BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w07 1/9 yaza 27-31
  • Lagusiidiʼ xiiñitu gannaxhii Jiobá

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Lagusiidiʼ xiiñitu gannaxhii Jiobá
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2007
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Lagudii ti ejemplu galán laacabe
  • Laguni orarné xiiñitu
  • Lagacané xiiñitu chuulaʼdxiʼ guʼndaʼ Biblia
  • Risácapeʼ nga chúʼnetu binnilídxitu tobi si
  • Xi naquiiñeʼ guni xiiñicabe
  • Bisiniisi ca xiiñiluʼ jneza ndaaniʼ ti guidxilayú ra runi binni guiráʼ ni racalaʼdxiʼ
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
  • Lagusiidiʼ xiiñitu ne guendarannaxhii
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2007
  • Padre caʼ, lagacané ca xiiñitu gannaxhiicaʼ Jehová
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2022
  • Lagusiidiʼ ca xiiñitu dede nahuiinicaʼ
    Ximodo guibanineluʼ binnilídxilu’ nayeche’
Biiyaʼ jma
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2007
w07 1/9 yaza 27-31

Lagusiidiʼ xiiñitu gannaxhii Jiobá

«Casi flecha ni naaze ti hombre nadipaʼ nga zeeda gaca xiiñiʼ binni ni gupa dxi nahuiiniʼ.» (SALMO 127:4.)

1, 2. Ximodo ndiʼ zeeda gaca xiiñiʼ binni «casi flecha ni naaze ti hombre nadipaʼ».

TI HOMBRE ni chigusindaa ti flecha la? primeru nápabe xidé gucuí chaahuibe flecha ca lu doo stiʼ arcu stibe, de racá maʼ gusigaabe doo stiʼ arcu ca para gundaabe flecha ca. Nécapeʼ nadipaʼ nga para gusigaabe ni la? qué zundaagádibe flecha ca pa cayuuyarube paraa chigucuibe ni. Yanna, ñee zucuibe ni ra racaláʼdxibe ca la? Para nga naquiiñeʼ gánnabe chonna cosa, tobi de laacani nga gánnabe gusindaabe ni, stobi nga pa galán flecha stibe, ne últimu la? pa qué zabeechú bi ni ora maʼ bindaabe ni.

2 Rey Salomón na zeeda gaca xiiñiʼ binni «casi flecha ni naaze ti hombre nadipaʼ» (Salmo 127:4). Guidúʼyanu ximodo zeeda gaca binni napa xiiñiʼ casi hombre ni chigusindaa ti flecha. Ti hombre ni chigusindaa ti flecha la? qué zabeza diʼ xadxí para gundaa ni, purtiʼ naquiiñeʼ gusindaabe ni nagueenda pa rápabe gana gucuibe ni ra racaláʼdxibe. Zacaca nga rizaaca binni ne xiiñiʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ cadi xadxí diʼ nga ziuu xiiñicabe lúcabe para gacanécabe laacaʼ gannaxhiicaʼ Jiobá de guidubi ladxidoʼcaʼ. Para laacabe la? ruluíʼ lu chupa chonna iza si nga riniisi xiiñicabe ne maca zecaʼ de ra lídxicabe (Mateo 19:5). Ñee zannaxhiiruʼ xiiñicabe Jiobá ne zúnirucaʼ ni nabe neca maʼ qué guínnicaʼ ra nuucabe, casi ñácacaʼ ti flecha ni chindá ra racaláʼdxicabe la? Para nga caquiiñeʼ caadxi cosa. Lu tema riʼ zadúʼyanu chonna de laacani: pa nanna bixhózecabe ne jñaacabe gusiniisi laacabe, ximodo nabaninécabe ca xiiñicabe ne pa runi xiiñicabe guiráʼ ni rusiidicabe laacaʼ. Guidúʼyanu primeru xi naquiiñeʼ guni binni ni napa xiiñiʼ.

Lagudii ti ejemplu galán laacabe

3. Xiñee naquiiñeʼ gudii cani napa xiiñiʼ ca ti ejemplu galán xiiñicaʼ ne cadi guiníʼsicaʼ xi naquiiñeʼ gaca.

3 Jesús biʼniʼ guiráʼ ni bisiidiʼ, zacá bidiibe ti ejemplu galán para binni napa xiiñiʼ (Juan 13:15). Qué zanda diʼ guininu zacá de ca fariseu que, purtiʼ Jesús bizeeteʼ riníʼcabe gaca stale cosa peru laapecabe qué rúnicabe gastiʼ (Mateo 23:3). Nga runi cani napa xiiñiʼ la? naquiiñeʼ gudiicaʼ ti ejemplu galán laacabe pa racaláʼdxicaʼ gannaxhiicabe Jiobá. Yanna, pa puru riníʼsicaʼ xi naquiiñeʼ gaca peru qué rúnicaʼ gastiʼ la? pur gana si guiráʼ ni guiniʼcaʼ, casi ti arcu ni qué gapa doo stiʼ (1 Juan 3:18).

4. Xi naquiiñeʼ guiníʼ ique cani napa xiiñiʼ ca, ne xiñee.

4 Nabé risaca ejemplu stiʼ ca binni ni napa xiiñiʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ para gunnaxhiicabe Dios la? biiyacabe ejemplu stiʼ Jesús. Zacaca nga para guiziidiʼ xiiñicabe gannaxhii Jiobá, naquiiñeʼ gúʼyacaʼ ejemplu stiʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ. Riquiiñeʼ guietenaláʼdxicabe zaca xiiñicabe binni nachaʼhuiʼ pa guidxaagacaʼ binni nachaʼhuiʼ ne zácacaʼ binni malu pa guidxaagacaʼ binni malu (1 Corintios 15:33). Yanna, cumu laacabe nga cani jma xhamigu ca baʼduʼ ca laga nahuiinirucaʼ la? laacabe nga zanda gábicabe laacaʼ xi naquiiñeʼ gúnicaʼ. Nga runi naquiiñeʼ guiníʼ íquecabe sicaríʼ: «Ñee ruuyaʼ xiiñeʼ naa casi ti binni ni nuu xpiaaniʼ ni zanda gaca xhamigu la? Ñee rucaa ejemplu stinneʼ laabe gúnibe ni jneza la? Xi ejemplu cudiéʼ laabe lu ca cosa ni jma risaca casi oración ca ne guundaʼ Biblia yaʼ».

Laguni orarné xiiñitu

5. Xi riziidiʼ xiiñiʼ binni ora guʼyaʼ runi orar bixhoze ne jñaa.

5 Ca xiiñitu zaziidicaʼ stale de Jiobá ora gunadiágacaʼ modo runi orartu. Casi ora gúʼyacabe laatu guni orartu ante guzulú gúʼndatu Stiidxaʼ Dios la? zaziidicabe caquiiñeʼ gánnanu de Dios, ne ora guni orartu ante goto la? zánnacabe rudii Jiobá guiráʼ ni caquiiñenu para guibáninu, ne pur nga naquiiñeʼ gudiʼnu xquíxepeʼ laabe pur laacani. Zacá zaziidicabe stale cosa ni risaca (Santiago 1:17).

6. Xi zanda guni cani napa xiiñiʼ ca para gusiidicaʼ laacabe rizaalaʼdxiʼ Jiobá cada tobi de laacabe.

6 Laaca naquiiñeʼ guni orarnécabe xiiñicabe stiʼ ora, cadi ora si maʼ chiguundacabe Biblia o chitócabe. Xiñee yaʼ. Purtiʼ óraca zanda guzeetecabe xcaadxi cosa ni caquiiñeʼ cada tobi de laacabe para guibánicabe jneza. Zacá zusiidicabe xiiñicabe gúʼyacaʼ Jiobá casi ti binnilídxicaʼ ne guiénecaʼ rizaalaʼdxiʼ Jiobá cada tobi de laacaʼ (Efesios 6:18; 1 Pedro 5:6, 7). Sicaríʼ guníʼ ti hombre: «Biʼniʼ orarnedu dxaapahuiiniʼ stidu dede dxi gule. Dxi jma maʼ ziniisibe la? bizéʼtedu lu ca oración bininedu laabe que xcaadxi cosa ni caquiiñebe, casi tu zanda gaca xhamígube. Zacá bínidu dede dxi bichaganabe, qué nidiʼdiʼ nin ti dxi sin qué ñuni orarnedu laabe». Yanna laatu cani napa xiiñiʼ, ñee runi orarnetu xiiñitu guiráʼ dxi la? Ñee zanda gacanetu laacabe gúʼyacabe Jiobá casi ti xhamígucabe ni racalaʼdxiʼ gacané laacabe chúʼcabe nayecheʼ, chúʼcabe nazaaca ne guiziidicabe de laa la? (Filipenses 4:6, 7.)

7. Xi naquiiñeʼ ganna cani napa xiiñiʼ ca para guzeetecaʼ xiixa ni jma caquiiñeʼ xiiñicaʼ ora guni orarnecaʼ laacabe.

7 Peru para gánnacabe xi caquiiñeʼ guzeetecabe ora guni orarnécabe xiiñicabe la? naquiiñeʼ gánnacabe ximodo nuucaʼ. Guidúʼyanu xi biʼniʼ ti hombre ni napa chupa dxaapahuiiniʼ, laabe guniʼbe: «Cada guiluxe ti semana riníʼ iqueʼ: “Xi guluu xizaa ca xiiñeʼ semana riʼ pue. Xi guiráʼ cosa galán bíʼnicabe ca dxi riʼ yaʼ”». Laatu cani napa xiiñiʼ, xiñee qué gúnitu zacaca yaʼ. Zacaneni laatu gánnatu xi guiniʼtu ora guni orarnetu ca xiiñitu. Ora gúnitu zacá la? zusiiditu laacabe guiniʼnécabe Jiobá, Dios ni rucaadiaga oración, peru cadi ngasi diʼ, sínuque laaca zusiiditu laacabe gannaxhiicabe laabe (Salmo 65:2).

Lagacané xiiñitu chuulaʼdxiʼ guʼndaʼ Biblia

8. Xiñee riquiiñeʼ gacané binni xiiñiʼ para guiaa guʼndaʼ ne guiene Stiidxaʼ Dios.

8 Ti cosa ni zanda gacané xiiñicabe para chuʼ gaxha de Dios nga gúʼyacaʼ pabiáʼ riuulaʼdxiʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ guʼndaʼ Biblia. Para gaca xhamígunu tuuxa la? naquiiñeʼ gucaadiáganu laa ne cadi puru laasi gucaadiaga laanu. Zacaca nga para gaca xhamígunu Jiobá, laaca naquiiñeʼ gucaadiáganu laabe. Ne ti modo para gucaadiáganu Dios nga guidúʼndanu ne guiénenu Biblia ne iquiiñenu guiráʼ ni rudii «mozo ni nuu xpiaaniʼ» laanu (Mateo 24:45-47). Nga runi, para guiale de ndaaniʼ ladxidóʼ xiiñicabe gaca xhamígucaʼ Jiobá ne cadi guixélecaʼ de laabe la? naquiiñeʼ gacanécabe laacaʼ guiaacaʼ gúʼndacaʼ ne guiénecaʼ Stiidxaʼ Dios.

9. Xi zacané xiiñiʼ binni para ganda guiaa guʼndaʼ Stiidxaʼ Dios gatigá.

9 Xi zacané ca xiiñicabe para chuuláʼdxicaʼ gúʼndacaʼ Stiidxaʼ Dios gatigá yaʼ. Ni zacané laacaʼ nga ejemplu stiʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ. Yanna laatu cani napa xiiñiʼ, ñee ruuyaʼ ca xiiñitu laatu gúʼndatu Biblia gatigá ne guiénetu ni la? Zándaca nabé rúnitu dxiiñaʼ para guidxélatu ni gócabe ne qué ganda cueetu tiempu para gúʼndatu ne guiénetu Stiidxaʼ Dios. Peru laguiníʼ ique: «Ñee ruuyaʼ ca xiiñeʼ nisi xaʼnaʼ tele maʼ zubaʼ la?». Pa zacá ni, ñanda niquiiñetu tiempu ca para gúʼndatu Biblia ne zacá quíxhetu ti ejemplu galán para laacabe la?

10, 11. Xiñee riquiiñeʼ guʼndané binni xiiñiʼ Biblia guiráʼ semana.

10 Sti modo para gusiidicabe xiiñicabe gucaadiaga Jiobá nga guʼndanécabe laacaʼ Biblia guiráʼ semana (Isaías 30:21). Zándaca chuʼ tu náʼ cadi caquiiñeʼ guni zacá pa maʼ rié ca xiiñiʼ guiráʼ guendaridagulisaa ni rápanu. Peru nuu stale razón para gúʼndanetu binnilídxitu Biblia. Primé la? purtiʼ Jiobá nga cayuni mandar cani napa xiiñiʼ gusiidicaʼ laacabe (Proverbios 1:8; Efesios 6:4). Ne ora gúʼndanetu binnilídxitu Biblia la? ránnacabe laaca naquiiñeʼ guni adorárcabe Dios ndaaniʼ lídxicabe ne cadi nezalú si binni (Deuteronomio 6:6-9).

11 Ne pa nánnacabe ximodo naquiiñeʼ guʼndanécabe xiiñicabe la? zánnacabe xi riníʼ ique xiiñicabe de ni rusiidiʼ Biblia ne xi riníʼ íquecaʼ de modo na Dios naquiiñeʼ guibánicaʼ. Nga runi, laga nahuiiniruʼ xiiñicabe zanda iquiiñecabe ca libru ni rusiene stale cosa ni zeeda lu Biblia, casi libru Guizíʼdinu de Maestru Ni Jma Nanna Gusiidiʼ.a Stale de ca párrafo stiʼ libru ca rinábani ca baʼduʼ ca guiniʼcaʼ xi riníʼ íquecaʼ de tema ni cayuundacaʼ luni. Pa ora maʼ cayuundanécabe xiiñicabe iquiiñecabe ca textu ni zeeda luni para gacanécabe laacaʼ guiníʼ íquecaʼ la? zusiidicabe laacaʼ gánnacaʼ «uná nga jneza ne uná nga ni cadi jneza» (Hebreos 5:14).

12. Xi zanda guni cani napa xiiñiʼ para gusiidicaʼ laacabe ni naquiiñeʼ gánnacabe, ne ximodo huayúniluʼ ni.

12 Peru ora maʼ ziniisicabe jma la? riquiiñeʼ guiziidicabe guiráʼ ni naquiiñeʼ gánnacabe biaʼ iza stícabe. Guidúʼyanu xi biʼniʼ ti guendaxheelaʼ ora gudxi chupa dxaapahuiiniʼ stícabe laacabe pa zaa checaʼ ti baile ni chigaca ra scuela sticaʼ. Bixhózecabe guníʼ: «Gúdxidu laacabe ora guidúʼndadu Biblia sti biaje la? maʼ laacabe gácacabe casi bixhózedu ne jñaadu ne laadu gácadu casi xiiñicabe. Neca zanda cuí cada tobi de laacabe tu gaca la? guirópacabe naquiiñeʼ gúʼndacabe de tema que, ne gusiénecabe laadu pa jneza ngue chuudu baile stiʼ scuela que». Xi biʼniʼ xiiñicabe yaʼ. Bixhózecabe guníʼ : «Guizáʼ bidxagayaadu purtiʼ bidiicabe cuenta xii nga jneza ne cadi jneza, ne biluíʼcabe laadu xiñee na Biblia cadi galán diʼ chuudu raqué. Ne ni jma bidxagayaadu nga ora gúdxicabe laadu gunáʼ nga xcaadxi cosa ni jma jneza gúnidu lugar de chuudu baile que. Dxi que jmaruʼ si biénedu xi riníʼ íquecabe ne xii nga ni riuuláʼdxicabe». Para cadi gusaana cani napa xiiñiʼ de gúʼndanecaʼ xiiñicaʼ ne gusiidicaʼ laacabe ni naquiiñeʼ gánnacabe la? naquiiñeʼ gúnicaʼ stale stipa ne guiníʼ íquecaʼ ximodo gúʼndanecaʼ laacabe. Guizáʼ stale nga ni zabeendúcabe pur guiráʼ ni gúnicabe (Proverbios 23:15).

Risácapeʼ nga chúʼnetu binnilídxitu tobi si

13, 14. 1) Xi zanda guni cani napa xiiñiʼ para chuʼ binnilídxicaʼ tobi si. 2) Xi zudii cani napa xiiñi ca cuenta pa guiniʼcaʼ laaca rucheecaʼ.

13 Pa ti hombre chigundaa ti flecha ne gastiʼ ni guchiiñaʼ ni la? zabini ra racaláʼdxibe. Zacaca nga ne xiiñiʼ binni, jma nagueenda zaziidicabe gannaxhiicabe Jiobá pa bixhózecabe ne jñaacabe gúnicaʼ stipa pur chuʼcaʼ tobi si. Discípulo Santiagu bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Zaree ndu xhiiña cani runi pur chuʼ binni tobi si, purti cayuni ca jneza ne laca cayacané ca ca xcaadxi guni jneza» (Santiago 3:18). Yanna, xi zanda guni cani napa xiiñiʼ para chuʼ binnilídxicaʼ tobi si yaʼ. Naquiiñeʼ guihuinni nuu guendaxheelaʼ stícabe galán. Pa guʼyaʼ xiiñicabe nadxiisaacabe ne rapasaacabe respetu la? jma nagueenda zusiidicabe laacaʼ gannaxhiicaʼ ne guni respetarcaʼ binni, ne jma zuni respetarcaʼ ne zannaxhiicaʼ Jiobá (Gálatas 6:7; Efesios 5:33). Casi maʼ bidúʼyanu ca, pa nadxiisaacabe ne rápacabe respetu la? zacané nga chuʼ binnilídxicabe tobi si. Ne ora nuu guendaxheelaʼ ca tobi si la? jma zánnacaʼ xi naquiiñeʼ gúnicaʼ ora gápacaʼ xiixa guendanagana.

14 Peru ndaaniʼ guidxilayú riʼ qué zadxélanu nin ti guendaxheelaʼ ne nin ti familia ni qué ruchee. Nga runi, ziuu ora qué zanda guni cani napa xiiñiʼ guiráʼ ni rucaa espíritu guni ca xpinni Cristu ora maʼ cusiniisicaʼ xiiñicaʼ (Gálatas 5:22, 23). Xi gúnicabe ora gaca ndiʼ yaʼ. Ñee zaníʼ íquecabe maʼ qué zuni respetar xiiñicabe laacabe pa guiníʼcabe laaca rucheecabe la? Guidúʼyanu ni bizaaca apóstol Pablu. Laabe beeda gácabe casi bixhoze stale de ca xpinni Cristu (1 Corintios 4:15). Peru cadi pur nga niniʼbe qué rucheebe (Romanos 7:21-25). Laabe qué nudxiibabe laabe ne bisihuínnibe laaca rucheebe, peru cadi pur nga maʼ qué runi respetarnu laabe. Neca bichee apóstol Pablu la? gunda gúdxibe ca binni ridagulisaa de Corinto ca diidxaʼ riʼ: «Lachinanda ejemplu stinne casi zinanda ejemplu sti Cristu» (1 Corintios 11:1). Pa guni cani napa xiiñiʼ casi biʼniʼ apóstol Pablu la? zudiicaʼ cuenta cadi puru si ra rucheecaʼ ruuyaʼ xiiñicaʼ.

15, 16. Xiñee riquiiñeʼ gusiidiʼ binni xiiñiʼ gannaxhii guiráʼ ca xpinni Cristu, ne ximodo zanda gúnicabe ni.

15 Xiruʼ zanda guni cani napa xiiñiʼ para gusiidicaʼ xiiñicaʼ gannaxhii Jiobá. Riquiiñeʼ guietenaláʼdxicabe ca diidxaʼ guníʼ apóstol Juan riʼ: «Pa nuu tu na nadxii Dios peru nanalaʼdxi stobi la? rusiguii. Purti pa qué zanda ganaxhii be stobi, nin ne ruuya be laa la? ximodo zanda ganaxhii be Dios qué ruuya be laa yaʼ» (1 Juan 4:20, 21). Nga runi, pa gusiiditu ca xiiñitu gannaxhii guiráʼ ca xpinni Cristu la? laaca cusiiditu laacaʼ gannaxhiicaʼ Dios. Laguiníʼ ique ndiʼ: «Ximodo riniéʼ de ca binni ridagulisaa. Ñee riniéʼ galán de laacabe la?». Para gánnatu ni la? lagucaadiaga xi riníʼ ique xiiñitu de ca guendaridagulisaa ca ne xi riníʼcabe de ca binni ridagulisaa. Guiráʼ ni guiníʼcabe zusihuinni xi riníʼ íquetu.

16 Yanna, xi zanda gúnitu para gacanetu xiiñitu gannaxhii guiráʼ ca xpinni Cristu yaʼ. Guidúʼyanu xi guníʼ Peter, laa napa chupa xiiñiʼ ni maʼ caniisi: «Dede dxi jma nahuiiniʼ ca xiiñeʼ la? nabé huayuni invitardu ca xpinni Cristu ni maʼ xadxí cayúnicaʼ ni na Dios para guidóʼnedu laacaʼ ra lídxidu ne para chuʼdu nayecheʼ ti ratu. Ca xiiñidu nánnacaʼ nabé riuu binni nayecheʼ ora guni ni na Dios lu guendanabani stiʼ, purtiʼ dede nahuiinicaʼ ridxaagacaʼ binni ni nadxii Jiobá». Sti hombre ni láʼ Dennis ni napa gaayuʼ dxaapahuiiniʼ guníʼ: «Gúdxidu ca xiiñidu gaca xhamígucaʼ ca precursor ne ca precursora ni maʼ huaniisi nuu lade ca binni ridagulisaa, ne ora gunda la? biʼniʼ invitardu binnigola ni riganna ca binni ridagulisaa ne xheelaʼ ra lídxidu». Yanna laatu cani napa xiiñiʼ, ñee zanda guyúbitu ximodo gacanetu ca xiiñitu para gúʼyacaʼ ca binni ridagulisaa casi binnilídxicaʼ la? (Marcos 10:29, 30.)

Xi naquiiñeʼ guni xiiñicabe

17. Xi zadxiña dxi guni cada tobi de ca xiiñiʼ binni.

17 Guzéʼtenu de hombre ni rundaa flecha que sti biaje. Nécapeʼ nabé nánnabe gundaabe la? qué zanda diʼ gucuibe flecha ca ra racaláʼdxibe pa napandu nuuni. Laatu cani napa xiiñiʼ, pa gúʼyatu cadi jneza modo riníʼ ique xiiñitu la? naquiiñeʼ gúnitu xiixa para gacanetu laacaʼ guiníʼ íquecaʼ jneza, casi ora ñuni chaahuitu ti flecha ni napandu. Peru xiiñitu nga guʼyaʼ pa zudiicaʼ lugar gucaa guidxilayú malu riʼ laacaʼ gúnicaʼ ni cadi jneza o pa zudiicaʼ lugar guni chaahuiʼ Jiobá neza sticaʼ (Proverbios 3:5, 6; Romanos 12:2).

18. Tu guiráʼ ziuu nayecheʼ pa quixhe ique ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ gúnicaʼ ni jneza.

18 Nécapeʼ napa xidé gusiniisi binni xiiñiʼ «modo na Señor» la? maʼ laacabe nga gúʼyacabe xi gúnicabe ora maʼ guiniisicabe (Efesios 6:4). Yanna lii hombrehuiiniʼ o dxaapahuiiniʼ, ñe zudiiluʼ lugar gusiidiʼ bixhózeluʼ ne jñaaluʼ lii la? Pa gudiitu lugar la? zusihuínnitu cuyúbitu ximodo guibánitu jma galán. Cadi bixhózesiluʼ ne jñaaluʼ nga zusiécheluʼ, sínuque laaca zusiécheluʼ ladxidóʼ Jiobá, ne nga nga ni jma risaca (Proverbios 27:11).

[Cani cá ñee yaza]

a Ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá.

Rietenaláʼdxitu la?

• Ximodo zanda gudii cani napa xiiñiʼ ca ti ejemplu galán para guiziidiʼ xiiñicaʼ guni orar ne guʼndaʼ Biblia.

• Xi zanda guni cani napa xiiñiʼ para chúʼnecaʼ binnilídxicaʼ tobi si.

• Xi zadxiña dxi guni xiiñiʼ binni ora maʼ guiniisi, ne tu zusiéchecabe pur ni gúnicabe.

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 28]

Ñee ruuyaʼ ca xiiñitu laatu maʼ cayuundatu Biblia gatigá la?

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 29]

Riuu guiráʼ familia nayecheʼ ora nuucaʼ tobi si

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir