BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • wt cap. 9 yaza 79-89
  • Gánnanu ziasa ca gueʼtuʼ ca rudiini stipa laanu

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Gánnanu ziasa ca gueʼtuʼ ca rudiini stipa laanu
  • Biʼniʼ adorar tobi lucha Dios ni dxandíʼ (wt)
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Xiñee nabé risácani para fe stiʼ ca xpinni Cristu
  • Ximodo chiguiquiiñeʼ llave stiʼ ra riaana ca gueʼtuʼ ca
  • Gánnanu ziasa ca gueʼtuʼ ca rudiini stipa laanu
  • «Naa rune cre zusibani Dios gueʼtuʼ»
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2017
  • Runi crenu dxandíʼ zusibani Dios ca ni maʼ guti
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2020
Biʼniʼ adorar tobi lucha Dios ni dxandíʼ (wt)
wt cap. 9 yaza 79-89

Capítulo 9

Gánnanu ziasa ca gueʼtuʼ ca rudiini stipa laanu

1. Ñee nibézanu nidúʼyanu ca gueʼtuʼ ca pa ñaca qué ziásacabe la?

ÑEE huayati tuuxa binni ni nadxiinu la? Pa ñaca qué ziasa ca gueʼtuʼ ca qué liica nibézanu ñidúʼyanu laacabe sti biaje, purtiʼ maʼ ñaanapécabe casi modo na Biblia nuu ca gueʼtuʼ ca: «Cani maʼ guti la? laacabe qué liica gánnacabe gastiʼ, [...] purtiʼ gastiʼ dxiiñaʼ nin guendariníʼ ique nin guendananna nin guendanuuxpiaaniʼ ndaaniʼ Seol [ra rigaachiʼ gueʼtuʼ], ra cheluʼ ca» (Eclesiastés 9:5, 10).

2. Xii nga ni nabé sicarú cabézanu gaca ora guiasa ca gueʼtuʼ ca.

2 Pur rilaselaʼdxiʼ Jiobá binni nga racaláʼdxibe guibani ca gueʼtuʼ ca sti biaje ne chuʼcaʼ nayecheʼ sin chuʼ dxi gáticaʼ. Nga runi zanda cuézanu guidxiña ti dxi chuʼnu ndaaniʼ guidxilayú cubi stiʼ Dios ne ca binni nadxiinu ni chiguiasa (Marcos 5:35, 41, 42; Hechos 9:36-41).

3. 1) Xiñee nabé risaca nga guiasa ca gueʼtuʼ ca para gaca ni maʼ bizabiruaa Jiobá. 2) Pora nga jma racané laanu gánnanu ziasa ca gueʼtuʼ ca.

3 Cumu maʼ nánnanu ziasa ca gueʼtuʼ ca la? maʼ qué ridxíbinu gátinu. Ora gacalaʼdxiʼ Binidxabaʼ guluíʼ dxandíʼ nga ni guníʼ ora na «guiráʼ ni napa binni zudii ni pur xhialma» la? qué zudii diʼ Jiobá lugar guniná xhaataʼ Binidxabaʼ laanu dede maʼ cadi gapa remediu ni gúnibe laanu ca (Job 2:4). Cumu Jesús qué nuchee dede dxi guti la? gundisaʼ Jiobá laabe para guibánibe guibáʼ. Zacá nga gunda bidiibe Bixhózebe ni zuba lu trono guibáʼ guendanabani sin donda stibe ni risaca stale ni chigudii laanu guendanabani ca. Ne laaca pur ziasa ca gueʼtuʼ ca nga zanda guidaaguʼ «grupu huiiniʼ de dendxuʼ» riʼ Cristu lu Reinu ni nuu guibáʼ, purtiʼ laacabe nga chiguni mandarnécabe laabe (Lucas 12:32, NM). Ne xcaadxi binni zanda cuézacaʼ guiásacaʼ para guibánicaʼ ndaaniʼ ti paraísu lu Guidxilayú riʼ sin qué chuʼ dxi gáticaʼ (Salmo 37:11, 29). Para ca xpinni Cristu ni cadíʼdicaʼ lu guendanagana dede biaʼ qué gátisicaʼ la? gánnacabe ziasa ca gueʼtuʼ ca racaneni laacabe gápacabe «enda nandxóʼ stiʼ» Dios (2 Corintios 4:7).

Xiñee nabé risácani para fe stiʼ ca xpinni Cristu

4. 1) Xiñee risaca nga guizíʼdinu ziasa ca gueʼtuʼ ca ora deruʼ cuzulú cazíʼdinu de Cristu. 2) Ñee runi cre binni ziasa ca gueʼtuʼ ca la?

4 Casi na Hebreos 6:1, 2 «cani deru cuzulú caziidi de Cristu» la? maʼ biziidicaʼ ziasa ca gueʼtuʼ ca, purtiʼ laani nga tobi de cani jma risaca ni naquiiñeʼ guni crenu para guiniisinu lu Stiidxaʼ Dios (1 Corintios 15:16-19). Peru jma nga stale binni qué ganna pa rusiidiʼ Biblia zabani ca gueʼtuʼ ca sti biaje. Cumu zeʼ dxi jma stale binni qué runi cré cani na Dios chiguni la? nga runi nacaʼ yanna si nga dxandíʼ nabáninu, ne jma ruyúbicaʼ gúnicaʼ ni racaláʼdxisicaʼ. Ne cani nuu lade ca religión ra jma rié binni, cani ruluíʼ si zinándacaʼ Cristu ne ca religión ni qué runi crecaʼ laabe la? nácabe nápanu ti alma ni qué rati. Peru, ni runi crécabe ca gadxepeʼ ni de ni rusiidiʼ Biblia ra na ziasa ca gueʼtuʼ ca, purtiʼ xi para ñasa ca gueʼtuʼ ca pa ñapa binni ti alma ni qué rati yaʼ. Ne pa guni crenu guiropa nga la? zuchéndacani laanu lugar de ñéchenu purtiʼ zabani ca gueʼtuʼ ca sti biaje. Ximodo zanda gacanenu ca binni ni dxandíʼ racalaʼdxiʼ ganna ximodo nuu ca gueʼtuʼ ca yaʼ.

5. 1) Para guiénenu ximodo nga chiguiasa ca gueʼtuʼ ca, xi naquiiñeʼ ganna chaahuinu primé. 2) Xi textu niquiiñenu para nusiénenu xii nga alma ne ximodo nuu ca gueʼtuʼ ca. 3) Xi zanda gúniluʼ ora tuuxa iquiiñeʼ xiixa copia stiʼ Biblia ni qué rusiene chaahuiʼ ni dxandíʼ ca yaʼ.

5 Para guiene chaahuinu pabiáʼ sicarú nga chiguiasa ca gueʼtuʼ ca la? naquiiñeʼ ganna chaahuinu xii nga alma ne ximodo nuu ca gueʼtuʼ ca. Ne chupa chonna si textu zanda iquiiñenu para gusiénenu binni ni racalaʼdxiʼ ganna ni dxandíʼ ca (Génesis 2:7; Salmo 146:3, 4; Ezequiel 18:4). Peru cumu caadxi copia stiʼ Biblia ne ca libru ni caníʼ de laani qué ruluíʼcani xipeʼ caníʼ Biblia de alma ca la? galán nga guidúʼyanu xii nga ca diidxaʼ biquiiñeʼ ora gucuá Biblia ca primé.

6. Ximodo zanda gacanenu tuuxa para guiene xii nga alma.

6 Traducción del Nuevo Mundo ca racaneni laanu stale lu ni caninu riʼ, purtiʼ luni biquiiñecabe diidxaʼ «alma» si para bitiixhicabe diidxaʼ hebreu né·fesch ne diidxaʼ griegu psy·kjé, ne lu apéndice stini cá ti lista ziuulaʼ ra zeeda ca textu ra cá ca diidxaʼ ca. Lu stale de ca copia stiʼ Biblia gadxé gadxé modo rutiixhicabe ca diidxaʼ ni biquiiñeʼ ora gucuani primé, purtiʼ cadi casi alma si rutiixhicabe ca diidxaʼ ca, sínuque laaca rucaacabe cani casi «binni» ne «guendanabani»; «né·fesch stinneʼ» zándaca guiniʼni «naa», ne «né·fesch stiluʼ» la? «lii». Ora tuuxa ni dxandíʼ nuu guiziidiʼ guchaaga Traducción del Nuevo Mundo ca ne xcaadxi copia stiʼ Biblia la? zuuyabe laaca ca diidxaʼ ca nga biquiiñeʼ ora rieeteʼ de binni ne de maniʼ lu ca diidxaʼ gucuá Biblia ca primé, ne nga nga ca diidxaʼ ni bitiixhicabe casi «alma», peru qué liica riníʼcani de xiixa ni qué rihuinni ne qué zanda cánanu ni guiree lu xcuérpunu sin gati ne guibániruʼ sti lugar.

