne qué zanda gunibiaʼnu laabe nin gánnanu panda iza nápabe» (Job 36:​26, Traducción en lenguaje actual).

Xiñee naquiiñeʼ gánnanu ni. Maʼ guníʼ Dios zápanu guendanabani ni qué zaluxe pa gunibiaʼnu laa (Juan 17:3). Ñee nisaca ni guniʼbe ca pa qué nibánibe xadxí la? Nga runi, Dios si ni «qué ziuu dxi guiaana dxí [ . . . ] de guni mandar» zanda guni ni maʼ guníʼ (1 Timoteo 1:17).

w20.05 yaza 22 párr. 6

¿Ñee rudiʼnu xquixe peʼ Dios pur ca regalu ni maʼ bidii laanu la?

6 Nuu nisa ndaaniʼ Guidxilayú riʼ purtiʼ biaʼsi distancia nuuni de Gubidxa. Pa ñuu ni jma gaxha la? qué ñuu diʼ nisa ndaaniʼ ni, ne ñaca Guidxilayú riʼ ti guié ra gastiʼ nuu ne nandáʼ. Peru pa ñuu ni caadxi huiiniʼ si zitu, ñaca nisa ca hielu, ne ñaca Guidxilayú riʼ ti bola hielu. Cumu biaʼsi ra guluu Jehová Guidxilayú riʼ la? runi ciclo del agua dxiiñaʼ ne pur nga nuu guendanabani. Peru ¿ximodo runi ciclo del agua dxiiñaʼ yaʼ? Ruzulú ni ora rusindaabi Gubidxa nisa ni nuu lu guidubi Guidxilayú, despué riasa nisa ca ne rácani za. Nga runi, cada iza riasa millón de millón litru nisa para gaca za, riaana ni biaʼ chii gubidxa guibáʼ, despué ribiguetaʼ riaba ni sti biaje casi nisaguié o hielu ne ribiguetaʼ ni ndaaniʼ ca nisadóʼ o ca lugar ra nuu nisa. Ne óraca ruzulú ciclo riʼ sti biaje. Ni bizéʼtenu riʼ rusihuinni pabiáʼ nuu xpiaaniʼ Jehová ne napa poder (Job 36:​27, 28; Ecl. 1:7).

w22.10 yaza 28 párr. 16

Guquídxinu esperanza stinu

16 Ti regalu stiʼ Dios nga esperanza de guibáninu sin qué chuʼ dxi gátinu. Cabézanu guedandá dxi gácani ne dxandíʼ peʼ runi crenu zácani. Naca esperanza stinu casi ti ancla purtiʼ racaneni laanu gudxíʼlunu guendanagana, sanándacabe laanu ne dede gudxíʼlunu guendaguti. Laaca zeeda gaca esperanza stinu casi ti cascu purtiʼ rápani xquendabiaaninu ne racaneni laanu gucáʼnanu cosa malu ne gúninu ni jneza. Esperanza ni rudii Biblia laanu ruchiña ni laanu gaxha de Dios ne rusihuínnini pabiáʼ nadxiibe laanu. Pa naguidxi esperanza stinu zacaneni laanu guibáninu galán.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-1-S yaza 519

Comunicación

En las tierras bíblicas de la antigüedad se emplearon distintos medios para transmitir la información y las ideas. Las noticias cotidianas, tanto locales como extranjeras, solían comunicarse de palabra. (2Sa 3:​17, 19; Job 37:20.) Los viajeros contaban noticias de lugares distantes cuando se detenían en las ciudades o en puntos de las rutas de caravanas para conseguir alimento, agua y otras provisiones. La posición singular que ocupaba la tierra de Palestina con relación a Asia, África y Europa la convertía en un lugar de paso de gente procedente de lugares lejanos, de modo que sus residentes podían obtener con facilidad información de acontecimientos importantes de países extranjeros. Las noticias nacionales y extranjeras por lo general podían oírse en la plaza del mercado de las ciudades.

22-28 DE ENERO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | JOB 38, 39

¿Ribeeluʼ tiempu para gúʼyaluʼ guiráʼ ni bizáʼ Dios la?

w21.08 yaza 10 párr. 7

¿Ñee cabézanu guni Jehová ni maʼ guníʼ la?

7 Dxi bizáʼ Jehová Guidxilayú riʼ, Biblia ná, «gudíxhebe medida stini», «base stini» ne «guié risaca stini» (Job 38:​5, 6). Dede guleebe tiempu para guiníʼ íquebe lu ca cosa ni bizaʼbe (Gén. 1:​10, 12). ¿Ñee riníʼ íquenu ximodo biʼniʼ sentir ca ángel ca ora bíʼyacaʼ cuzáʼ Jehová cada cosa la? Zándaca guizáʼ biéchecabe, ne dede bicaacabe ridxi para gusisácacabe Dios (Job 38:7). ¿Xi rizíʼdinu? Biquiiñeʼ Jehová stale iza para bizáʼ Guidxilayú, beleguí, manihuiiniʼ ne binni ne ora biiyadxibe guiráʼ ni bizaʼbe que, guniʼbe: «Nabé galán cani» (Gén. 1:31).

w20.08 yaza 14 párr. 2

Rihuinni nadxii Dios, nuu xpiaaniʼ ne napa paciencia purtiʼ zusibani ca gueʼtuʼ

2 Primé ni bizáʼ Jehová nga Jesús, Xiiñibe. Ne despué biquiiñebe Jesús para «guyáʼ xcaadxi cosa», dede né millón de ángel (Col. 1:16). Nabé nayecheʼ guyuu Jesús purtiʼ biʼniné Bixhoze dxiiñaʼ (Prov. 8:30). Ne laaca guyuu ca ángel que nayecheʼ purtiʼ biiyaʼ dxíchica ximodo bizáʼ Jehová ne Jesús guibáʼ ne Guidxilayú. ¿Xi biʼniʼ ca ángel que óraque yaʼ? Biblia ná «bicaacaʼ ridxi para gusisácacaʼ» Jehová ne qué nusaanacaʼ de nusisácacaʼ laabe ora bíʼyacaʼ guiráʼ ni bizaʼbe, jmaruʼ si ora bizaʼbe binni (Job 38:7; Prov. 8:31). Guiráʼ ni maʼ bizaʼbe rusihuínnicani nadxiibe binni ne nuu xpiaanibe (Sal. 104:24; Rom. 1:20).

w23.03 yaza 17 párr. 8

Jma zunibiaʼnu Jehová ra guidúʼyanu ca ni bizáʼ

8 Zanda gápanu confianza Jehová. Ra guníʼnebe Job que gucanebe laa gapa jma confianza laabe (Job 32:2; 40:​6-8). Guniʼbe de ca cosa ni bizaʼbe, casi beleguí, za ne rayu, laaca guniʼbe de ca maniʼ ca, casi yuze guiʼxhiʼ ne caballu (Job 38:​32-35; 39:​9, 19, 20). Cadi gucané si ca ejemplu riʼ Job guʼyaʼ pabiáʼ poder napa Dios, laaca gucané ni laabe gúʼyabe guendarannaxhii stiʼ ne pabiáʼ nuu xpiaaniʼ. Ra guniʼné Jehová Job gucané ni laa gapa jma confianza laabe (Job 42:​1-6). Zaqueca nga laanu, ora guni estudiarnu ca ni bizáʼ Jehová, rusietenalaʼdxiʼ ca ni laanu pabiáʼ nuu xpiaanibe ne pabiáʼ poder nápabe. Zanda cueebe guiráʼ problema nápanu, ne nánnanu zúnibe ni. Ra guiníʼ íquenu lu ca ni bizéʼtenu riʼ, zacané ni laanu gápanu jma confianza Jehová.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-2-S yaza 199

Legislador

Jehová, el Legislador. Jehová es en realidad el verdadero Legislador del universo. A Él se le deben las leyes físicas que rigen la creación material, las cosas inanimadas (Job 38:​4-38; Sl 104:​5-19) y la vida animal (Job 39:​1-30). También el hombre, como creación de Jehová, está sometido a sus leyes físicas. Por ser una criatura racional, con capacidad moral y espiritual, está igualmente sujeto a sus leyes morales. (Ro 12:1; 1Co 2:​14-16.) Además, la ley de Jehová gobierna de la misma manera a las criaturas celestiales, los ángeles. (Sl 103:20; 2Pe 2:​4, 11.)

Las leyes físicas de Dios son inquebrantables. (Jer 33:​20, 21.) Por todo el universo conocido sus leyes son tan estables y confiables que los científicos, valiéndose de las leyes que conocen, pueden calcular los movimientos de la Luna, los planetas y otros cuerpos celestes, con una precisión de fracciones de segundo. El que contraviene las leyes físicas sufre las consecuencias inmediatas de esa violación. De igual manera, las leyes morales de Dios son irrevocables y no pueden evadirse o violarse con impunidad. Son tan ineludibles como sus leyes naturales, aunque puede que el castigo no sea tan inmediato. “De Dios uno no se puede mofar. Porque cualquier cosa que el hombre esté sembrando, esto también segará.” (Gál 6:7; 1Ti 5:24.)

29 DE ENERO HASTA 4 DE FEBRERO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | JOB 40-42

Xi rusiidiʼ ni bizaaca Job laanu

w10 15/10 yaza 3, 4 párr. 4-6

«Tu laa zanda guiene xi riníʼ ique [Jiobá]»

4 Ora guiníʼ íquenu lu cani runi Jiobá, cadi naquiiñeʼ guni juzgarnu cani casi modo runi binni guidxilayú. De ni bizéʼtenu ca nga caníʼ Dios lu Salmo 50:​21, ra ridúʼndanu sicaríʼ: «Bixuíʼluluʼ dxandipeʼ zeeda gacaʼ casi lii». Raca ti gayuaa sententa y cinco iza, guníʼ ti hombre ni nabé biindaʼ de Biblia sicaríʼ: «Binni runi juzgar Dios ora iquiiñeʼ ca ley ni gudíxhecaʼ ne para laacaʼ jneza cani. Ne cumu zinándacabe ca ley ca la? riníʼ íquecabe laaca naquiiñeʼ chinanda Dios cani».

5 Naquiiñeʼ chuʼnu cuidadu purtiʼ zándaca pur modo rábinu gaca xiixa ne pur cani rápanu gana gúninu gueeda guchaa cani modo riníʼ íquenu de Dios. Xiñee naquiiñeʼ chuʼnu cuidadu yaʼ. Purtiʼ ora guidúʼndanu Stiidxaʼ Dios, zándaca guidúʼyanu ruluíʼ cadi jneza diʼ modo runi Jiobá caadxi cosa pa guidúʼyanu cani casi modo ruuyaʼ binni guidxilayú cani. Ngapeʼ nga ni biʼniʼ ca israelita que ora guniʼcaʼ cadi jneza guiráʼ ni cayuni Jiobá pur laacaʼ. Guidúʼyanu xi gúdxibe laacaʼ: «Laatu dxandipeʼ zaniʼtu: “Cadi jneza diʼ cani runi Jiobá”. Rinabaʼ lii gucaadiágaluʼ naa guidxi Israel. Ñee cadi jneza cani runeʼ la? Ñee cadi cani rúnitu nga cadi jneza la?» (Eze. 18:25).

6 Pa guni juzgarnu Jiobá pur modo ridúʼyanu ca cosa ca la? zucheʼnu. Para cadi gúninu nga, naquiiñeʼ guiénenu qué zanda diʼ guuyaʼ chaahuinu ca cosa ca módopeʼ laacani ne nuu tiru cadi jneza diʼ modo ridúʼyanu cani. Job nga ti hombre ni biziidiʼ cadi naquiiñeʼ guni zacá. Tiempu gudiʼdiʼ Job lu caadxi guendanagana ni nabé bininá laa, jma gucuá ique ca yuubaʼ stiʼ ne qué nudii cuenta pa nuu xcaadxi cosa ni jma risaca. Peru gucané Jiobá laabe ne guendarannaxhii para guiene chaahuibe ca cosa ca. Jiobá gunabadiidxaʼ laabe jma de setenta cosa ni qué ñanda nicábibe, zaqué gucané laabe para gudiibe cuenta qué rugaanda diʼ xpiaanibe para guiénebe stale cosa. Biénebe dxandíʼ ni guníʼ Dios ne bichaabe modo riníʼ íquebe (biindaʼ Job 42:​1-6).

w17.06 yaza 25 párr. 12

Cadi gusaana de gúʼyadxinu ni jma risaca

12 ¿Ñee naguídxipeʼ guca Jiobá ora guniʼné Job despué de maʼ biʼniʼ sufrir stale la? Coʼ, ne laaca qué ñuuyaʼ diʼ Job ni zaqué. Neca gudíʼdibe lu guiráʼ yuubaʼ que, bizulú biénebe xii ngue cayaca. Dede guniʼbe: «Racaʼ arrepentir pur cani guniéʼ, ne ribiéʼ lu yu dé ne dé ludé para gusihuinneʼ dxandipeʼ cayacaʼ arrepentir». Ngue runi biáʼsipeʼ ora guníʼ Jiobá ca diidxaʼ que ne gudixhedxí cani ladxidóʼ Job (Job 42:​1-6). Ante de ngue maca guluu jneza ti joven láʼ Elihú laabe (Job 32:​5-10). Biiyaʼ Jiobá modo gucuaabe ni ne guníʼ guyuulaʼdxiʼ ni bíʼnibe purtiʼ bizuubabe stiidxaʼ (Job 42:​7, 8).

w22.06 yaza 25 párr. 17, 18

«Guleza gacané Jehová lii»

17 Cadi Job si nga xpinni Jehová ni huayaca nadxibalú ora gudiʼdiʼ ra nagana. Lu carta ni bicaa apóstol Pablo para ca hebreu ni naca xpinni Cristu, bizeetebe de xcaadxi xpinni Dios ne guniʼbe naca «ca testigu riʼ casi ti za naroʼbaʼ» (Heb. 12:1). Neca gudíʼdicabe lu prueba nabé nadipaʼ, qué nucheenécabe Jehová biaʼ dxi bibánicabe (Heb. 11:​36-40). ¿Ñee bisaca stipa bíʼnicabe ne biaʼ biʼniʼ huantárcabe la? Bisaca ni pue. Dxandíʼ nga qué ñuuyacabe ñaca cumplir guiráʼ promesa stiʼ Dios peru qué nusaanaʼ de ñápacabe confianza zuni Dios ni maʼ guníʼ. Ne cumu guyuucabe seguru riuulaʼdxiʼ Jehová ni rúnicabe la? Gunna dxíchicabe zuuyacabe ora gaca cumplir ca promesa stiʼ (Heb. 11:​4, 5). Ora guiníʼ íquenu de ejemplu stícabe, rudiini stipa laanu para cadi gusaana de gápanu confianza Jehová.

18 Zeʼ dxi, jmaruʼ si zinitilú guidxilayú (2 Tim. 3:13). Ne cutiidiruʼ Binidxabaʼ ca xpinni Dios lu prueba. Nga runi, intiica si guidxaagalunu despué, cadi gusaanaʼ de gúninu ni ná Jehová de guidubi ladxidoʼno «purtiʼ maʼ gudíxhenu esperanza stinu lu náʼ Dios ni nabani» (1 Tim. 4:10). Guietenaláʼdxinu guiráʼ ni biʼniʼ Jehová pur Job purtiʼ nga rusihuinni «pabiáʼ nadxii Jehová binni ne pabiáʼ riá laacabe» (Sant. 5:11). Cásica Job, gúninu stipa para cadi guchéʼnenu Jehová, ne cadi guiaandaʼ laanu «rudiibe premiu ca ni ruyubi laabe sin guiree gana» (biindaʼ Hebreos 11:6).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-1-S yaza 377 párr. 5

Burla

Job mantuvo su integridad a pesar de mucha burla. No obstante, equivocó su punto de vista y cometió un error, por el que se le tuvo que corregir. Elihú dijo de él: “¿Qué hombre físicamente capacitado es como Job, que bebe el escarnio como agua?”. (Job 34:7.) A Job llegó a preocuparle demasiado su propia justificación más bien que la de Dios, y magnificó su justicia en lugar de la de Jehová. (Job 35:2; 36:24.) Consideró que la burla de la que era objeto por parte de sus tres “compañeros” iba dirigida a él, no a Dios. En este sentido era como el que bebe agua con placer, como el que permite ser objeto de escarnio y de burla y deriva placer de ello. Más tarde Dios le explicó que estos burladores en realidad (en el análisis final) hablaban falsedad contra Él. (Job 42:7.) De manera similar, cuando Israel pidió un rey, Jehová le dijo al profeta Samuel: “No es a ti a quien han rechazado, sino que es a mí a quien han rechazado de ser rey sobre ellos”. (1Sa 8:7.) Y Jesús dijo a sus discípulos: “Serán objeto de odio de parte de todas las naciones [no por causa de ustedes mismos, sino] por causa de mi nombre”. (Mt 24:9.) El tener estas cosas presentes le hará posible al cristiano aguantar la burla con la actitud apropiada y recibir una recompensa por su perseverancia. (Lu 6:​22, 23.)

5-11 DE FEBRERO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | SALMO 1-4

Guyuu pur Reinu stiʼ Dios

w21.09 yaza 15 párr. 8

«Zuniibeʼ dxachaʼ guiráʼ ca guidxi naroʼbaʼ»

8 ¿Ximodo ricaa binni mensaje stiʼ Reinu yaʼ? Stale de laacaʼ qué riuuláʼdxicaʼ gucaadiágacaʼ ni (biindaʼ Salmo 2:​1-3). Guizáʼ cadxiichi ca guidxi ca. Ne qué nacaʼ guzuubacaʼ stiidxaʼ gobernante ni maʼ gulí Jehová. Qué runi crécabe pa «noticia galán» nga mensaje stiʼ Reinu ni runi predicarnu. Dede nuu gobiernu rucueezacaʼ laanu para cadi guni predicarnu. Neca stale de ca ni runi mandar riniʼcaʼ rúnicaʼ ni ná Dios, peru qué nacaʼ gusaanacaʼ autoridad ni nápacaʼ. Cásica bizaaca tiempu bibani Jesús, rucaalú ca hombre riʼ Ungidu stiʼ Jehová ora rucaalucaʼ ca xpínnibe (Hech. 4:​25-28).

w16.04 yaza 29 párr. 11

Gácanu neutral ndaaniʼ guidxilayú nuudinde riʼ

11 Pa nabé risaca ca cosa ni nápanu para laanu. Pa jma rusisácanu bidxichi o xcaadxi cosa material ni nápanu la? jma zaca nagana para laanu gácanu neutral. Guidúʼyanu ti ejemplu. Lu iza 1970, stale Testigu de Malaui gupa xidé bisaanacaʼ guiráʼ ni nápacaʼ purtiʼ qué ninacaʼ ñuucaʼ tobi si né ti partidu políticu. Peru ti hermana láʼ Ruth guníʼ qué ñanda nusaana caadxi hermanu ca cosa risaca nápacaʼ. Dxandíʼ guyécabe ti lugar ra guyé xcaadxi Testigu, peru despué guyuucabe pur partidu políticu que para gunda bibiguétacabe ra lídxicabe. Peru huaxiéʼ si nga tu huayuni zacá, jma stale xpinni Dios huayaca neutral neca guibaninecaʼ huaxiéʼ bidxichi o neca guníticaʼ guiráʼ ni nápacaʼ (Hebreos 10:34).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-2-S yaza 1085

Tamo

Paja menuda y polvo que queda en las eras después de la trilla de cereales, como la cebada y el trigo. Aunque las referencias bíblicas al tamo son figurativas, reflejan cómo era la trilla en tiempos antiguos. Trillado ya el grano, el tamo, no comestible para el hombre, era inservible, por lo que constituía un símbolo apropiado de algo ligero, sin valor e indeseable que había de separarse de lo bueno para desecharlo.

Primero, con la trilla se separaba la semilla de su gluma (cubierta o cáscara de las gramíneas). Luego, al aventar, el viento llevaba el tamo como si fuera polvo, mientras que el grano quedaba en la era. (Véase AVENTAR.) Esto ilustra bien cómo Jehová Dios saca a los apóstatas de su pueblo y acaba con los inicuos y las naciones que se le oponen. (Job 21:18; Sl 1:4; 35:5; Isa 17:13; 29:5; 41:15; Os 13:3.) El reino de Dios triturará a sus enemigos en partículas tan pequeñas que el viento se las llevará fácilmente, como el tamo. (Da 2:35.)

El tamo inservible solía recogerse y quemarse para evitar que el viento lo trajese de nuevo y se mezclase con los montones de grano. De manera similar, Juan el Bautista predijo la venidera destrucción ardiente de los inicuos religiosos falsos: el Trillador, Jesucristo, recogerá el trigo, “mas la paja la quemará con fuego que no se puede apagar”. (Mt 3:​7-12; Lu 3:17; véase TRILLAR.)

12-18 DE FEBRERO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | SALMO 5-7

Cadi gusaanuʼ Jehová neca guni xcaadxi ni

w21.03 yaza 15 párr. 7, 8

Ni naquiiñeʼ gúninu ora guidúʼndanu Biblia

7 ¿Ñee gúpanu confianza ti xhamígunu o ti familia stinu peru biʼniʼ traicionar laanu la? Pa zacá ni, galán guidúʼndanu relatu stiʼ Absalón, xiiñiʼ rey David. Biʼniʼ traicionarbe bixhózebe ne gucaláʼdxibe ñáxhabe reinu stiʼ (2 Sam. 15:​5-14, 31; 18:​6-14).

8 1) Guni orarnu. Ante guidúʼndanu relatu riʼ, gábinu Jehová ximodo cayuni sentirnu pa bininá tuuxa laanu (Sal. 6:​6-9). Despué, guinábanu laabe gacanebe laanu guidxélanu xiixa principiu ni gacané laanu gánnanu xi gúninu.

w20.07 yaza 8, 9 párr. 3, 4

¿Ñee nuunu seguru ndiʼ nga ni dxandíʼ la?

3 Cadi caquiiñeʼ si gápanu fe Dios purtiʼ si ridúʼyanu nadxiisaa ca xpinni Cristu. ¿Xiñee yaʼ? Guxuíʼlunu pa ti ancianu o ti precursor guni cometer ti pecadu grave, o guniná laanu o gaca apóstata ne niníʼ qué rusíʼdinu ni dxandíʼ. ¿Xi ñúninu pa nizaaca ndiʼ yaʼ? ¿Ñee pur laani nixélenu de Jehová la? Ndiʼ rusiidiʼ laanu, pa racaláʼdxinu gaca fe stinu naguidxi la? naquiiñeʼ gaca xhamígunu Jehová, ne cadi naquiiñeʼ gápanu fe Dios pur ni runi xcaadxi binni. Peru fe stinu zeeda gaca casi ti yoo, cadi naquiiñeʼ si gucuinu ni né material «ni naguudxi», o ca sentimientu ne ca emoción stinu, sínuque laaca risaca iquiiñenu material «ni naguidxi», laacani nga guidúʼndanu Biblia, guiénenu ni cazíʼdinu ne chuʼnu seguru ni cazíʼdinu nga ni dxandíʼ (Rom. 12:2).

4 Jesús guníʼ nuu tu laa ziuulaʼdxiʼ guiziidiʼ ni dxandíʼ ne zacaa ni né «guendanayecheʼ», peru zianda fe sticaʼ ora guidxaagalucaʼ guendanagana (biindaʼ Mateo 13:​3-6, 20, 21). Zándaca qué ziénecabe zápacabe guendanagana ne zadíʼdicabe prueba pa gácacabe xpinni Jesús (Mat. 16:24). O zándaca guiníʼ íquecabe qué rapa ca xpinni Cristu problema. Peru, ndaaniʼ Guidxilayú riʼ, nagana nga cadi gapa binni problema. Ne zanda guizaacanu xiixa ne pur laani maʼ cadi chuʼnu nayecheʼ ti tiempu (Sal. 6:6; Ecl. 9:11).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-2-S yaza 1005

Sepulcro

En Romanos 3:13 el apóstol Pablo cita el Salmo 5:​9, que asemeja la garganta de los hombres inicuos y engañosos a un “sepulcro abierto”. Al igual que un sepulcro abierto ha de llenarse con muertos y con corrupción, su garganta se abre para hablar lo que es mortífero y corrupto. (Compárese con Mt 15:​18-20.)

19-25 DE FEBRERO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | SALMO 8-10

«Zusisacaʼ lii, Jehová»

w21.08 yaza 3 párr. 6

Gusisácanu lugar nápanu ndaaniʼ familia stiʼ Jehová

6 Bizáʼ Jehová ti lugar nabé galán para laanu. Ante guzaʼbe primé hombre, bizaʼbe Guidxilayú para guibani binni ndaaniʼ ni (Job 38:​4-6; Jer. 10:12). Cumu guizáʼ nachaʼhuiʼ Jehová ne riuulaʼdxiʼ gudii de ni napa la? bizaʼbe stale cosa para guibáninu galán (Sal. 104:​14, 15, 24). Gatigá gulee Jehová tiempu para guiníʼ ique lu guiráʼ ni bizáʼ ne biiyabe «guizáʼ galán cani» (Gén. 1:​10, 12, 31). Bisisaca Jehová binni ra bidiibe lugar guni dominarcaʼ guiráʼ cosa ni bizaʼbe lu Guidxilayú (Sal. 8:6). Racalaʼdxiʼ Dios chuulaʼdxiʼ binni perfectu gapa ca cosa ni bizaʼbe sin chuʼ dxi gáticaʼ. ¿Ñee rudiʼnu xquixe peʼ Jehová pur promesa riʼ la?

w20.05 yaza 23 párr. 10

¿Ñee rudiʼnu xquixe peʼ Dios pur ca regalu ni maʼ bidii laanu la?

10 Ti modo zanda gusihuínninu rudiʼnu xquixe peʼ pur randa rininu nga ra iquiiñenu ni para gusiénenu ca binni ni runi cré evolución xiñee runi crenu bizáʼ Dios guiráʼ ca cosa ni nuu (Sal. 9:1; 1 Ped. 3:15). Ca binni ni runi cré evolución racaláʼdxicaʼ guni crenu málasi guyuu binni ne Guidxilayú riʼ. Zanda iquiiñenu Biblia ne caadxi cosa ni riete lu artículo riʼ para guni defendernu Bixhózenu ni nuu guibáʼ ne gusiénenu ca binni ni racalaʼdxiʼ gucaadiaga laanu xiñee nanna dxíchinu Jehová nga bizáʼ guibáʼ ne Guidxilayú riʼ (Sal. 102:25; Is. 40:​25, 26).

w22.04 yaza 7 párr. 13

¿Ñee rúniluʼ stipa guiniʼluʼ diidxaʼ ni gacané stobi la?

13 Biindaʼ né stale gana. Cadi guiaandaʼ lii ridúʼndanu lu reunión para gusisácanu Jehová. Guidúʼyanu xi runi ti hermana láʼ Sara. Neca para laabe huaxiéʼ galán stídxibe la? riuuláʼdxibe gúʼndabe para gusisácabe Jehová. Nga runi, ora maʼ cayaca prepararbe para reunión, laaca ruundabe canción ni chiguiuundaʼ luni. Runi ensayarbe ne ruuyabe xiñee biaʼsi peʼ ni ná canción ca né tema stiʼ reunión ca. Sicaríʼ guniʼbe: «Ora riníʼ iqueʼ ca diidxaʼ ni riete lu canción ni riuundaʼ lu reunión, qué riuaaʼ piaʼ xizaa pa galán ruundaʼ o pa coʼ».

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-1-S yaza 649

Dedo, I

Hablando en sentido figurado, se dice que Dios escribió los Diez Mandamientos en tablas de piedra (Éx 31:18; Dt 9:10), hizo milagros (Éx 8:​18, 19) y creó los cielos (Sl 8:3) con su “dedo” o sus “dedos”. Del relato de Génesis sobre la creación se deduce que con la expresión “dedos” de Dios se alude a su espíritu santo o fuerza activa, pues se dice que esta fuerza (rú·aj, “espíritu”) estaba moviéndose sobre la superficie de las aguas. (Gé 1:2.) Las Escrituras Griegas Cristianas determinan el significado de este simbolismo, pues mientras Mateo explica que Jesús expulsó demonios mediante el ‘espíritu santo de Diosʼ, Lucas dice que fue por el “dedo de Dios”. (Mt 12:28; Lu 11:20.)

26 DE FEBRERO HASTA 3 DE MARZO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | SALMO 11-15

Guníʼ ique maʼ nuuluʼ ndaaniʼ guidxilayú cubi ra nuu paz

w06-S 15/5 18 párr. 3

Puntos sobresalientes del libro primero de los Salmos

11:3. ¿Qué fundamentos están demolidos? Son los fundamentos en los que se basa la sociedad humana: la ley, el orden y la justicia. Cuando estos se corrompen, reina el desorden social y desaparece la justicia. En semejantes condiciones, “[todo el] que sea justo” debe confiar plenamente en Dios (Salmo 11:​4-7).

wp16.4-S yaza 11

¿Es posible un mundo sin violencia?

La Biblia promete que dentro de poco Dios limpiará la Tierra de toda maldad. El mundo violento que conocemos está a la espera del “día del juicio [de Jehová] y de la destrucción de los hombres impíos” o malvados (2 Pedro 3:​5-7). Ya no habrá quien haga sufrir a otras personas. Pero ¿cómo podemos estar seguros de que Dios quiere intervenir y eliminar la violencia?

La Biblia dice que Jehová “odia a cualquiera que ama la violencia” (Salmo 11:5). Nuestro Creador ama la paz y la justicia (Salmo 33:5; 37:28). Eso nos garantiza que Dios no tolerará la violencia para siempre.

w17.08 yaza 7 párr. 15

¿Ñee nuunu dispuestu cuézanu né paciencia la?

15 ¿Xiñee guyuu David dispuestu cueza né stale paciencia yaʼ? Laabe bicábibe ni lu Salmo 13, ra gunabadiidxabe Jiobá tapa biaje dede padxí guiluxe ca guendanagana stibe. Guniʼbe: «Peru naa la? napaʼ confianza qué zusaanaluʼ de gannaxhiiluʼ naa; ziecheʼ ladxiduáʼ pur cani huayúniluʼ para gulaluʼ naa. Zuundaʼ para Jiobá, purtiʼ maʼ gudixe naa né stale cosa» (Sal. 13:​5, 6). Gupa David confianza qué zusaana Jiobá de gannaxhii laa. Né stale guendanayecheʼ gulézabe dede ora guedandá dxi gunduuxeʼ ca guendanagana stibe. Ne laaca guníʼ íquebe ximodo gucané Jiobá laabe ante. Nannadxichi David nabé risaca ngue cueza.

kr yaza 236 párr. 16

Runi Reinu guiráʼ ni racalaʼdxiʼ Dios lu Guidxilayú

16 Guendariuudxi. Últimu la? zadúʼyanu ximodo gaca cumplir dede primé ne últimu diidxaʼ ni zeeda lu profecía stiʼ Isaías 11:​6-9. Cásica hombre, gunaa ne baʼduhuiiniʼ, qué ziuu gastiʼ ni guchibi laacaʼ ladu tiica checaʼ. Maʼ qué ziuu maniʼ duxhuʼ ne maʼ qué ziuu binni guniná stobi. Óraca la? ladu tiica cheluʼ lu Guidxilayú riʼ zuni sentirluʼ casi ora ñuuluʼ ra liʼdxuʼ. Zanda chigazuʼ ndaaniʼ guiiguʼ, ndaaniʼ ti lago, ndaaniʼ nisadóʼ; zanda quíbaluʼ guiráʼ dani gapuʼ gana ne saluʼ guiráʼ lugar ra nuu guixi gáʼ. Ne ora guixhinni la? gastiʼ qué zuchibi lii. Óraca nga gaca ni na Ezequiel 34:25: zabani ca xpinni Dios «lu desiertu ne qué ziuu tu guchibi» laacaʼ ne zásicaʼ «ndaaniʼ guiʼxhiʼ».

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w13 15/9 yaza 19 párr. 12

Ñee maʼ bichaʼnu modo nabáninu la?

12 Triste guininu ni, peru nabézanu lade binni ni qué runi ni jneza, casi ca binni ni bibani tiempu stiʼ Pablu. Ca binni ni nabeza yanna riʼ, riníʼ íquecaʼ maʼ cadi caquiiñeʼ chinándacaʼ ca ley ne ca principiu ni zeeda lu Biblia. Stale maestru ne binni napa xiiñiʼ rudiicaʼ lugar guni ca xcuidi ca ni gápacaʼ gana. Ne riníʼcabe qué zanda diʼ ganna binni xii nga ni jneza ne xii nga ni cadi jneza. Dede ca binni ni na runi cré Dios, riniʼcaʼ zanda gúnicaʼ ni gápacaʼ gana ne qué gápacaʼ xi pur gúnicaʼ ni na Dios (Sal. 14:1). Naquiiñeʼ chuʼ ca xpinni Cristu cuidadu para cadi guicá modo riníʼ ique ca binni ca laacaʼ. Purtiʼ pa qué chuʼnu cuidadu la? maʼ qué zinándanu ca conseju ni rudii xquidxi Dios laanu ne zaguiche ruaanu ora guidúʼyanu xiixa ni qué chuuláʼdxinu o guininu cadi jneza ca conseju ni rudii Biblia ora ruzeeteʼ cani naquiiñeʼ gúninu para chuʼnu nayecheʼ ti ratu, ora rieeteʼ de Internet ne de ca conseju ni riníʼ ximodo naquiiñeʼ guidúʼyanu cheʼ binni scuela roʼ.

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir