BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • g20 núm. 1 yaza 5-7
  • ¿Xii nga estrés?

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • ¿Xii nga estrés?
  • ¡Gutaná! 2020
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • ZANDA GACANÉ ESTRÉS RIʼ LAANU O ZANDA GUNINANI LAANU
  • Índice
    ¡Gutaná! 2020
  • ¿Ñee nápaluʼ estrés la?
    ¡Gutaná! 2020
  • Ni zanda gúniluʼ ora nápaluʼ estrés
    ¡Gutaná! 2020
¡Gutaná! 2020
g20 núm. 1 yaza 5-7
Ziguxooñeʼ ti hombre napa bueltu ziyuu ra entrada stiʼ ti edificiu de oficina

XI ZANDA GUCUEEZA ESTRÉS RÁPANU

¿Xii nga estrés?

Estrés nga modo runi reaccionar cuerpu stinu ora ridxaagalunu xiixa guendanagana. Runi cerebru stinu dxiiñaʼ para gapa cuerpu stinu stale hormona. Pur ndiʼ la? ripapa ladxidóʼ binni, riete o riguiʼbaʼ presión stiʼ, runi sentir cará bi stiʼ ne richonga ca músculo stiʼ. Ante gudiʼnu cuenta xi cayácanu, nagueendaca riuu cuerpu stinu listu para guni reaccionar pa guizaaca xiixa. Ora riete estrés nápanu, ribiguetaʼ runi cuerpu stinu dxiiñaʼ normal.

ZANDA GACANÉ ESTRÉS RIʼ LAANU O ZANDA GUNINANI LAANU

Naca estrés ca ti modo runi reaccionar cuerpu stinu para ganda gudxíʼlunu xiixa guendanagana o gúninu xiixa nagueendaca ora nuu xquendanabáninu lu peligru. Peru guiráʼ ni ruzulú ndaaniʼ cerebru stinu. Zanda gacané estrés riʼ laanu para ganda gúninu xiixa nagueendaca ora guizaaca xiixa. Laaca zanda gacaneni laanu gúninu xiixa ni naguixhe íquenu o gúninu dxiiñaʼ jma galán, casi ora chigúninu ti examen, chiyúbinu dxiiñaʼ o para ganda gúninu ti deporte.

Peru ora guizáʼ nápanu estrés zanda guninani laanu. Zanda guindísani xiixa guendahuará luguianu, guidxiichinu stale o chuʼnu triste, guiaandaʼ laanu stale cosa, gaca nagana para laanu guiníʼ íquenu ne dede zanda gucaani laanu guidxíbinu stale. Laaca zanda gucaani laanu guchaʼnu modo runi tratarnu binni ne modo raca comportarnu. Nuu binni ni guizáʼ napa estrés zanda guiaba lu viciu de guendarixudxi, cubaʼ droga, gueʼ xhaataʼ xiixa medicina, gó xhaataʼ, cubaʼ gueza ne gapa xcaadxi viciu. Ne nuu biaje dede zanda gucaa estrés riʼ binni gaca deprimir, guiaana sin stipa o dede guiníʼ ique guuti laca laa.

Neca gadxé gadxé nga modo runiná estrés riʼ cada binni, zanda guindísani stale guendahuará luguiáʼ o guninani intiica si parte de cuerpu stiʼ.

PARAA RUNINÁ ESTRÉS CUERPU STINU

Runinani ca nerviu stinu

Caxubináʼ ti hombre lucuá purtiʼ cayuniná estrés laa

Ca nerviu stinu ribeecani hormona, casi adrenalina ne cortisol, ca hormona riʼ rucaacani guipapa ladxidóʼ binni, quibaʼ presión stiʼ ne quibaʼ dxiña lu rini stiʼ para ganda guni reaccionar nagueendaca ora chuʼ xquendanabani lu peligru. Peru ora nabé napa binni estrés la? zanda:

  • gapa ansiedad, guidxiichi nagueenda, gapa depresión, guiuubaʼ ique ne qué gasi peʼ

Runinani ca músculo stinu ne dxita ládinu

Richonga ca músculo stinu para cadi gacananu ora guizaacanu xiixa. Peru ora nabé napa binni estrés zanda:

  • guiuubaʼ ladi, guiuubaʼ ique ne guicá yuubaʼ yaa laa

Runinani modo ricaanu bi

Ora ricaanu bi nagueenda, rigúbanu jma oxígeno. Peru ora nabé napa binni estrés zanda:

  • guidxaga stale, guirá bi stiʼ ne guidxibi stale purtiʼ ruluíʼ maʼ chigati

Runinani corazón ne ca vena stinu

Para ganda chindá rini lu guidubi naca cuerpu stinu, ripapa ladxidoʼno nagueenda ne nadipaʼ. Riroobaʼ o rihuiiniʼ ca vena stinu para ganda chindá rini ra jma caquiiñeʼ cuerpu stinu, casi para chindá rini lu ca músculo stinu. Peru ora nabé napa binni estrés zanda:

  • gapa ti infartu, quibaʼ presión stiʼ, gudii embolia o ti derrame cerebral laa

Runinani ca glándula ni runi producir hormona

Runi producir ca glándula hormona casi adrenalina ne cortisol ni racané cuerpu stinu guni controlar estrés rápanu. Ne laʼdxiʼ stinu rudxiibaʼ dxiña lu rini para ganda gápanu stipa. Peru ora nabé napa binni estrés zanda:

  • gapa dxiña, guiete defensa stiʼ —ne pur ndiʼ gaca huará jma—, zanda guidxiichi, chuʼ triste ne guiroo

Runinani ndaaninu ne ca intestinu

Ruchaa modo runi ndaaninu ne ca intestinu stinu dxiiñaʼ. Ora nabé napa binni estrés zanda:

  • guiuʼchaʼ ladxidóʼ, guni basca laa, guni yuubaʼ ndaaniʼ laa o iguidxi

Runinani ra naca binni hombre ne ra naca gunaa

Zándaca pur estrés maʼ qué rapa binni deseu de gapa relación sexual. Ora nabé napa binni estrés zanda:

  • gaca nagana para hombre gapa relación sexual, ne gunaa la? zanda guchaa modo reeda menstruación stiʼ

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir