CAPÍTULO 8
Lagapa binnilídxitu de cani zuniná laacaʼ
1-3. 1) Xi zándaca gucaa ca familia ca gúnicaʼ cosa malu. 2) Xiñee cadi galán tiidisú binni ora gacalaʼdxiʼ gapa binnilidxi.
GUNÍʼ ique maʼ cheʼ xiiñiluʼ scuela, peru cayaba dxacha nisaguié. Xi zúniluʼ yaʼ. Ñee zudiiluʼ lugar guireebe zacasi sin gudiiluʼ laabe xiixa ni guchii laabe para cadi gádxebe la? o zugáculuʼ laabe stale lari dede maʼ qué ganda guiniibibe. Coʼ njaʼ, sínuque zudiiluʼ laabe ni caquiiñesibe para cadi gádxebe.
2 Zaqueca naquiiñeʼ guni cani napa xiiñiʼ: napa xidé guyubi chaahuicabe modo gápacabe binnilídxicabe de ca cosa ni zándaca gucaa laacaʼ gúnicaʼ cosa malu, casi ni rucaadiágacaʼ, ni ruuyacaʼ ne ni riguítecaʼ. Laaca naquiiñeʼ gúʼyacabe xi riziidiʼ xiiñicabe ra scuela ne tu ridxaagacaʼ. Nuu binni ruyubi modo gapa xiiñiʼ, peru nuu tu laa gastiʼ runi. Ne xcaadxi binni qué rudii lugar guni xiiñiʼ ni racalaʼdxiʼ, purtiʼ ruuyacaʼ nuu stale cosa ni zucaa laacabe gúnicabe cosa malu, peru ora runi binni zacá runi sentir xiiñicaʼ casi ora cayuuti xhiéʼcabe laacaʼ. Ñee nuu modo gápatu ca xiiñitu sin tiidisutu la?
3 Nuu pue. Cadi galán diʼ tiidisutu lu xiixa cosa, purtiʼ qué zacaneni xiiñitu ne dede zápatu guendanagana (Eclesiastés 7:16, 17). Yanna, ximodo zanda gapa ca xpinni Cristu binnilídxicaʼ sin tiidisucaʼ yaʼ. Guidúʼyanu ximodo zanda gápatu xiiñitu de cani riziidicaʼ ra scuela ne de cani ridxaagacaʼ, ne ximodo zanda gacanetu laacaʼ gúnicaʼ ni jneza ora gacaláʼdxicaʼ chuʼcaʼ nayecheʼ.
TU GUSIIDIʼ XIIÑITU
4. Xiñee risaca cheʼ xiiñiʼ ca xpinni Cristu scuela.
4 Nabé risaca nga guseendaʼ binni xiiñiʼ scuela. Nánnacabe ra scuela zaziidiʼ xiiñicabe gúʼndacaʼ, gucaacaʼ, guiníʼnecaʼ sti binni, ne zaqueca zánnacaʼ modo guni chaahuicaʼ guendanagana sticaʼ. Laaca riziidicaʼ guiénecaʼ ni gúʼndacaʼ. Ne laaca racané scuela laacabe gudxiilúcabe ca guendanagana gápacabe lu xquendanabánicabe. Ne ora riziidiʼ chaahuicabe, rúnicabe dxiiñaʼ stícabe jneza (Proverbios 22:29).
5, 6. Xii nga ca cosa ni cadi jneza rusiidicabe ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ ra scuela.
5 Peru ora riécabe scuela ridxaagacabe xcaadxi hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ, ne stale de laacaʼ cadi jneza modo nabánicaʼ. Ñee nánnatu xi riníʼ ique cani ridxaagacabe de ora ratané ti hombre ti gunaa la? Ñee nánnatu pa riuuláʼdxicaʼ gúnicaʼ ni jneza la? Ndaaniʼ ti scuela secundaria de Nigeria, ti dxaapahuiiniʼ ni riuuné tutiisi hombre rábibe ca xcompañérabe gastiʼ naca gatané ti hombre ti gunaa sin guichaganacaʼ. Nabé riuuláʼdxicaʼ gucaadiágacaʼ laabe, neca maʼ caniʼbe puru diidxaʼ huati ni ribeebe lu ca revista de idxa guidxa ni ruundabe. Caadxi de cani bicaadiaga laabe bíʼnicaʼ ni gúdxibe laacaʼ. Xi guleendúcabe yaʼ. Tobi de laacaʼ guca xiiñiʼ, peru guti ora gucalaʼdxiʼ nutiidiʼ xiiñiʼ.
6 Triste guininu ni, peru stale biaje cadi cani rizanésicabe scuela nga rabi laacabe gastiʼ naca gatanécabe tuuxa ni cadi xheelacabe, sínuque dede né ca maestru stícabe. Stale binni riuu xizaa purtiʼ zándaca cadi jneza ni gusiidicabe xiiñicaʼ ora maʼ caníʼcabe de ora ratané ti hombre ti gunaa ne zándaca gucaacabe laacaʼ gúʼyacaʼ ni casi guendariguite ne maʼ cadi gusisácacaʼ guendaxheelaʼ. Jñaa ti dxaapahuiiniʼ de 12 iza guníʼ: «Nabézadu ti lugar ra nabé nadxii binni religión stiʼ ne ra qué huachaa binni ca costumbre stiʼ. Peru caguiizicabe condón lu ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ ra scuela secundaria». Jñaa dxaapahuiiniʼ riʼ ne bixhoze nabé guyuucaʼ xizaa ora gúnnacaʼ rabi ca xcompañérube biaʼ laabe gatanecaʼ laabe. Ximodo zanda gapa cani napa xiiñiʼ binnilídxicaʼ de ca cosa malu ni zanda guniná laacaʼ yaʼ.
7. Xi jma jneza guni binni pa nuu tu gusiidiʼ xiiñicaʼ gastiʼ naca gatané ti hombre ti gunaa.
7 Ñee jma jneza cadi lica guiníʼnetu ca xiiñitu de ora ratané ti hombre ti gunaa la? Coʼ. Ni jma jneza nga laapetu gusiénetu ni ca xiiñitu (Proverbios 5:1). Dxandíʼ nga nuu lugar de Europa ne Norteamérica ra nabé rituilú cani napa xiiñiʼ guiníʼnecaʼ laacabe de tema ca. Ne ndaaniʼ caadxi guidxi de África, nuu si tiru riniʼné binni xiiñiʼ de ora ratané ti hombre ti gunaa. Ti hombre de Sierra Leona guníʼ: «Cadi biaa diʼ binni de África guiniʼcaʼ de laani». Caadxi de cani napa xiiñiʼ riníʼ íquecaʼ zucaacaʼ xiiñicaʼ gatané tuuxa ni cadi xheelaʼ pa guiníʼnecaʼ laacabe de tema ca. Peru ximodo ruuyaʼ Dios nga yaʼ.
XIMODO RUUYAʼ DIOS DE ORA RATANÉ TI HOMBRE TI GUNAA
8, 9. Xi caníʼ Biblia de ora ratané ti hombre ti gunaa.
8 Biblia cuzeeteʼ gastiʼ naca guiníʼ binni de ora ratané ti hombre ti gunaa, peru gúnicabe ni ora caquiiñeʼ guiníʼcabe de laani. Ndaaniʼ guidxi Israel gupa xidé bidagulisaa ca xpinni Jiobá para gucaadiágacaʼ ora gúʼndacabe Ley gucuaa Moisés. Ne cadi binni huaniisi si guyuu raqué, sínuque dede né «cani nahuiiniʼ» (Deuteronomio 31:10-12; Josué 8:35). Xi bieeteʼ lu Ley que yaʼ. Luni bieeteʼ de ora cayete ndaaniʼ gunaa, o cayaca huará gunaa, guiree goole stiʼ hombre, gatané ti hombre ti gunaa ante guichaganáʼ, gapa binni jnadxii, gaca binni muxeʼ, gatané tuuxa binnilidxi ne chúʼnecaʼ maniʼ (Levítico 15:16, 19; 18:6, 22, 23; Deuteronomio 22:22). Nánnanu gupa xidé bisiénecabe xiiñicabe guiráʼ ni gunabadiidxacaʼ laacabe despué de biuundaʼ Ley que.
9 Lu capítulo 5, 6 ne 7 stiʼ Proverbios zeeda caadxi versículo ra caguixhená ti hombre xiiñiʼ de ni zazaaca pa gatané tuuxa ni cadi xheelaʼ. Ca versículo ca cusihuínnicani zuquiinde binni chuʼné ni cadi xheelaʼ purtiʼ ruluíʼ nabé sicarú ni (Proverbios 5:3; 6:24, 25; 7:14-21). Laaca cusiidicani cadi jneza guni binni zacá ne zapa guendanagana, ne xi naquiiñeʼ guni cani nahuiiniʼ para cadi gúnicaʼ cosa malu (Proverbios 5:1-14, 21-23; 6:27-35; 7:22-27). Ne laaca cusiidiʼ ca versículo ca jma nayecheʼ ziuu binni ora gatané xheelaʼ que chuʼné stobi ni cadi xheelaʼ (Proverbios 5:15-20). Ca relatu ca culuíʼcani xii nga ni naquiiñeʼ gusiidiʼ binni xiiñiʼ.
10. Xiñee cadi naquiiñeʼ guidxibi binni guni xiiñicaʼ cosa malu, pa dede ante gusiénecaʼ laacabe ni naquiiñeʼ gánnacabe.
10 Ñee rucaa cani bieeteʼ ca chuʼné cani nahuiiniʼ ca tuuxa ante guichaganacaʼ la? Coʼ, sicaríʼ cusiidiʼ Biblia: «Rilá cani nachaʼhuiʼ pur cani nánnacaʼ» (Proverbios 11:9). Ñee zápatu ca xiiñitu para cadi gucaa ca binni ni qué runibiáʼ Dios laacaʼ gúnicaʼ cosa malu la? Sicaríʼ guníʼ ti hombre: «Bínidu stipa para bisiénedu ca xiiñidu dede dxi nahuiinicaʼ modo zuchaa xcuérpucaʼ ne modo naquiiñeʼ gápacaʼ ra nácacaʼ hombre ne ra nácacaʼ gunaa. Zacá maʼ qué ruquiinde laacabe gucaadiágacabe xcaadxi biaʼ laacabe ora maʼ caniʼcaʼ de tema ca, purtiʼ maʼ byuinedu ni laacabe».
11. Ximodo zanda gusiidiʼ binni xiiñiʼ dede ora nahuiiniʼ ximodo zuchaa xcuerpu.
11 Casi maʼ huayeeteʼ lu xcaadxi capítulo, naquiiñeʼ gusiidiʼ binni xiiñiʼ dede ora nahuiiniʼ ximodo zuchaa xcuerpu. Ora gusiidicabe xiiñicabe lá cada ndaa de cuerpu sticaʼ la? cadi naquiiñeʼ guituí lúcabe ora guiníʼcabe de ra naca binni hombre ne de ra naca binni gunaa, casi ñaca malu niníʼcabe de laacani. Naquiiñeʼ gusiidicabe xiiñicabe ximódopeʼ láʼ cani. Ne ora maʼ ziniisicaʼ naquiiñeʼ gusiénecabe laacaʼ ximodo gápacaʼ xcuérpucaʼ. Ximodo zanda gúnicabe nga yaʼ. Naquiiñeʼ gusiénecabe laacaʼ cadi gudiicaʼ lugar guuyaʼ binni ra nácacaʼ hombre o ra nácacaʼ gunaa ne zaqueca guirutiʼ naquiiñeʼ canaʼ cani. Ne jma galán guirópacabe gusiidicabe xiiñicabe nabé risaca cani ne ora guiníʼcabe de laacani naquiiñeʼ gúnicabe ni né respetu. Ora maʼ huaniisi xiiñicabe laaca naquiiñeʼ gusiénecabe laacaʼ ximodo nga ridaaguʼ ti hombre ne ti gunaa para gápacaʼ xiiñicaʼ. Ora jma maʼ ziniisicabe naquiiñeʼ gánnacabe zuchaa xcuérpucabe. Casi bidúʼyanu lu capítulo 5 que, ora rusiidicabe xiiñicabe ca cosa riʼ rápani laacaʼ para cadi guilaxoo binni laacaʼ (Proverbios 2:10-14).
NAQUIIÑEʼ GACANÉ BINNI XIIÑIʼ DEDE RA LIDXI
12. Xi cosa ni cadi dxandíʼ rusiidicabe cani nahuiiniʼ ca ra scuela.
12 Naquiiñeʼ chuʼ binni listu para gusiene chaahuiʼ xiiñiʼ ca cosa ni cadi dxandíʼ gusiidicabe laacaʼ ra scuela. Casi pa gusiidicabe laacaʼ ziúpanu de maniʼ, gannaxhii xhaatacaʼ xquídxicaʼ o gusiidicabe laacaʼ guirutiʼ zanda ganna ni dxandíʼ (1 Corintios 3:19; zanda gúʼndaluʼ Génesis 1:27; Levítico 26:1; Juan 4:24; 17:17). Stale de cani rusiidiʼ ndaaniʼ ca scuela ca nacaʼ gastiʼ sti cosa jma risaca que cheʼ binni scuela roʼ. Nuu maestru rucaa cani nahuiiniʼ ca checaʼ scuela roʼ purtiʼ riníʼ íquecaʼ zacatiʼ nga zabánicabe galán, peru cada tobi naquiiñeʼ quixhe ique pa zié o coʼ (Salmo 146:3-6).a
13. Xi zanda guni binni para ganda gacané xiiñiʼ ni rié scuela ganna xipeʼ nga ni jma jneza guni.
13 Caquiiñeʼ ganna chaahuiʼ bixhoze ne jñaa binni xi cusiidicabe xiiñiʼ ti ganda gacanécabe laa ganna xipeʼ nga ni jma jneza guni. Nga runi, caquiiñeʼ gusiidiʼ binni xiiñiʼ dede ra lidxi. Naquiiñeʼ gusihuínnicabe dxandíʼ rizaaláʼdxicabe ni caziidiʼ xiiñicabe. Napa xidé guiniʼnécabe laa ora guibiguetaʼ de ra scuela. Zanda guinabadiidxacabe laa xi caziidiʼ, xii nga ni jma riuulaʼdxiʼ ne xi raca nagana para laa. Caquiiñeʼ gúʼyacabe ca tariá stiʼ, cani gucaa ne xi gulee lu examen stiʼ. Galán gunibiaʼtu ca maestru stibe ne gábitu laacaʼ rusisácatu dxiiñaʼ ni cayúnicaʼ ne racaláʼdxitu gacanetu laacaʼ dede ra ganda.
TUU NGA CA XHAMIGU XIIÑITU
14. Xiñee caquiiñeʼ ganna xiiñiʼ binni cuicaʼ tu guidxaagacaʼ.
14 «¡Paraa biziidiluʼ nga!» Zacá huaníʼ stale binni ora gunadiágacaʼ guiníʼ xiiñicaʼ xiixa o gúʼyacaʼ gúnicabe xiixa ni cadi jneza. Jma nga riníʼcabe biziidicabe cani de tuuxa ni deruʼ cayaca xhamígucabe ra scuela o de tuuxa vecinu. Pa nahuiiniʼ binni o pa maʼ huaniisi, zanda gueeda gúnicaʼ casi runi cani ridxaagacaʼ. Guidúʼyanu xi conseju bidii apóstol Pablu: «Cadi udii tu lugar chuʼ tu quite laatu. Casi na cabe: “Pa idxaagu ni nadxaba la? zacá ni lii”» (1 Corintios 15:33; Proverbios 13:20). Ora nahuiiniʼ binni jma nagueenda runi ni gucaa ca xcompañeru laa guni. Stale biaje ridxíbicabe pur ni guiníʼ ique xcaadxi xcompañérucabe de laacabe, ne rúnicabe ni nacaʼ para si gusiéchecabe laacaʼ o guidxagayaacaʼ laacabe. Nga runi, nabé risaca gánnacabe cuícabe tu gaca xhamígucabe.
15. Ximodo zanda gacanetu ca xiiñitu gánnacaʼ cuicaʼ tu gaca xhamígucaʼ.
15 Stale binni rudii cuenta cadi guiráʼ ora ribí xiiñicaʼ jneza tu gaca xhamígucaʼ, nga runi caquiiñeʼ gacanécabe laacaʼ. Cadi naquiiñeʼ cuícabe tu gaca xhamígucaʼ, sínuque laga ziniisicaʼ gusiidicabe laacaʼ gánnacaʼ tuu nga cani cadi naquiiñeʼ gaca xhamígucaʼ ne ximodo gaca xpiaʼ cani zanda gaca xhamígucaʼ. Ni jma naquiiñeʼ guʼyaʼ xiiñicabe nga gannaxhii ca xhamígucabe Jiobá ne chuuláʼdxicaʼ gúnicaʼ ni jneza (Marcos 12:28-30). Naquiiñeʼ gusiidiʼ binni ca xiiñiʼ gannaxhiicaʼ ne guni respetarcaʼ ca binni ni qué ribaʼnaʼ ne qué rusiguii, cani nachaʼhuiʼ, cani riuulaʼdxiʼ gacané ne cani riuulaʼdxiʼ guni dxiiñaʼ. Ora guʼndanécabe binnilídxicabe Biblia, zanda gacanécabe laacaʼ gúʼyacaʼ ca guenda sicarú stiʼ ca binni ni rieeteʼ lu Biblia ne gúʼyacaʼ tu napa cani lade ca binni ridagulisaa. Ne napa xidé guluíʼcabe ca xiiñicabe zacaca rúnicabe ora ribícabe tu gaca xhamígucabe.
16. Ximodo zanda gánnatu pa jneza modo cabí ca xiiñitu tu gaca xhamígucaʼ.
16 Ñee nánnatu tuu nga ca xhamigu xiiñitu la? Xiñee qué gábitu laacabe chinécabe ca xhamígucabe ra lídxitu para gunibiaʼtu laacaʼ yaʼ. Laaca zanda guinabadiidxatu laacabe xi riníʼ ique xcaadxi xcompañérucabe de ca xhamígucabe. Ñee runibiáʼ binni laacaʼ pur rúnicaʼ ni jneza la? o pur gadxé laacaʼ ra lídxicaʼ ne gadxé laacaʼ ra scuela. Pa zacá ca xhamígucabe la? naquiiñeʼ gacanetu laacabe guiénecabe xiñee cadi jneza guidxaagacabe clase binni ca (Salmo 26:4, 5, 9-12). Pa gúʼyatu maʼ cadi galán xpiaʼ xiiñitu, maʼ cuchaacabe modo rácucabe lari, maʼ gadxé modo riníʼ íquecabe o modo riníʼcabe, zándaca jma jneza guinabadiidxatu laacabe tuu nga cani ridxaagacabe. Zándaca nabé ridxaagacabe tuuxa ni cucaa laacabe gúnicabe ni cadi jneza (zanda gúʼndaluʼ Génesis 34:1, 2).
17, 18. Xi zanda guni binni para gacané xiiñiʼ ne cadi gabi si laabe tu cadi guidxaagabe.
17 Peru cadi caquiiñeʼ si gusiiditu ca xiiñitu cadi guidxaagacaʼ binni ni zucaa laacaʼ gúnicaʼ cosa malu. Laaca naquiiñeʼ gacanetu laacabe gánnacabe tu guidxaagacabe. Sicaríʼ guníʼ ti hombre: «Ruyúbidu xiruʼ zanda gúnicabe. Casi dxi gunábacabe xiiñidu ra scuela quite fútbol lade ti equipu, naa ne xheelaʼ gúdxidu laabe xi zazaacabe pa guidxaagabe ca binni que. Peru despué gúdxidu laabe zuni invitardu xcaadxi hombrehuiiniʼ ni ridagulisaanedu para quitenebe laacaʼ fútbol ra parque. Ne ngue gucané laabe».
18 Ca binni nuu xpiaaniʼ racanecaʼ xiiñicaʼ para guidxélacabe xhamígucabe ni runi ni jneza ne ganda chúʼcabe nayecheʼ sin gúnicabe cosa malu. Peru stale de cani napa xiiñiʼ raca nagana para laacaʼ cuicaʼ xi gúnicaʼ para chúʼnecaʼ binnilídxicaʼ nayecheʼ.
XI ZANDA GUNI BINNI PARA CHUʼ XIIÑIʼ NAYECHEʼ
19. Xi ejemplu zeeda lu Biblia ni cusihuinni cadi malu nga chuʼ ca familia ca nayecheʼ.
19 Ñee ruzeeteʼ Biblia malu nga chuʼ binni nayecheʼ la? Coʼ. Biblia na nuu «tiempu para guxídxinu [...] ne tiempu para guichésanu» (Eclesiastés 3:4).b Dxiqué, ca binni de Israel bicaadiágacaʼ saa, biyaacaʼ, gudxítecaʼ ne guniʼcaʼ adivinanza. Jesucristu guyé ti guendaxheelaʼ ne laaca guyé dxi biʼniʼ Mateu Leví ti guendaró para laabe (Lucas 5:29; Juan 2:1, 2). Nga rusihuinni guyuulaʼdxiʼ Jesús chuʼ nayecheʼ. Qué chuʼ dxi guiníʼ íquetu malu nga guxidxi binnilídxitu ne chuʼcaʼ nayecheʼ.
Ora cuitu modo chuʼtu nayecheʼ, casi chizatu paxaraa, zanda gacanetu xiiñitu guiziidicaʼ de Dios ne chuʼcaʼ gaxha de laabe
20. Xi naquiiñeʼ ganna binni ora cuicaʼ ximodo chuʼ binnilídxicaʼ nayecheʼ.
20 Jiobá naca ti «Dios nayecheʼ» (1 Timoteo 1:11, TNM). Nga runi, ora runi adorarnu Dios riuʼnu nayecheʼ ne qué riuʼnu triste (zanda gúʼndaluʼ Deuteronomio 16:15). Cumu daʼ ca baʼduhuiiniʼ ca gana la? caquiiñeʼ quítecaʼ ne gúnicaʼ xcaadxi cosa para chuʼcaʼ nayecheʼ. Ca cosa ni cuinu para quite xiiñinu naquiiñeʼ gacaneni laa chuʼ nayecheʼ, ne laaca naquiiñeʼ gusiidini laa guni ni jneza ne guiníʼ ique casi tobi ni maʼ huaniisi. Cumu napa xidé gudii ca xaíque stiʼ ca familia ca guiráʼ ni caquiiñeʼ binnilidxi la? nga runi, naquiiñeʼ guyúbicaʼ modo chuʼ familia sticaʼ nayecheʼ. Peru napa xidé guʼyaʼ chaahuicaʼ pabiáʼ tiempu zanda iquiiñeʼ para quítecabe, purtiʼ nuu xcaadxi cosa nabé risaca ni naquiiñeʼ gúnicabe.
21. Xiñee caquiiñeʼ gapa binni laa yanna riʼ ora cuí xi guni para chuʼ nayecheʼ.
21 Lu ca dxi «jma nagana» nabáninu riʼ, Biblia na ziuu binni ni zuyubi para laa si lugar de guyubi Dios (2 Timoteo 3:1-5). Stale binni jma rucaa íquecaʼ iquiiñecaʼ guiráʼ tiempu sticaʼ para chuʼcaʼ nayecheʼ. Cumu nuu stale modo para chuʼ binni nayecheʼ la? zanda cueechúcani laacaʼ de gúnicaʼ ca cosa ni jma risaca. Ne stale de laacani rucaacani binni chúʼnecaʼ tuuxa ni cadi xheelacaʼ, tíndecaʼ, cúbacaʼ guixi ne gúnicaʼ xcaadxi cosa ni guniná laacaʼ (Proverbios 3:31). Xi zanda guni binni para cadi guni xiiñicaʼ ca cosa malu riʼ yaʼ.
22. Ximodo zanda gacanetu ca xiiñitu gánnacaʼ xi cuicaʼ para chuʼcaʼ nayecheʼ.
22 Cani napa xiiñiʼ naquiiñeʼ quíxhecaʼ xi zanda guni xiiñicaʼ ne xi cadi naquiiñeʼ gúnicabe. Peru ni jma naquiiñeʼ gusiidicabe xiiñicabe nga guʼyaʼ xi zucaa laa guni cosa malu ne pabiáʼ tiempu iquiiñeʼ para chuʼ nayecheʼ. Zaquiiñeʼ stale tiempu ne stipa para gusiidicabe xiiñicabe ganna xi naquiiñeʼ guni. Casi ti hombre ni napa chupa xiiñiʼ bidii cuenta nabé rucaadiaga baʼduʼ huaniisi stiʼ ti estación nacubi lu radiu. Ngue runi, ti dxi laga zebe dxiiñaʼ bicaaguibe radiu ndaaniʼ xcárrube ne gudíxhebe ni estación que. Chupa chonna biaje bizuhuaadxibe para bicaabe ca letra stiʼ caadxi canción ni caxidxi luni. Despué gurinebe ca xiiñibe ne gúdxibe laacaʼ ni na ca canción ni bicaadiágabe que. Ne gunabadiidxabe laacaʼ: «Ximodo ruuyatu ca canción ca yaʼ», ne bicaadiágabe laacaʼ dede ora biluxe guniʼcaʼ. Bisiénesibe laacaʼ xiná Biblia de laacani guniʼcaʼ maʼ qué zucaadiágacaʼ estación que.
23. Xi zanda guni binni para gacané xiiñiʼ cadi guʼyaʼ cosa malu o gucaadiaga xiixa saa ni cadi jneza.
23 Ca xpinni Cristu ni nuu xpiaaniʼ ruuyacaʼ xi clase saa rucaadiaga xiiñicaʼ, xi ruuyacabe lu televisión, xi revista de cuentu ruundacabe, xi videojuego riguítecabe ne xi película riuuláʼdxicabe gúʼyacabe. Ruuyacaʼ xi cá lu portada stícani, xi caníʼ periódicu de laacani ne ruuyacaʼ ti ndaa de laacani ne letra stiʼ ca canción ca. Stale tu ridxagayaa ora gúʼyacaʼ xi guiráʼ rudiicabe cani nahuiiniʼ ca para chuʼcaʼ nayecheʼ. Cani racalaʼdxiʼ gapa xiiñiʼ de ca cosa ni gucaa laacabe gúnicabe cosa malu ribinecaʼ binnilídxicaʼ para gábicaʼ laacabe xiñee cadi jneza cani. Ne ora rúnicaʼ zacá, riquiiñecaʼ Biblia ne xcaadxi libru ne revista ni cusiene xiná Biblia, casi libru Lo que los jóvenes preguntan. Respuestas prácticas ne ca tema ni riree lu Torre stiʼ ni rapa ne lu ¡Despertad!c Pa riénecaʼ xi caquiiñeʼ xiiñicaʼ ne qué ruchaacaʼ stiidxacaʼ guiráʼ ora despué de quíxhecaʼ xi zanda o xi qué zanda gúnicabe la? guirácabe zabánicabe nayecheʼ (Mateo 5:37; Filipenses 4:5).
24, 25. Gunáʼ nga caadxi cosa ni zanda guni ca familia ca para chuʼcaʼ nayecheʼ.
24 Peru cadi ngasi naquiiñeʼ guni binni para guibani xiiñicaʼ galán. Napa xidé guyúbicaʼ gúnicaʼ sti cosa ni gusiecheʼ laacabe, pacaa zareechúcabe. Stale familia rietenaláʼdxicaʼ pabiáʼ galán biʼniʼ sentircaʼ dxi yezacaʼ paxaraa, dxi yegudiicaʼ ti buelta galahuiʼ, dxi guyecaʼ ra nisa, dxi yechitenecaʼ xiiñicaʼ ne dxi yegánnacaʼ binnilídxicaʼ o ca xhamígucaʼ. Nuu familia riuuláʼdxicaʼ gúʼndacaʼ nadipaʼ ne nga racané laacaʼ guni sentircaʼ galán. Xcaadxi la? ruiʼcaʼ de xiixa nayaahui ni bizaacacaʼ o xiixa cosa ni nacubi biziidicaʼ. Ne nuu tu laa riuulaʼdxiʼ iquiiñeʼ tiempu stiʼ para guiziidiʼ de carpintería o guiziidiʼ guzáʼ xcaadxi cosa, ne zaqueca guxhidxi xiixa instrumentu, gutiee xiixa cuadru o ganna jma de cani bizáʼ Dios. Pa guni xiiñiʼ binni ca cosa riʼ la? maʼ qué zuyúbicabe gúnicabe ni cadi jneza ne maʼ qué zaníʼ íquecabe modo si zanda chúʼcabe nayecheʼ nga gúʼyacabe televisión o gucaadiágacabe radiu. Jma nayecheʼ riuu binni ora guni xiixa que guyadxí si.
25 Ca reunión social ca laaca zanda gacané cani binni. Pa guʼyaʼ chaahuiʼ binni modo gaca cani ne cadi gaca cani naróʼbapeʼ ne cadi iquiiñecaʼ stale tiempu para laacani la? zanda gacanécani xiiñicaʼ chuʼcaʼ nayecheʼ. Laaca zacanécani laacabe gannaxhiicabe jma xcaadxi xpinni Cristu (zanda gúʼndaluʼ Lucas 14:13, 14; Judas 12).
ZANDA GACANETU BINNILÍDXITU PARA CADI GUIREECHUCAʼ
26. Xi guenda jma caquiiñeʼ gapa binni para gacané binnilidxi ti cadi guireechucaʼ.
26 Dxandipeʼ riquiiñeʼ gúnitu stale stipa para gápatu binnilídxitu de ca cosa malu ni runi binni guidxilayú. Peru nuu sti cosa ni cadi naquiiñeʼ gusaana de gúnitu: gannaxhiitu binnilídxitu. Zacá zuni sentir ca xiiñitu nuu tu cayapa laacaʼ ra lídxicaʼ ne ziuuláʼdxicaʼ güicaʼ diidxaʼ ne jma nagana zaca para binni guidxilayú cueechú laacaʼ. Peru gástiruʼ sti cosa ni jma zacané familia stitu que gannaxhiitu Jiobá. Ora nadxiisaa ca familia ca ne nadxiicaʼ Jiobá, jma nagana raca para xiiñicaʼ gudxii déchecaʼ Jiobá ne qué lica zaníʼ íquecaʼ gúnicaʼ ca cosa ni nanaláʼdxibe. Cani napa xiiñiʼ ne rannaxhii Jiobá de guidubi ladxidóʼ rúnicaʼ stipa pur chinándacaʼ ejemplu stibe. Nga runi, rannaxhiicaʼ xiiñicaʼ, riénecaʼ laacabe ne qué ridíʼdisucaʼ ora riguu jnézacaʼ laacabe (Efesios 5:1; Santiago 3:17). Pa gúnitu zacá, qué lica zaníʼ ique ca xiiñitu napa Jiobá ti lista ra cá xi cadi naquiiñeʼ gúnicaʼ dede guni sentircaʼ cayatixhieʼcaʼ, ne maʼ qué zuyúbicaʼ gudxiidéchecaʼ Jiobá.
27. Ximodo zanda guni binnilídxitu ni jneza, neca nabánicaʼ ndaaniʼ ti guidxilayú malu.
27 Zusiecheʼ ca familia ca ladxidóʼ Jiobá pa gúnicaʼ stipa pur chuʼcaʼ tobi si, gánnacaʼ iquiiñecaʼ tiempu sticaʼ né guendabiaaniʼ ne cadi gudiicaʼ lugar guicá guiráʼ cosa ni cadi jneza runi binni guidxilayú laacaʼ (2 Pedro 3:14; Proverbios 27:11). Jesucristu qué nudii lugar nucaa binni guidxilayú ni nuu lu naʼ Binidxabaʼ laa nuchee, ne ejemplu stibe zinanda ca familia ca. Ante gátibe guniʼbe: «Ma udixhe dxie guidxilayú» (Juan 16:33). ¡Galán guni familia stitu zacaca ti guibánitu nayecheʼ sin qué chuʼ dxi gátitu!
a Pa racaláʼdxitu gánnatu pa biaʼsi nga cheʼ xiiñitu scuela roʼ la? biiyaʼ folletu Los testigos de Jehová y la educación, yaza 4-7, ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá.
b Diidxaʼ hebreu ni bitiixhicabe casi «guxidxi» laaca zanda gutiixhicabe ni casi «quite», «guni xiixa saa» o «chuʼ nayecheʼ».
c Ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá.