Lagusiidiʼ xiiñitu ne guendarannaxhii
«Ne intiisi guni tu, laguni ne amor.» (1 CORINTIOS 16:14.)
1. Ximodo runi sentir stale binni ora gale xiiñiʼ.
STALE binni guizáʼ riecheʼ ora gale xiiñiʼ. Ti gunaa ni láʼ Aleah guníʼ sicaríʼ ora gupa ti xiiñiʼ: «Ora biiyaʼ xiiñeʼ gúlesi la? guizáʼ biecheʼ. Qué huayuu dxi guuyaʼ ti baʼdudxaapaʼ huiiniʼ sicarú casi xiiñeʼ». Peru neca nayecheʼ riuu binni ora gale xiiñiʼ la? laaca riuucaʼ xizaa. Zacá rihuínnini lu ca diidxaʼ guníʼ xheelaʼ Aleah: «Ni jma riguaa xaíqueʼ nga pa zanda gusiideʼ xiiñeʼ gudxiilú ca guendanagana ni gapa». Stale de cani napa xiiñiʼ laaca zacaca riníʼ íquecaʼ, ne nánnacaʼ nápacaʼ xidé gusiidicaʼ xiiñicaʼ ne guendarannaxhii. Ca xpinni Cristu ni napa xiiñiʼ ni racalaʼdxiʼ gusiniisi laacabe ne guendarannaxhii la? laaca zácani nagana para laacaʼ. Gunáʼ nga chupa chonna de ca guendanagana ca yaʼ.
2. Xi guendanagana rapa cani napa xiiñiʼ.
2 Mayaca guiluxe ca últimu dxi nabáninu riʼ. Casi na Stiidxaʼ Dios, lu Guidxilayú riʼ nuu stale binni ni cadi nadxii stobi. Dede ndaaniʼ ca familia ca nuu tu qué rannaxhii, tu qué randa rucueeza laca laa, qué rulabi binni ne nabani modo na ique, ne nin ganna pa nuu Dios ne runiná binni (2 Timoteo 3:1-5). Cumu lade guiráʼ clase binni malu ca nga nuunu la? zándaca guquiinde laanu guninanu binnilídxinu cásica rúnicabe. Ne cumu laaca gulené ca binni napa xiiñiʼ ca donda la? nuu tiru ridxiichicaʼ nagueenda pur xiixa ni gaca, riniʼcaʼ xiixa ni qué racaláʼdxicaʼ o rúnicaʼ xcaadxi cosa ni cadi jneza (Romanos 3:23; Santiago 3:2, 8, 9)
3. Xi runi cani napa xiiñiʼ ca ti chuʼ xiiñicaʼ nayecheʼ.
3 Neca ridiʼdiʼ cani napa xiiñiʼ ca lu guiráʼ guendanagana riʼ la? zanda gacanécabe chuʼ xiiñicabe nayecheʼ ne gannaxhiicaʼ Jiobá. Ximodo yaʼ. Ra chinándacabe conseju ni zeeda ndaaniʼ Biblia riʼ: «Ne intiisi guni tu, laguni ne amor» (1 Corintios 16:14). Dxandíʼ, «naquiiñe ganaxhii saa [n]u, purti zacá zaca pe [n]u tobi si» (Colosenses 3:14). Lu primé carta ni bicaa apóstol Pablu ra nuu ca xpinni Cristu de Corinto que guníʼ ximodo zanda gannaxhiisaa binni. Guidúʼyanu chonna de cani zanda guni binni para gusiidiʼ xiiñiʼ (1 Corintios 13:4-8).
Cadi guidxiichitu nagueenda
4. Xiñee cadi naquiiñeʼ guidxiichi cani napa xiiñiʼ ca nagueendaca.
4 Pablu bicaa xii nga ni zúninu primeru pa nadxiinu binni: «Pa nadxii lu stobi la? qué zadxiichi né gá lu laa» (1 Corintios 13:4). Xiñee cadi naquiiñeʼ guidxiichi cani napa xiiñiʼ ca nagueendaca yaʼ. Stale de laacabe nanna nuu stale razón para cadi guidxiichicabe nagueendaca. Guininu chupa chonna de ca razón ca. Ora racalaʼdxiʼ ca baʼduhuiiniʼ ca guicaacaʼ xiixa la? nisi laani maʼ canábacaʼ guiráʼ ora. Nécapeʼ gabi bixhózecaʼ o jñaacaʼ laacaʼ coʼ la? rizíñecaʼ para ganda guicaacaʼ ni racaláʼdxicaʼ. Ora maʼ ziyácacabe hombrehuiiniʼ o dxaapahuiiniʼ la? birá si ni riniʼcaʼ ti gudii bixhózecaʼ lugar gúnicaʼ intiica ni gacaláʼdxicaʼ (Proverbios 22:15). Ne cásica ruchee guiráʼ binni la? laacaʼ nabé rucheecaʼ (Salmo 130:3).
5. Xi zacané cani napa xiiñiʼ ca para guni huantarcaʼ ne cadi guidxiichicaʼ nagueenda.
5 Xi zacané cani napa xiiñiʼ ca para guni huantarcaʼ ne cadi guidxiichinecaʼ laacabe nagueenda yaʼ. Ni zacané laacabe nga cadi gusiaandacabe ca diidxaʼ ni guníʼ rey Salomón riʼ: «Ti hombre ni riene qué ridxiichi nagueenda» (Proverbios 19:11). Para ganda guiénecaʼ xiñee riziñe xiiñicaʼ la? naquiiñeʼ guietenaláʼdxicaʼ laaca guniʼcaʼ «casi riníʼ xcuidi, uníʼ ique[caʼ] casi riníʼ ique xcuidi ne biene[caʼ] biaʼ riene xcuidi» (1 Corintios 13:11). Yanna laatu cani napa xiiñiʼ, ñee cadi laaca guyuu biaje guzíñetu bixhózetu o jñaatu dxi nahuiinitu para gucuaatu xiixa ni gucaláʼdxitu la? Ne dxi jma maʼ biniisitu, ñee cadi guyuu ora guníʼ íquetu qué ñénecabe laatu ne qué ñánnacabe xi guendanagana gúpatu la? Pa gudíʼditu ca nga la? qué zaca nagana para laatu guiénetu xi pur riziñe xiiñitu para guicaa xiixa ni racalaʼdxiʼ, ne xiñee naquiiñeʼ gusietenaláʼdxitu laacabe guiráʼ ora xi naquiiñeʼ gúnicabe ndaaniʼ yoo (Colosenses 4:6). Galán guietenaláʼdxinu ni gudxi Jiobá ca israelita que, purtiʼ gúdxibe laacaʼ gusiidiʼ chaahuicaʼ ca ley que xiiñicaʼ (Deuteronomio 6:6, 7). Diidxaʼ ni biquiiñecabe lu hebreu para gusiidiʼ chaahuicaʼ la? riniʼni «gucaacabe xiixa ndaaniʼ íquecaʼ», ne «guiníʼcabe ni stale biaje». Nga runi cani napa xiiñiʼ ca naquiiñeʼ gábicaʼ laacabe stale biaje de ni na ley stiʼ Dios ti ganda gúnicabe ni. Zacaca naquiiñeʼ gúnitu para gusiiditu xiiñitu xcaadxi cosa ni zaquiiñecaʼ lu xquendanabánicaʼ.
6. Ora qué ridxiichiné binni xiiñiʼ nagueendaca, xiñee qué riníʼ nga cudiibe lugar laa guni xiixa ni qué riuulaʼdxiʼ Dios.
6 Yanna, ora qué ridxiichiné binni xiiñiʼ nagueendaca la? qué riníʼ diʼ nga cudiicabe lugar gúnicaʼ ni qué riuulaʼdxiʼ Dios. Ndaaniʼ Biblia zeeda ti conseju para cani napa xiiñiʼ: «Hombrehuiiniʼ ni rudiicabe lugar laa guni ni gacalaʼdxiʼ la? rusituí lú jñaa». Ne sti ndaa textu ca cayabi laacabe xi gúnicabe para cadi gaca nga: «Zapa xiiñitu guendabiaaniʼ ora iquiiñetu vara ne gulídxetu laacaʼ» (Proverbios 29:15). Ziuu tiru zabi xiiñicabe laacabe qué zanda gulídxecabe laacaʼ. Peru ca familia ni zinanda Cristu la? bixhózecabe o jñaacabe nga runi mandar ne guirútiruʼ ribí tu zanda guni mandar. Ora quíxhecabe xi naquiiñeʼ gaca ndaaniʼ lídxicabe la? qué gápacabe xidé gábicabe xiiñicabe pa zanda gúnicabe ni. Jiobá, Dios ni naca Xaíque stiʼ ca familia ca, maʼ bidii derechu laacabe gusiidicabe xiiñicabe ne gulídxecabe laacaʼ ne guendarannaxhii (1 Corintios 11:3; Efesios 3:15; 6:1-4). Ne ora gulidxe binni xiiñiʼ la? laaca zusihuinni cayuni sti cosa ni bizeeteʼ Pablu que, casi chiguidúʼyanu riʼ.
Modo gulídxetu xiiñitu ne guendarannaxhii
7. Xi zabeendú binni pa gulidxe xiiñiʼ, ne ximodo naquiiñeʼ gúnicabe ni.
7 Pablu guníʼ xcaadxi diidxaʼ riʼ: «Pa nadxii lu stobi la? [zácaluʼ nachaʼhuiʼ ne laa]» (1 Corintios 13:4). Cani napa xiiñiʼ ca naquiiñeʼ gulídxecaʼ laacabe ora maʼ guniʼcaʼ gúnicaʼ ni, peru naquiiñeʼ gácacabe nachaʼhuiʼ ora gúnicabe ni. Zacá zinándacabe ejemplu stiʼ Jiobá, purtiʼ laabe rulídxebe cani nadxiibe casi guníʼ apóstol Pablu. Peru ora maʼ cuzeeteʼ Biblia de gulidxe binni xiiñiʼ la? cadi caníʼ diʼ ni naquiiñeʼ tindené si binni laacabe, sínuque laaca naquiiñeʼ gusiidiʼ laacabe ximodo guibánicabe. Yanna, ximodo zacané ni gúnitu laacabe yaʼ. Pablu guníʼ: «Peru nabé racané ni cani nuu para iziidiʼ, purti ora ma udiʼdi ni la? zuuya cabe ma zanda sa cabe jma jneza, ne ma nuu dxí ladxidóʼ cabe» (Hebreos 12:6, 11). Yanna, xi zabeendú cani napa xiiñiʼ ca pa gácacaʼ nachaʼhuiʼ ora gusiidicaʼ laacabe modo na Stiidxaʼ Dios yaʼ. Pa gúnicabe nga, zacanécabe xiiñicabe chuulaʼdxiʼ guni ni jneza ora maʼ huaniisi ne chuʼdxí ladxidóʼ. Pa gudii xiiñicabe lugar gulidxe Jiobá laacaʼ la? zácacaʼ binni nuu xpiaaniʼ, binni nanna ne binni riene, ca ndiʼ nga cani jma risaca que oro ne plata (Proverbios 3:11-18).
8. Xi riaa ca baʼduʼ ca gúnicaʼ ora qué rulidxe bixhózecaʼ o jñaacaʼ laacaʼ.
8 Yanna, pa qué gulídxetu xiiñitu ora caquiiñeʼ ni la? cadi cayácatu nachaʼhuiʼ ne laacabe. Jiobá biquiiñeʼ Salomón para gucaa ca diidxaʼ riʼ: «Tu qué rulidxe xiiñiʼ la? nanalaʼdxiʼ laabe, peru ni nadxii xiiñiʼ la? ruyubi gulidxe laabe ora caquiiñebe ni» (Proverbios 13:24). Ca binni ni maʼ biindaʼ ximodo zanda gusiniisi binni xiiñiʼ nacaʼ pa qué gulídxecabe xiiñicabe ora maʼ guníʼcabe gúnicabe ni la? riaa xiiñicabe gúnicaʼ ni racaláʼdxisicaʼ ne qué riuucaʼ nayecheʼ. Peru ca hombrehuiiniʼ o dxaapahuiiniʼ ni riene binnilídxicaʼ laacaʼ ne riguíxhecabe xi zanda gúnicaʼ ne xi qué zanda la? jma rucaa íquecaʼ guiziidicaʼ ra scuela, jma galán riuunecaʼ xcaadxi binni ne jma nayecheʼ riuucaʼ que xcaadxi. Casi maʼ bidúʼyanu ca, pa raca cani napa xiiñiʼ ca nacháʼhuicaʼ ne xiiñicaʼ ora gulídxecaʼ laacabe la? rusihuínnicabe nadxiicabe laacaʼ.
9. Cani napa xiiñiʼ ca, xi naquiiñeʼ gusiidicaʼ laacabe, ne xi naquiiñeʼ gábicaʼ laacabe.
9 Yanna, xi naquiiñeʼ guni cani napa xiiñiʼ ca para gulídxecaʼ laacabe ne guendarannaxhii ne gusihuínnicaʼ nacháʼhuicaʼ ne laacabe yaʼ. Naquiiñeʼ gábicabe xiiñicabe xi naquiiñeʼ guni. Ne gusiidicabe laacaʼ dede ora nahuiinicaʼ pabiáʼ naquiiñeʼ gúnicaʼ ni na ca conseju stiʼ Biblia ne gúnicaʼ xcaadxi cosa ni canabaʼ Jiobá para guni adorarcaʼ laabe (Éxodo 20:12-17; Mateo 22:37-40; 28:19; Hebreos 10:24, 25). Cani napa xiiñiʼ ca naquiiñeʼ gábicaʼ laacabe qué ruchaa diʼ Jiobá ni canabaʼ laanu gúninu.
10, 11. Ante quixhe ca familia ca xi gúnicaʼ, xiñee naquiiñeʼ gúʼyacaʼ xi racalaʼdxiʼ xiiñicaʼ.
10 Bixhoze ne jñaa binni nga riguixhe ni gaca ndaaniʼ yoo, ne ribézacaʼ guni xiiñicaʼ ni. Pa gudiicabe lugar guiníʼ xiiñicabe ora maʼ caguíxhecabe xi gúnicabe ra yoo la? jma nagueenda zuzuubacaʼ diidxaʼ. Casi pa caquiiñeʼ quíxhecabe pora guibiguetaʼ xiiñicabe ra yoo la? laacabe zanda quíxhecabe ti hora. O primeru zanda guiníʼ xiiñicabe pora riuulaʼdxiʼ guibiguetaʼ, de racá maʼ guiníʼcabe pora racaláʼdxicabe guibiguetaʼ xiiñicabe, peru laacabe ne xiiñicabe naquiiñeʼ guiníʼcabe xiñee caguíxhecabe hora guníʼcabe ca. Yanna, pa xiiñicabe qué chuulaʼdxiʼ hora gudíxhecabe ne laacabe laaca qué chuuláʼdxicabe ora guníʼ xiiñicabe ca yaʼ. Pa xiiñicabe caguixhe ti hora guiuu ne cadi cucheené ca conseju stiʼ Dios la? zanda quíxhecabe chuʼ xiiñicabe ora gudxi laacabe. Peru, ñee cadi rusihuinni nga qué ganda guni mandárcabe xiiñicabe la?
11 Para guicábinu ni gunabadiidxanu ca la? guidúʼyanu ximodo rihuinni nadxii Jiobá binni pur modo runi mandar, casi bíʼnibe ni ne Lot ne binnilidxi. Ca ángel que bireenecaʼ laacabe de ndaaniʼ guidxi Sodoma ne gúdxicaʼ Lot: «¡Bixooñeʼ guyé lu ca dani ca ti cadi gátiluʼ!». Peru Lot guníʼ: «¡Coʼ Jiobá, racá coʼ!». Óraque guníʼ Lot paraa racalaʼdxiʼ cheʼ: «Biiyaʼ, guidxi riʼ gaxha nuu para guxooñeʼ racá, ne nahuiiniʼni. Bidii lugar guxooñeʼ racá». Ximodo bicabi Jiobá laabe yaʼ. Jiobá gudxi laabe: «Cayeneʼ lii, guyé ra naluʼ ca» (Génesis 19:17-22). Ñee maʼ qué ñanda ñuni mandar Jiobá Lot nga ora bidiibe lugar cheʼ ra na la? ¡Coʼ! Ni bíʼsinibe nga bicaadiágabe Lot ne jma biénebe laa. Laatu cani napa xiiñiʼ, ora quíxhetu xiixa ni guni binnilídxitu la? ziuu ora zapatu xidé gúʼyatu xi racalaʼdxiʼ xiiñitu.
12. Xi zacané ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ ca para gúnicaʼ ni jneza.
12 Aparte de quíxhecabe xi gaca ndaaniʼ lídxicabe la? laaca naquiiñeʼ gábicabe xiiñicabe xi zácacaʼ pa qué guzuubacaʼ diidxaʼ. Ne ora maʼ biénecabe nga la? óraca maʼ riquiiñeʼ gánnacabe naquiiñeʼ gúnicabe ni na bixhózecabe ne jñaacabe. Pa guiníʼ binni zulidxe xiiñiʼ ne qué liica guni ni la? qué zusihuinni nadxii laacabe. Stiidxaʼ Dios na: «Pa qué gulídxecabe xiiñicabe nagueenda ca pur xiixa ni malu biʼniʼ la? qué zusaana de gúnicaʼ ni malu» (Eclesiastés 8:11). Peru cumu nadxiicabe xiiñicabe la? qué zulídxecabe laa nezalú binni o nezalú ca xhamigu para cadi guituilú. Yanna, ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ ca la? naquiiñeʼ gánnacaʼ ndiʼ, ora maʼ guníʼ bixhózecaʼ o jñaacaʼ zanda gúnicaʼ xiixa la? zanda gúnicabe ni, ne ora gábicabe laacaʼ qué zanda gúnicaʼ ni la? naquiiñeʼ guzuubacaʼ diidxaʼ, ne maca nánnacaʼ xi zácacaʼ pa qué gúnicaʼ ni na bixhózecaʼ o jñaacaʼ (Mateo 5:37). Ora guiénecabe ca ndiʼ la? zúnicabe ni jneza, zápacabe respetu bixhózecabe ne jñaacabe ne jma zannaxhiicabe laacaʼ.
13, 14. Ximodo zanda chinanda cani napa xiiñiʼ ca ejemplu stiʼ Jiobá ora gulídxecaʼ xiiñicaʼ.
13 Binni ni nadxii xiiñiʼ la? zulidxe xiiñiʼ biaʼ caquiiñeʼ ni ne biaʼ laa. Ti gunaa ni láʼ Pam rietenalaʼdxiʼ xi biʼniʼ ne ca xiiñiʼ: «Guiropaʼ xiiñidxaapadu caquiiñeʼ gulídxedu laacaʼ gadxé gadxé modo. Modo rulídxedu tobi que la? racaneni laa peru qué racanédini stobi que». Larry, xheelaʼ gunaa ca guníʼ: «Ni huaniisi que riuulaʼdxiʼ guni ni racalaʼdxiʼ, ne óraruʼ gulídxedu laa oraqueruʼ ruzuubaʼ diidxaʼ. Peru ni jma nahuiiniʼ que ne guinísidu ne guuyadxisidu lú maca ziguzuubaʼ diidxaʼ». Dxandíʼ, cani nadxii xiiñiʼ la? ruyúbicaʼ ni jma zacané cada tobi de ca xiiñicaʼ.
14 Jiobá nga cudii ejemplu ni jma galán para cani napa xiiñiʼ, purtiʼ laabe runibiaʼbe paraa naguidxi cada tobi de ca xpínnibe ne paraa nadacaʼ (Hebreos 4:13). Ne ora rulídxebe laacaʼ la? maca nánnabe ximodo gúnibe ni, ninla rácabe naduxhuʼ la? ninla rudiibe lugar laacaʼ gúnicaʼ ni racaláʼdxicaʼ, sínuque rulídxebe laacaʼ biaʼ caquiiñecaʼ ni (Jeremías 30:11). Laatu cani napa xiiñiʼ, ñee nánnatu xi runi xiiñitu jneza ne xi qué rúnicaʼ jneza ne ruyúbitu ximodo gusiiditu laacaʼ ne guendarannaxhii la? Pa zacá ni la? cusihuínnitu pabiáʼ nadxiitu laacabe.
Lagacané xiiñitu guiníʼ ni nuu ndaaniʼ ladxidóʼ
15, 16. Ximodo zanda gusiidiʼ binni xiiñiʼ para guiníʼ ni dxandíʼ, ne ximodo huayuni caadxi Testigu ni.
15 Ndiʼ nga sti cosa ni guníʼ Pablu runi binni ora nadxii stobi «qué zieche [...] ora uchee, sínuque ora guni jneza» (1 Corintios 13:6). Ximodo gusiiditu xiiñitu chuulaʼdxiʼ guni ni jneza ne guiníʼ ni nuu ndaaniʼ ladxidóʼ yaʼ. Tobi de cani zanda gúnitu nga gábitu laabe guiniʼbe xipeʼ runi sentirbe, nécapeʼ qué chuuláʼdxitu ni guiniʼbe ca. Nabé nayecheʼ ziuutu ora gunadiágatu jneza guiráʼ ni riníʼ xiiñitu ne ora gánnatu xi runi sentircaʼ. Peru ziuu biaje zunadiágatu zaníʼ ca xiiñitu xiixa ni cadi jneza (Génesis 8:21). Xi naquiiñeʼ gúnitu óraca yaʼ. Zándaca ni jma nagueenda gúnitu nga gulídxetu xiiñitu pur ni guníʼ que. Peru pa gúnitu nga la? xiiñitu zaziidiʼ guiníʼ ca diidxaʼ si ni riuuláʼdxitu. Yanna, pa guiníʼcabe xiixa ni gusihuinni qué runi respetárcabe laatu la? naquiiñeʼ gulídxetu laacabe nagueendaca óraca. Peru gadxé nga gusiiditu xiiñitu guiníʼ jneza, ne gadxé nga gucaatu laacaʼ guiniʼcaʼ modo racaláʼdxitu.
16 Ximodo zanda gacanetu xiiñitu guiníʼ ni dxandíʼ yaʼ. Aleah, gunaa ni bizéʼtenu primé que guníʼ: «Maʼ bisíʼdidu ca xiiñidu guiníʼ ni dxandíʼ. Para guca nga la? bínidu stipa ti cadi guidxiichitu nagueenda ora gunadiágadu guiníʼ ca xiiñidu xiixa ni guchiichi laadu». Ne Tom, ti hombre ni napa xiiñiʼ guníʼ sicaríʼ: «Gucanedu dxaapahuiiniʼ stidu para cadi gusiguii laadu, neca nuu biaje guiniʼbe xiixa ni qué chuuláʼdxidu. Riníʼ íquedu pa cada guiniʼbe xiixa guchúʼgudu lu stiidxabe para gábidu laabe xi naquiiñeʼ gúnibe la? zaca feube ne maʼ qué zábibe laadu xipeʼ nga nuu ladxidoʼbe. Rábidu jma galán nga gucaadiágadu laabe purtiʼ zacá laaca zucaadiágabe laadu». Dxandíʼ, naquiiñeʼ guzuubaʼ xiiñitu diidxaʼ (Proverbios 6:20). Peru zanda gacanétu xiiñitu guiníʼ ique jneza pa laatu guiniʼtu xi nuu ndaaniʼ ladxidoʼto. Vicent, ti hombre ni napa tapa xiiñidxaapaʼ guníʼ: «Stale biaje ora guninedu xiiñidu bidúʼyadu xii nga ni jma galán o ni cadi galán para laacabe. Zacá nga biiyacabe gunáʼ nga ni jma galán gúnicabe. Ne zacá nga biziidicabe guiníʼ íquecabe jneza» (Proverbios 1:1-4).
17. Xi naquiiñeʼ ganna dxichi cani napa xiiñiʼ ca.
17 Casi maʼ bidúʼyanu ca, nin ti binni nga qué zanda chinanda cásipeʼ modo na ca conseju ni zeeda lu Biblia para gusiniisi xiiñiʼ. Peru pa gusihuínnitu nadxiitu xiiñitu ne qué guidxiichitu nagueenda ora gusiiditu laacaʼ la? nabé zusisácacaʼ stipa ni cayúnitu. Laganna dxichi, Jiobá zaguu ndaayaʼ stipa ni cayúnitu (Proverbios 3:33). Yanna, cani napa xiiñiʼ ca racaláʼdxicaʼ gannaxhii xiiñicaʼ Jiobá ne gannaxhii xiiñicaʼ laacaʼ. Peru, ximodo zanda gacanécabe xiiñicabe guni ni yaʼ. Lu sti tema ca zadúʼyanu ni.
Rietenalaʼdxuʼ la?
• Xi zacané cani napa xiiñiʼ ca para guni huantarcaʼ ne cadi guidxiichicaʼ nagueenda.
• Ximodo rusihuinni binni nachaʼhuiʼ ora rulidxe xiiñiʼ.
• Xiñee risácapeʼ nga guiníʼ binni ne zaqueca xiiñiʼ ni nuu ndaaniʼ ladxidoʼcaʼ
[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 21]
Ñee rietenaláʼdxitu ximodo gúcatu dxi nahuiinitu la?
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 22]
Ñee racanetu xiiñitu guiníʼ ni nuu ndaaniʼ ladxidóʼ la?