Dxiqué gunda bidiicabe ti maniʼ familia stiʼ ti gunaa ni chichaganáʼ.
¿Ñee nannuʼ ni la?
¿Xiñee bidiicabe bueltu familia stiʼ ti baʼdudxaapaʼ ni chichaganáʼ ndaaniʼ guidxi Israel dxiqué?
CA DXI gucuá Biblia, ora maʼ chichaganáʼ ti hombre, napa xidé gudii bueltu, cosa risaca o maniʼ familia stiʼ novia. Ne guyuu tu laa biʼniʼ dxiiñaʼ para familia stiʼ novia ca, casi biʼniʼ Jacob dxi chichaganáʼ Raquel. Biʼniné Jacob dxiiñaʼ suegru gadxe iza para ganda guichaganáʼ Raquel (Gén. 29:17, 18, 20). ¿Xiñee gúpacabe costumbre ca?
Ti gunaa ni nanna de Biblia, ni láʼ Carol Meyers, guníʼ: «Ricaa familia stiʼ novia ca cosa risaca, purtiʼ maʼ zusaana de guninebe familia stibe dxiiñaʼ. Ne nabé risaca ni para ca familia ni runi dxiiñaʼ lu layú». Pur rudii novio riʼ cosa risaca, racané ni chuʼ guiropaʼ familia ca tobi si. Ne racanesaa ca familia que ora guidxaagalucaʼ guendanagana. Ne ora ricaa familia stiʼ novia ca cosa risaca la? rusihuínnini maʼ nápabe compromisu ne maʼ cadi bixhózebe chigapa laabe, sínuque xheelabe.
Ora rudiicabe bueltu o xiixa cosa risaca familia stiʼ ti novia, qué riníʼ diʼ ni cadoobe o cazíʼcabe laabe cásica ti cosa. Libru ni láʼ Instituciones del Antiguo Testamento ná: «Ndaaniʼ guidxi Israel ruluíʼ cazíʼcabe novia que ora rudiicabe bueltu o xiixa cosa risaca familia stiʼ, peru ni dxandíʼ nga cadi cazíʼcabe laabe, [...] rudiicabe bueltu o xiixa cosa risaca familia stibe para gusihuínnicabe cudiicabe xquixe peʼ laacaʼ».a
Tiempu riʼ, nuu guidxi napa costumbre gudii bueltu o xiixa cosa risaca familia stiʼ ti novia. Ca xpinni Cristu ni nabeza ndaaniʼ ca guidxi riʼ, pa qué guinábacaʼ stale cosa risaca la? zuuyaʼ binni nácacabe «binni riuu razón» (Filip. 4:5; 1 Cor. 10:32, 33). Zacá zusihuínnicaʼ cadi nadxiicaʼ bueltu (2 Tim. 3:2). Peru pa guinabaʼ familia stiʼ novia ca stale bueltu o stale cosa risaca la? zándaca zandaa para guichaganácabe purtiʼ zuni novio ca stale dxiiñaʼ. Ne pa precursor novio ca la? zándaca gusaanabe ni para gúnibe jma dxiiñaʼ, ti ganda gudiibe ni canabaʼ familia ca.
Ndaaniʼ caadxi guidxi, maca nexheʼ pabiáʼ naquiiñeʼ guicaa familia stiʼ ti novia. Ca xpinni Cristu ni nabeza ndaaniʼ ca guidxi ca, rinándacaʼ ca ley ca. Ne rúnicabe ni purtiʼ rinabaʼ Dios «guzuubaʼ guiráʼ binni stiidxaʼ ca autoridad» ne naquiiñeʼ chinándacabe ca ley ca pa cadi cucheené ni Stiidxaʼ Dios (Rom. 13:1; Hech. 5:29).
a Versión castellana de Alejandro Ros, 1985.