7. Ximodo nusiénenu ne Biblia modo nuu cani zeʼ ndaaniʼ Seol, Hades ne Gehena yaʼ.

7 Lu Traducción del Nuevo Mundo laaca diidxaʼ «Seol» si nga biquiiñecabe para bitiixhicabe diidxaʼ hebreu scheʼóhl, ne zaqueca bíʼnicabe ne diidxaʼ griegu hái·des ne gué·en·na, primé ca bitiixhicabe ni casi «Hades» ne stobi ca casi «Gehena». Diidxaʼ «Seol» ca ngueca ni ne diidxaʼ «Hades» (Salmo 16:10; Hechos 2:27, NM). Biblia cusihuinni dxichi «Seol» ne «Hades» ca nga ra riaana ca gueʼtuʼ ca ne riquiiñeʼ cani ora rieeteʼ de guendaguti, cadi ora cayeeteʼ de guendanabani (Salmo 89:48; Apocalipsis 20:13). Laaca riníʼ Biblia zanda guireʼnu de ra rigaachiʼ binni ora guiasa ca gueʼtuʼ ca (Job 14:13; Hechos 2:31). Peru cani cheʼ Gehena la? qué zabánicaʼ sti biaje, ne qué liica rieeteʼ nabani alma ca racá ne riníʼ ique (Mateo 10:28, NM).

8. Ora guiene tuuxa binni ximodo guiasa ca gueʼtuʼ ca, ximodo runi sentirbe gánnabe ni, ne xi rucaani laabe gúnibe.

8 Yanna ra maʼ biénenu cani la? maʼ qué zaca nagana para laanu gacanenu binni guiene xi zabeenducaʼ ora guiasa ca gueʼtuʼ ca, purtiʼ zacá zusisácacaʼ guendarannaxhii ni culuíʼ Jiobá laanu ra guindísabe ca gueʼtuʼ ca. Pur cabézanu ne guendanayecheʼ chuʼnu ndaaniʼ guidxilayú cubi stiʼ Dios ne ca binni nadxiinu ni chiguiasa la? racaneni laanu cadi gacanápenu pur gúticabe. Laaca risaca nga guiénenu cani maʼ guninu ca ti gánnanu pabiáʼ nga racané guendaguti stiʼ Cristu laanu. Ca xpinni Cristu ni bibánicaʼ lu primé siglu que gúnnacabe laaca risaca nga guni crécabe biasa Jesucristu lade ca gueʼtuʼ, purtiʼ bixhéleni ti neza para guiasa xcaadxi binni. Ngue runi ne stale gana guníʼcabe de laani ne guníʼcabe pur laani ziasa xcaadxi binni. Zacaca runi cani rusisaca xii nga riníʼ guiasa ca gueʼtuʼ ca, laaca rinabaʼ ladxidóʼcabe guiníʼcabe ni purtiʼ nabé risaca gusiidicabe ni (Hechos 5:30-32; 10:42, 43).

Ximodo chiguiquiiñeʼ llave stiʼ ra riaana ca gueʼtuʼ ca

9. Xi primé chiguni Jesús ne «ca llave sti enda guti ne sti ra riaana ca gueʼtuʼ» ca.

9 Guiráʼ cani chiguni mandarné Cristu guibáʼ ca záticaʼ ante checaʼ. Peru nanna dxíchicabe ziásacabe purtiʼ Jesús guníʼ sicaríʼ: «Gute peru bibane ne ma qué ziuu ru dxi gateʼ. Naaze ca llave sti enda guti ne sti ra riaana ca gueʼtuʼ» (Apocalipsis 1:18). Xi gucalaʼdxiʼ Jesús niníʼ ne ca diidxaʼ riʼ yaʼ. Ni gúcabe nga caniʼbe racá. Laabe laaca gútibe, peru qué nusaana diʼ Dios laabe lade gueʼtuʼ, sínuque gundisaʼ laabe lu guionna gubidxa que, ne biʼniʼ laabe ti espíritu ni qué ziuu dxi gati (Hechos 2:32, 33; 10:40). Ne bidii Dios laabe «ca llave sti enda guti ne sti ra riaana ca gueʼtuʼ», para cueebe laanu de ra rigaʼchiʼ guiráʼ binni ne cueebe guiráʼ ra bininá donda stiʼ Adán laanu. Cumu napa Jesús ca llave ca lu náʼ la? zanda guindísabe ca xpínnibe ni maʼ guti ne bizuubacaʼ diidxaʼ. Primé candísabe ca xpínnibe ni bibí ne espíritu, ne cudiibe laacaʼ cásica ni bidii Bixhózebe laabe guibá: ti guendanabani ni qué liica rati (Romanos 6:5; Filipenses 3:20, 21).

10. Padxí chiguiasa ca xpinni Cristu ni bibí ne bizuubaʼ diidxaʼ.

10 Padxí nga chiguiasa ca xpinni Jesús ni bibí para checaʼ guibáʼ yaʼ. Biblia na maʼ bizulú cayásacabe. Apóstol Pablu guníʼ ziásacabe ora maʼ cayuni mandar Cristu, ne lu iza 1914 nga bizulú cayuni mandarbe (1 Corintios 15:23). Peru cani bibí ni bizuubacaʼ diidxaʼ, ni gueeda gáticaʼ lu Guidxilayú riʼ yanna la? maʼ qué gapadícabe xidé cuézacabe purtiʼ maʼ cayuni mandarbe. Casi gáticabe riásacabe ne óraca maʼ espíritu laacabe, zadxaacabe «ne zaca ni ti ratu huiini casi ora riguiñe laga cabe». Nabé nayecheʼ riuucabe, purtiʼ ca dxiiñaʼ bíʼnicabe qué zusiaandaʼ Dios cani (1 Corintios 15:51, 52; Revelación 14:13, NM).

11. Paraa chiguibani xcaadxi binni ni chiguiasa ca, ne padxí zuzulú gácani.

11 Peru cadi cani cheʼ si guibáʼ para guni mandar lu Reinu stiʼ Dios nga chiguiasa. Ora rieeteʼ lu Apocalipsis laacabe nga «cani ibani primé» la? rusihuínnini ziásaruʼ xcaadxi binni despué. Cani guiasa últimu ca zanda cuézacabe guibánicabe sin qué chuʼ dxi gáticabe lu Guidxilayú riʼ ndaaniʼ ti paraísu. Padxí guiásacabe yaʼ. Lu libru stiʼ Apocalipsis na guinitilú si «guidxilayú ne ibáʼ», nga nga guiráʼ ca cosa malu nuu yanna ne guiráʼ ca gobiernu stícani. Maʼ cadi candaa diʼ para guinitilú guirácani, ne gaca si nga la? zuzulú guiasa cani chiguibani lu Guidxilayú riʼ dxi naguixhe Dios guni ni (Apocalipsis 20:11, 12).

12. Tu guiráʼ nga nuu lade cani chiguiasa para guibánicaʼ lu Guidxilayú riʼ, ne xiñee rusiecheʼ nga laanu.

12 Tu guiráʼ nga zabani dxi guiasa ca gueʼtuʼ ni chiguiaana lu Guidxilayú riʼ yaʼ. Lade cani chiguiasa ca nuu ca xpinni Jiobá ni bibani dxiqué, cani bizuubaʼ stiidxabe, casi ca hombre ne gunaa ni gúpacaʼ fe ziasa ca gueʼtuʼ ca ne pur nga «qué niná ca nilá caʼ», o bizuubacabe diidxaʼ neca nánnacabe ziuu tu guuti laacabe. Guizáʼ sicarú nga gunibiaʼnu laapécabe ne gunadiáganu guiníʼcabe xiruʼ bizaaca de cani qué rusiénepeʼ Biblia. Laaca nuuruʼ tu ziasa para guibani lu Guidxilayú riʼ casi Abel, primé testigu stiʼ Jiobá ni bizuubaʼ diidxaʼ que; Enoc ne Noé, ni bibánicaʼ ante gueeda Nisaguié roʼbaʼ que ne qué nidxíbicaʼ ora guniʼcaʼ xi chiguni Dios; ne Abrahán ne Sara, ni bidxagalucaʼ ángel ra lídxicaʼ; Moisés, ni biquiiñeʼ Dios para bidii ley stiʼ lu dani Sinaí que; laaca ziasa cani riguixhená ni gúcacaʼ nadxiibalú casi Jeremías, ni biiyaʼ dxi binitilú Jerusalén lu iza 607 ante de ca dxi stiʼ Jesús que, ne Juan ni guluunisa, ni binadiaga ora guníʼ Dios Jesús nga Xiiñiʼ. Laaca zabiguetaʼ guibani stale hombre ne gunaa ni cayati lu ca últimu dxi stiʼ guiráʼ ca cosa malu ni nuu yanna riʼ, cani qué nusaanacaʼ Jiobá (Hebreos 11:4-38; Mateo 11:11).

13, 14. 1) Xi chigaca ra riaana ca gueʼtuʼ ca, ne xi chigaca ca gueʼtuʼ ni nuu ndaaniʼ ni yaʼ. 2) Turuʼ nga chiguiasa, ne xiñee.

13 Ne cadi ca xpinni si Dios ni bizuubaʼ stiidxabe nga chiguiasa, despué laaca ziasa xcaadxi binni, dede ora maʼ cadi guiaana guirutiʼ ra rigaachiʼ guiráʼ binni. Lu ti visión ni biiyaʼ apóstol Juan rihuinni dede pabiáʼ nga zusidachi Jesús ni ra iquiiñebe llave «sti ra riaana ca gueʼtuʼ» ne zácani ti ndaayaʼ para binni, ne biiyabe bilaacabe ra riaana ca gueʼtuʼ ca lu gui (Apocalipsis 20:14). Xiná ca diidxaʼ ca yaʼ. Ni cayábicani laanu nga zunitilú Jesús ra riaana ca gueʼtuʼ ca, o ra rigaachicabe. Zunitilube ni ra gusidáchibe ni, purtiʼ cadi cani biʼniʼ adorar si Jiobá ne bizuubaʼ stiidxabe nga chiguiasa, sínuque laaca zusibánibe ca binni ni cadi nachaʼhuiʼ purtiʼ rilaseláʼdxibe laacaʼ. Stiidxaʼ Dios na: «Zusibani Dios gueʼtuʼ, cásica ni nachaʼhui zaqueca ni cadi nachaʼhuiʼ» (Hechos 24:15).

14 Nin tobi de cani cadi nachaʼhuiʼ ca qué ziásacaʼ para si quiba donda íquecaʼ ne gáticaʼ sti biaje. Lu Guidxilayú riʼ, ra chigaca puru si ni jneza ne ra chiguni mandar Reinu stiʼ Dios ca, zacanécabe cani cadi nachaʼhuiʼ para guibánicaʼ casi na Jiobá. Lu visión que na bixeleʼ ti «libru de enda nabani», nga runi zanda ugaandacabe guicá lácabe luni. Zudxiibaʼ «Dios donda ique irá cabe, cada tobi ne ni biʼniʼ», ndiʼ nga cani bíʼnicabe despué de guiásacabe lade gueʼtuʼ (Apocalipsis 20:12, 13). Nga runi guiluxe si de gaca juzgárcabe nga chiguihuinni pa biásacabe para guibánicabe, ne cadi párapeʼ «quiba donda ique[cabe]» (Juan 5:28, 29).

15. 1) Tuu nga cani qué liica ziasa. 2) Ra maʼ nánnanu dxandíʼ chiguiasa ca gueʼtuʼ ca, xi naquiiñeʼ gucaa nga laanu gúninu.

15 Peru cadi guiráʼ diʼ binni ni bibani ne guti nga ziasa. Nuu binni qué liica zutiidilaʼdxiʼ Dios stonda, nga runi cadi nuucabe ra riaana ca gueʼtuʼ ca, sínuque nuucabe ndaaniʼ Gehena, ra rié cani qué liica zabánicaʼ sti biaje. Laaca racá nga cheʼ cani gati lu ca dxi ni «nabé naná» ni zeeda guidxiña ca (Mateo 12:31, 32; 23:33, NM; 24:21, 22; 25:41, 46; 2 Tesalonicenses 1:6-9). Neca rusihuinni Jiobá guizáʼ rilaselaʼdxiʼ binni ora riniʼbe zabeebe ca gueʼtuʼ ca de ra gáʼchicaʼ la? cadi pur nga guibáninu modo racaláʼdxisinu, purtiʼ qué ziasa ca binni ni nánnacaʼ cucaalucaʼ derechu ni napa Jiobá de guni mandar. Cani maʼ nánnanu chigaca ca naquiiñeʼ gucaacani laanu guibáninu casi na Dios, ne zacá guluinu rusisácanu guendanachaʼhuiʼ stibe.

Gánnanu ziasa ca gueʼtuʼ ca rudiini stipa laanu

16. Yanna ra maʼ nánnanu ziasa ca gueʼtuʼ ca, xiñee rudiini stale stipa laanu.

16 Cuézanu ganda dxi guiasa ca gueʼtuʼ ca rudiini stale stipa laanu. Nánnanu neca guyúbinu guiráʼ modo guiándanu ra nuu doctor la? yanna riʼ qué zanda diʼ gúninu xiixa para gucueezanu guendaguti pa maʼ nuunu para gátinu (Eclesiastés 8:8). Pa qué huasaananu Jiobá ne xquidxi la? zanda ganna dxíchinu galán nga ni cabézanu, purtiʼ ra guindisaʼ Dios ca gueʼtuʼ ca zabáninu sti biaje ne zúnibe ni ora gúʼyabe maʼ naquiiñeʼ gácani. Ne guizáʼ sicarú nga zabáninu dxicá, laani nga na apóstol Pablu ti «enda nabani ni qué zaluxe [o, «ni dxandíʼ guendanabani laa», NM]» (1 Timoteo 6:19; Hebreos 6:10-12).

17. Xi zanda gacané laanu para cadi gusaananu Jiobá.

17 Gánnanu ziasa ca gueʼtuʼ ca ne gunibiaʼnu tu chigúnini ca ruquídxini fe stinu. Rudiini stipa laanu ti cadi gusaananu Dios neca guiníʼ ca binni ni rucaalú laanu ca zuuticaʼ laanu. Dede maʼ xadxí huacaa Binidxabaʼ binni guidxibi gati. Peru Jesús qué nidxibi diʼ; qué liica nucheenebe Jiobá dede ora gútibe, ne pur bidiibe xquendanabánibe para guilanu ca nga maʼ stale binni qué ridxibi gati (Hebreos 2:14, 15).

18. Xi huayacané ca xpinni Jiobá ti cadi gusaanacaʼ de guzuubacaʼ stiidxabe.

18 Pur fe ni napa ca xpinni Jiobá lu rini bixhii Jesús ne pur runi crécabe ziasa ca gueʼtuʼ ca nga qué rusaanacabe de guzuubacabe stiidxaʼ Dios. Ora cayuniná stobi laacabe la? ruluíʼcabe jma nadxiicabe Jiobá que laacabe (Apocalipsis 12:11). Rusihuínnicabe nuu xpiaanicabe, purtiʼ qué rudxiidéchecabe ca conseju stiʼ Cristu para gulácabe xquendanabánicabe yanna (Lucas 9:24, 25). Nánnacabe neca gáticabe pur guzuubacabe stiidxaʼ Jiobá casi tobi lucha ni naquiiñeʼ guni mandar la? laa zusibani laacabe sti biaje. Ñee zacá fe stiluʼ la? Zácani zacá pa dxandíʼ nadxiiluʼ Jiobá ne rusisácaluʼ ni chigúnibe pur ca gueʼtuʼ ca.

Ni guietenaláʼdxinu

• Xiñee naquiiñeʼ guiene binni xii nga alma ne ximodo nuu ca gueʼtuʼ ca ante ganda guiénecabe ziasa ca gueʼtuʼ ca.

• Tuu nga cani chiguibani sti biaje, ne xi naquiiñeʼ gucaa ni laanu gúninu.

• Ra gánnanu ziasa ca gueʼtuʼ ca, xiñee rudiini stale stipa laanu.

[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 85]

Jiobá cuzabiruaa ziasa cani nachaʼhuiʼ ne cani cadi nachaʼhuiʼ

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir