BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • jy cap. 35 yaza 84-yaza 91 párr. 4
  • Discursu ni runibiáʼ binni casi Sermón del Monte

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Discursu ni runibiáʼ binni casi Sermón del Monte
  • Jesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • ¿TUU NGA CA NI DXANDÍʼ NABANI NAYECHEʼ?
  • BISIIDIBE LAACAʼ GUIBÁNICAʼ MODO RIUULAʼDXIʼ DIOS
  • GUNI ORARNU NE GÁPANU CONFIANZA DIOS
  • XIMODO UGAANDANU GUENDANABANI NI QUÉ ZALUXE
  • Cadi gusaana de gacanenu binni
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
  • Ñee runi orarluʼ casi modo bisiidiʼ Jesús la?
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2009
  • Bidii lugar guchaa cani bisiidiʼ Jesús modo nabániluʼ
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2009
  • De Dios ni dxandíʼ
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
Jesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
jy cap. 35 yaza 84-yaza 91 párr. 4
Cudii Jesús discursu nezalú ca apóstol ne ca discípulo stiʼ

CAPÍTULO 35

Discursu ni runibiáʼ binni casi Sermón Del Monte

MATEO 5:1-7:29 LUCAS 6:17-49

  • SERMÓN DEL MONTE

Dxiʼbaʼ ruʼ Jesús cueʼ ti dani stiʼ Galilea, zándaca gaxha de Capernaúm, guidxi ra nabé riaanabe. Nánnanu maʼ bidxaga Jesús purtiʼ guidubi gueelaʼ biʼniʼ orar ne gulí ca 12 apóstol stiʼ. Peru náparube stipa ne racaláʼdxibe gacanebe binni.

Stale binni de guidxi zitu bedaguuyacaʼ laabe. Nuu tu zeeda de Jerusalén ne xcaadxi guidxi de Judea, riaana ca guidxi riʼ ladu gueteʼ. Xcaadxi binni zeeda de Tiro ne Sidón, riaana ca guidxi riʼ ladu noroeste. ¿Xi para yeguyaacabe Jesús yaʼ? «Para gucaadiágacaʼ laabe ne para guiándacaʼ». Ne nga peʼ nga ni biʼniʼ Jesús. Guníʼ ique si, bisiándabe guiracaʼ. Dede gucané Jesús «ca ni cayuniná espíritu malu laacaʼ», zanda guininu ca binni ni cayuniná ca demonio (Lucas 6:17-19).

Despué, gurí Jesús ti lugar ra napampa stiʼ dani que ne bidxiña binni laa. Zándaca jma gaxha biuu ca discípulo stibe de laabe, jmaruʼ si ca 12 apóstol que. Guiráʼ ca binni que racaláʼdxicaʼ gucaadiágacaʼ maestru riʼ, ni runi stale cosa ni ridxagayaa binni. Óraque bidii Jesús ti discursu ni guizáʼ zacané laacabe. Guizáʼ fácil ne nayaʼniʼ modo bisiene Jesús laacabe ca cosa dxandíʼ zeeda de Dios. Huayacané ni bisiidiʼ Jesús riʼ millón de binni ne laaca zanda gacaneni laanu yanna riʼ. Ne biquiiñeʼ Jesús ejemplu ni cadi nagana para guiénecabe. Ti zacá, ca ni racalaʼdxiʼ guibani galán ne gusiecheʼ Dios guiénecaʼ ni cusiidibe. ¿Xiñee nabé risaca discursu riʼ?

¿TUU NGA CA NI DXANDÍʼ NABANI NAYECHEʼ?

Nanna Jesús guiráʼ binni racalaʼdxiʼ guibani nayecheʼ. Ngue runi, primé ca guníʼ Jesús de ca binni ni dxandíʼ nabani nayecheʼ. Guizáʼ bicuaaniʼ ndiʼ interés stiʼ ca binni cucaadiaga laabe, peru laaca guníʼ Jesús de xcaadxi cosa ni bicaa laacaʼ guiníʼ íquecaʼ.

Gúdxibe laacaʼ: «Dichoso ca ni nanna caquiiñeʼ Dios, purtiʼ sticaʼ Reinu ni nuu guibáʼ. Dichoso ca ni nuu triste, purtiʼ zatadxí ladxidoʼcaʼ. [...] Dichoso ca ni racalaʼdxiʼ gaca justicia purtiʼ zaca ni racaláʼdxicaʼ. [...] Dichoso ca ni rizananda binni laacaʼ pur rúnicaʼ ni jneza, purtiʼ sticaʼ Reinu ni nuu guibáʼ. Dichoso laatu ora cuʼdícabe laatu ne sanándacabe laatu ne guiníʼcabe stale cosa malu ni cadi dxandíʼ de laatu pur naa. Laguiecheʼ ne laguichesa de guendanayecheʼ» (Mateo 5:3-12).

Ti hombre ni guyuu triste peru yanna maʼ nuu nayecheʼ

¿Ximodo ndiʼ nabani ca binni ni bizeeteʼ Jesús riʼ «nayecheʼ»? Cadi caníʼ Jesús de guendanayecheʼ ni runi sentir binni ora cayaca divertir, sínuque caniʼbe de chuʼ binni nayecheʼ de guidubi ladxidóʼ purtiʼ nanna cayuni ni jneza.

Jesús guníʼ ca binni ni dxandíʼ nabani nayecheʼ nánnacaʼ caquiiñecaʼ de Dios, riuucaʼ triste purtiʼ binni ruchee laacaʼ ne riuucaʼ nayecheʼ ora gunibiaʼcaʼ Jehová ne gúnicaʼ ni nabe. Ne riuucaʼ nayecheʼ neca nanalaʼdxiʼ binni laacaʼ o sananda binni laacaʼ pur cayúnicaʼ ni ná Dios, purtiʼ nánnacaʼ cusiéchecaʼ Dios ne zudii laacabe ti guendanabani ni qué zaluxe.

Zacá bisiidiʼ Jesús ti cosa gadxé de modo riníʼ ique binni. Stale tu riníʼ ique zabánicaʼ nayecheʼ pa gápacaʼ bueltu o gaca divertircaʼ. Peru maʼ gadxé modo bisiidiʼ Jesús ne bicaani ca binni que guiníʼ ique. Gúdxibe laacaʼ: «Peru, ¡pobre si de laatu, ca ricu, purtiʼ ni nápatu yanna la? ngasi nga laani! ¡Pobre si de laatu, ca ni dxaʼ ndaaniʼ yanna, purtiʼ zandaanatu! ¡Pobre si de laatu, ca ni ruxidxi yanna, purtiʼ zacaná ladxidoʼto ne zuunatu! ¡Pobre si de laatu ora guiníʼ binni bien de laatu, purtiʼ ngaca nga biʼniʼ ca bixhozebiidaʼ ca profeta falsu!» (Lucas 6:24-26).

Nuu ti montón zidi cueʼ altar stiʼ templu stiʼ Dios

¿Xiñee guníʼ Jesús zacaná ladxidóʼ ca ricu, ca ni ruxidxi yanna ne ca ni ruyubi gusisaca binni laa? Purtiʼ ca ni ruyubi ca cosa riʼ ne rusisácacaʼ ni stale, maʼ qué randa rúnicaʼ ni ná Dios. Ngue runi cadi nabánicaʼ nayecheʼ. Peru laaca cadi caníʼ diʼ Jesús para chuʼnu nayecheʼ caquiiñeʼ gácanu pobre o cadi gápanu ni guidoʼno. Dxandíʼ peʼ, jma riuulaʼdxiʼ ca binni ni huaxiéʼ napa bueltu guiziidiʼ de Dios ne nabánicaʼ nayecheʼ.

Laaca gudxi Jesús ca discípulo stiʼ: «Laatu nga zidi stiʼ guidxilayú» (Mateo 5:13). Cadi caníʼ Jesús de zidi ni riquiiñeʼ binni. ¿Xi nuube guiniʼbe yaʼ? Nánnanu riquiiñeʼ binni zidi para cadi gaca feu guendaró. Gaxha de altar stiʼ Dios ni nuu ra templu que gúpacabe stale zidi ni biquiiñecabe para ca ofrenda. Laaca runi representar zidi xiixa ni qué riuʼdxuʼ ne qué raca feu (Levítico 2:13; Ezequiel 43:23, 24). Guníʼ Jesús naca ca discípulo stiʼ «zidi stiʼ guidxilayú», purtiʼ racanecaʼ binni cadi gusaana de gaca xhamígucaʼ Dios ne cadi gusaana de guibánicaʼ modo riuulaʼdxiʼ Dios. Nga runi, ca ni guicaa mensaje stiʼ Dios zabánicaʼ xadxí.

Caguí ti lámpara lu ti candelabru

Laaca gudxi Jesús laacabe: «Laatu nga biaaniʼ stiʼ guidxilayú». Ora rucaaguícabe ti lámpara qué ruchiicabe ni né ti dxumi, sínuque riquiiñecabe ti candelabru para guzaanini. Nga runi, guluu Jesús gana laacabe: «Lagudii lugar guzaaniʼ biaaniʼ stitu nezalú guiráʼ binni, ti gúʼyacaʼ jneza ni rúnitu ne gusisácacaʼ Bixhózetu ni nuu guibáʼ» (Mateo 5:14-16).

BISIIDIBE LAACAʼ GUIBÁNICAʼ MODO RIUULAʼDXIʼ DIOS

Cadi tan xadxí guníʼ ique ca líder stiʼ ca religión stiʼ ca judíu guuticaʼ Jesús purtiʼ nacaʼ bicheenebe Ley stiʼ Dios. Nga runi, qué niguitené Jesús laacabe ne guníʼ: «Cadi guiníʼ íquetu beeda guchiayaʼ Ley o ca Profeta. Cadi beeda guchiayaʼ, sínuque beeda guneʼ cumplir» (Mateo 5:17).

Nánnanu guizáʼ runi respetar Jesús Ley stiʼ Dios ne riguube gana xcaadxi gúnicaʼ zaqueca. Rábibe laacaʼ: «Tu qué guni ni ná tobi de ca mandamientu ni jma nahuiiniʼ ne gusiidiʼ stobi guni zacaca la? zuuyacabe laa casi tobi ni jma nahuiiniʼ lu Reinu ni nuu guibáʼ». Ni nuu Jesús guiníʼ nga, qué ziuu diʼ clase binni ca lu Reinu stiʼ Dios. Ne guníʼrube: «Peru tu guni ni ná ni ne gusiidiʼ ni stobi la? zuuyacabe laa casi tobi ni maʼ huaniisi lu Reinu ni nuu guibáʼ» (Mateo 5:19).

Cadxiichiʼ ti hombre

Qué runi condenar si Jesús ca binni ni qué chinanda Ley, sínuque laaca runi condenarbe ca actitud ni rucaa binni gucheené Ley. Casi ora gúdxibe laacaʼ runi prohibir Ley que guuti binni, guniʼbe: «Zinécabe guiráʼ ca ni qué gusaana de guidxiichiné biʼchiʼ nezalú tribunal ra raca justicia» (Mateo 5:21, 22). Guizáʼ malu nga guidxiichinenu binni, purtiʼ zándaca gucaani laanu guutinu laabe. Ngue runi, bisiene Jesús pabiáʼ risaca gúninu stipa pur guni chaahuinu guendanagana gapanenu tuuxa: «Nga runi, pa zisaanaluʼ ofrenda stiluʼ lu altar ne raqué guietenaláʼdxiluʼ cadxiichiné bíʼchiluʼ lii la? bisaanagá ofrenda stiluʼ raqué, frente de altar que, ne yeyubi bíʼchiluʼ. Primeru biʼniʼ chaahuiʼ guendanagana nápatu, oracaruʼ bibiguetaʼ bidii ofrenda stiluʼ» (Mateo 5:23, 24).

Cayuuyadxí ti hombre ti gunaa sicarú

Laaca runi prohibir Ley que gapa binni jnadxii. Ne de laani bizeeteʼ Jesús: «Binadiágatu guníʼcabe: “Cadi gápaluʼ jnadxiiluʼ”. Peru naa cayabeʼ laatu, tu qué gusaana de guyadxí ti gunaa hasta guni desear gapané laabe relación sexual la? maʼ napa jnadxii ndaaniʼ ladxidóʼ» (Mateo 5:27, 28). Cadi caníʼ diʼ Jesús de ca cosa ni cadi jneza ni málasi ridiʼdiʼ ndaaniʼ ique tuuxa. Sínuque caniʼbe guizáʼ malu nga ora qué rusaana tuuxa de «guyadxí», purtiʼ zanda gapa deseu de chuʼné tuuxa. Ne pa gapa binni ca oportunidad la? zándaca chuʼné ni cadi xheelaʼ. ¿Xi zacané tuuxa cadi guiaba lu cosa malu riʼ yaʼ? Naquiiñeʼ gúnibe xiixa nagueendaca. Jesús guníʼ: «Pa cucaa guié luluʼ ladu derechu lii gucheeluʼ, guxha ni ne bisaʼbiʼ ni zitu. [...] Ne pa laaca cucaa batanaluʼ ladu derechu lii gucheeluʼ, bigá ni ne bisaʼbiʼ ni zitu» (Mateo 5:29, 30).

Nuu binni huadii lugar ugácabe náʼ o ñee purtiʼ guizáʼ maʼ huarani ti zacá ganda gulá xpida. Nga runi, guníʼ Jesús jma galán gunítinu intiica cosa risaca casi guiélunu o ti chú nanu qué gucheʼnu pur ca cosa dxabaʼ ni riníʼ íquenu. Laabe guniʼbe: «Purtiʼ jma galán gunítiluʼ ti parte de cuerpu stiluʼ que guilá guidubi cuerpu stiluʼ ndaaniʼ Gehena», laani nga ti lugar ra ruzaaquicabe guixi fuera de guidxi Jerusalén ne runi representar ni ra guinitilú tuuxa para siempre.

Cagapa ti hombre xhaga sti hombre

Laaca bidii Jesús conseju riʼ laanu ora chuʼ tuuxa ni gacalaʼdxiʼ guniná o guni ofender laanu: «Cadi gucaalutu ti binni malu, ne pa chuʼ tu capa xhágatu ladu derechu la? lagudiica né sti ladu ca» (Mateo 5:39). Cadi caníʼ Jesús qué zanda gaca defendernu pa gucaalú tuuxa laanu o familia stinu. Ora capa tuuxa xhaga sti binni, cadi cayuni ni para guniná laabe stale o para guuti laabe, sínuque para si guchiichi. Nga runi guníʼ Jesús pa racalaʼdxiʼ tuuxa tindené laanu de golpe o de diidxaʼ, zándaca ra capa xháganu o cuʼdí laanu, cadi caquiiñeʼ gúninu zaqueca.

Biaʼsi conseju riʼ né mandatu bidii Dios de gannaxhiinu prójimu stinu. Pur nga, gunabaʼ Jesús ca ni cucaadiaga laa: «Gannaxhiitu ca enemigu stitu ne guni orartu pur ca ni canazananda laatu». Ne gúdxibe laacaʼ xiñee caquiiñeʼ gúnicaʼ ni: «Zacá zusihuínnitu xiiñiʼ Bixhózetu ni nuu guibáʼ laatu, purtiʼ laa rudii lugar guzaaniʼ gubidxa stiʼ ra nuu binni malu ne ra nuu binni nachaʼhuiʼ ne rusaba nisaguié ra nuu ca ni runi jneza ne ra nuu ca ni qué runi jneza» (Mateo 5:44, 45).

Ni nuu Jesús gabi laacabe né ti ndaa discursu ni maʼ guníʼ nga: «Lagaca perfectu, cásica perfectu Bixhózetu ni nuu guibáʼ» (Mateo 5:48). Rihuinni dxichi cadi cabeza Jesús gácanu perfectu ne gúninu puru si ni jneza. Peru, ni cayábibe laanu nga, pa gúninu casi runi Dios, dede zanda gannaxhiinu ca enemigu stinu. Ni nuu Jesús guiníʼ nga: «Laguiá binni cásica riá Bixhózetu binni» (Lucas 6:36).

GUNI ORARNU NE GÁPANU CONFIANZA DIOS

Biʼniʼ seguir Jesús discursu stiʼ ne ná: «Lachuu cuidadu ti cadi gúnitu ni jneza nezalú binni para si gúʼyacaʼ laatu». De raqué guníʼ Jesús cadi jneza guni tuuxa xiixa galán pur stobi para si guʼyaʼ binni laa: «Ora gacaneluʼ tuuxa ni caquiiñeʼ tu gacané laa, cadi maʼ ziguxhídxiluʼ trompeta casi runi ca hipócrita» (Mateo 6:1, 2). Jma galán guirutiʼ guʼyaʼ laanu, ora gacanenu tuuxa ni caquiiñeʼ tu gacané laa.

Zuxibi ti hombre cayuni orar ndaaniʼ xcuartu ne deʼguʼ xpuertaʼ

Ne guniʼruʼ Jesús: «Cadi gúnitu casi runi ca hipócrita ora guni orartu. Riuuláʼdxicaʼ guzuhuaacaʼ ndaaniʼ ca sinagoga ne ca squina calle principal para guni orarcaʼ ti guʼyaʼ binni laacaʼ. [...] Peru lii, ora guni orarluʼ, biuu ndaaniʼ cuartu stiluʼ, ne despué de guseeguluʼ puertaʼ stini, biʼniʼ orar Bixhózeluʼ ni nuu ra nagaʼchiʼ» (Mateo 6:5, 6). Cadi caníʼ Jesús cadi jneza guni orarnu nezalú binni, purtiʼ huayúnibe ni. Ni cadi jneza nga, guni orar tuuxa nezalú binni para si guidxagayaa binni laa ne gusisácacabe laa.

Ne bidiibe laacaʼ conseju riʼ: «Ora guni orarluʼ, cadi guiniʼluʼ ngueca ca ngueca casi runi binni de xcaadxi nación» (Mateo 6:7). Cadi caníʼ diʼ Jesús cadi jneza guinábanu stale biaje ngueca ca ngueca lu oración stinu. Ni nuube guiniʼbe nga cadi caquiiñeʼ guininu de memoria «ngueca ca ngueca» ora guni orarnu. De raqué gudíxhebe ti modo naquiiñeʼ guni orarcaʼ né zanda guinábacaʼ gadxe cosa Dios ora guni orarcaʼ. Ca primé chonna cosa que ruzeeteʼ Dios si nga napa derechu ne guni mandar laanu ne para gaca cumplir ni naguixhe ique, laani nga: guisaca labe, gueeda Reinu stibe ne gaca ni nabe. Primé, caquiiñeʼ guinábanu ca cosa ni bizéʼtenu riʼ Jehová, ante guinábanu ca cosa ni caquiiñenu casi gápanu ni guidoʼno guiráʼ dxi, gutiidiláʼdxibe ca donda stinu, cadi gudiibe lugar guiábanu lu náʼ tentación ne gulabe laanu de lu náʼ Binidxabaʼ.

Caadxi moneda de oro, jarrón de plata de ne oro ne ti joyeru ra nuu stale joya

¿Pabiáʼ caquiiñeʼ gusisácanu ca cosa ni nápanu yaʼ? Jesús gudxi ca ni cucaadiaga laa: «Cadi gutáletu tesoro lu guidxilayú, purtiʼ zanda gó bandaa ni ne guicá ni tini ne chuʼ gubaanaʼ cuanaʼ ni». ¡Aque galán conseju riʼ! Purtiʼ zanda guiráʼ ca cosa risaca nápanu, ne cadi pur laacani nga jma zasácanu nezalú Jehová. Ngue runi, guníʼ Jesús: «Jma galán gutáletu tesoro guibáʼ». ¿Ximodo zanda gúninu ndiʼ yaʼ? Ra gúninu xhiiñaʼ Dios primé lu xquendanabáninu. Zacá la? gastiʼ qué zucueeza laanu de gusiéchenu ladxidóʼ Jehová ne dede zanda guicaanu ti guendanabani ni qué zaluxe. Dxandíʼ ca diidxaʼ ni guníʼ Jesús riʼ: «Ra nuu tesoro stiluʼ, racaca nuu ladxidoʼloʼ» (Mateo 6:19-21).

Guielú binni

Para gusiene Jesús ca diidxaʼ riʼ, gudixhe ejemplu riʼ: «Guié lú binni nga lámpara stiʼ xcuerpu. Pa ruuyaluʼ puru si ni jneza la? zuzaaniʼ guidubi cuerpu stiluʼ. Peru pa napa guié luluʼ envidia la? ziuu guidubi cuerpu stiluʼ nacahui» (Mateo 6:22, 23). Ora iquiiñenu guié lunu jneza zeeda gácani casi ti lámpara para laanu. Peru pa gaca ndiʼ la? caquiiñeʼ guyadxinu ti cosa si. Purtiʼ pa gúʼyadxinu stale cosa la? zándaca maʼ qué zánnanu xii nga ni jma risaca lu xquendanabáninu. Pa guicá íquenu gápanu stale cosa risaca lugar de gúninu ni ná Dios, ziuu guidubi cuerpu stinu nacahui, ndiʼ riníʼ, zándaca gúninu cosa ni cadi jneza o ni qué zusihuinni pa xpinni Dios laanu.

Óraque, gudxi Jesús laacabe ti cosa risaca: «Qué zanda diʼ gapa ti esclavu chupa xpixuaanaʼ, purtiʼ zaca nanaláʼdxibe tobi ne zannaxhiibe stobi, o zacánube tobi ne zuni despreciarbe stobi. Qué zanda gácatu esclavu stiʼ Dios ne laaca gácatu esclavu stiʼ Bidxichi» (Mateo 6:24).

Ora binadiágacabe ni guníʼ Jesús que, zándaca guyuu tu guníʼ ique ximodo naquiiñeʼ gúʼyacaʼ ca cosa risaca ni nápacaʼ. Nga runi, gudxi Jesús laacabe pa gúnicabe ni ná Dios primé lu xquendanabánicabe la? qué ziuucabe xizaa pur ca cosa ni caquiiñecabe. Guníʼ Jesús: «Laguuyaʼ chaahuiʼ guiráʼ pájaru ripapa guibáʼ. Qué rudxiibacame ne qué rindísacame cosecha ne qué ruchácame troja, peru rudii Bixhózetu ni nuu guibáʼ ni gócame» (Mateo 6:26).

¿Xi zanda guiziidicabe de ca liriu ni cayuucabe lu dani que yaʼ? gudxi Jesús laacabe «nin Salomón qué ñacu lari sicarú casi laacani». Laaca gúdxibe laacaʼ: «Pa zacá rudii Dios ni gacu ca yagahuiiniʼ rigaa lu layú, ni nagáʼ yannadxí ne guixíʼ maʼ guilá lu bele, ¿ñee cadi jmaruʼ si nuu razón para gudiibe ni gácutu la?» (Mateo 6:29, 30). Pur nga, bidiibe laacaʼ conseju riʼ: «Cadi lica chuʼtu xizaa ne guiniʼtu: “¿Xi guidoʼdo?”, o “¿Xi guideʼdu?”, o “¿Xi gácudu?”. [...] Nanna Bixhózetu ni nuu guibáʼ caquiiñetu guiráʼ cosa riʼ. Nga runi, cadi gusaana de guyúbitu Reinu ne justicia stiʼ Dios primeru, ne óraque zacaatu guiráʼ ca cosa riʼ» (Mateo 6:31-33).

XIMODO UGAANDANU GUENDANABANI NI QUÉ ZALUXE

Raca nagana para ca apóstol ne xcaadxi binni guibánicaʼ modo ná Dios ne gusiéchecaʼ laabe. Casi ca fariseu, maʼ biaacaʼ guiniʼcaʼ mal de binni ne juzgarcaʼ binni. Ngue runi bidii Jesús sti conseju ca binni cucaadiaga laa: «Cadi guni juzgartu ti cadi guni juzgárcabe laatu. Purtiʼ modo guni juzgartu xcaadxi zacaca guni juzgárcabe laatu» (Mateo 7:1, 2).

Biquiiñeʼ Jesús ti comparación para bisiene ti peligru nga chinándacabe modo riníʼ ique ca fariseu que: «Qué zanda guni guiar ti ciegu sti ciegu, ¿njaʼ? ¿Cadi dxandíʼ guirópacabe ziábacabe ndaaniʼ ti barranca la?». Né ca diidxaʼ riʼ nuu Jesús gusiidiʼ laacabe cadi naquiiñeʼ guiníʼcabe mal de binni purtiʼ qué riuulaʼdxiʼ Dios ni. De raqué gunabadiidxaʼ Jesús laacabe: «¿Ximodo ndiʼ gábiluʼ bíʼchiluʼ: “Bicheʼ, bidii lugar naa cueeʼ guixi ni cá luluʼ” pa cadi cayuuyaluʼ muríu didilaagaʼ ndaaniʼ luluʼ yaʼ? ¡Hipócrita! Primeru gulee muríu ni didilaagaʼ ndaaniʼ luluʼ ne oracaruʼ maʼ zanda guʼyaʼ chaahuiluʼ ximodo cueeluʼ guixi ni cá lú bíʼchiluʼ» (Lucas 6:39-42).

Ti puñu perla; ne caadxi bihui

Cadi caníʼ diʼ nga qué zanda guni juzgar ca discípulo stiʼ Jesús, purtiʼ gudxi Jesús laacabe: «Cadi gudiitu ca cosa stiʼ Dios ca biʼcuʼ. Ne cadi gulaatu ca perla stitu lu ca bihui» (Mateo 7:6). Ca cosa dxandíʼ zeeda lu Stiidxaʼ Dios nácacani casi perla sicarú. Nga runi, pa guidxela ca discípulo stiʼ Jesús tuuxa ni qué rusisaca Stiidxaʼ Dios, naquiiñeʼ guireecaʼ de raqué ne guyúbicaʼ stobi ni gusisaca ni.

Cudii ti hombre ti ndaa pan xiiñiʼ

Despué, laaca bizeeteʼ Jesús de oración ne bisiene pabiáʼ risaca nga cadi gusaana de guinábanu. Guniʼbe: «Laguinabaʼ ne zacaatu». Para gacanebe laacaʼ guiénecaʼ ricabi Dios oración, gunabadiidxabe laacaʼ: «Pa guinabaʼ xiiñitu laatu ti pan, ¿tu tobi de laatu nudii laabe ti guié yaʼ? [...] Nga runi, pa laatu, neca malu laatu, nánnatu gudiitu regalu galán ca xiiñitu, ¡jmaruʼ si nuu razón para gudii Bixhózetu ni nuu guibáʼ cosa galán ca ni guinabaʼ ni laa!» (Mateo 7:7-11).

De raqué, bisiidiʼ Jesús laacabe ti cosa risaca ni rietenalaʼdxiʼ binni dede yanna: «Laguni pur xcaadxi guiráʼ ni ñuuláʼdxitu ñúnicabe pur laatu». ¿Cadi dxandíʼ naquiiñeʼ chinándanu mandatu riʼ ora guni tratarnu binni la? Peru despué guníʼ Jesús zaca nagana para laanu chinándanu mandatu riʼ: «Laguiuu ra puertaʼ nabéʼ. Purtiʼ xilaga puertaʼ ne xilaga neza ni zeʼ lu guendaguti, ne stale tu riuu ra puertaʼ que; peru nabéʼ puertaʼ ne nabéʼ neza ni zeʼ lu guendanabani, ne huaxiéʼ si tu ridxela ni» (Mateo 7:12-14).

Cucaachiʼ ti lobo laa né guidiladi dendxuʼ

Óraque gudxi Jesús ca discípulo stiʼ gápacaʼ laacaʼ de ca binni ni zuyubi guxheleʼ laacaʼ de neza ni ziné lu guendanabani: «Lachuu cuidadu né ca falsu profeta ni gueeda ra nuutu, ni zeeda gaca casi dendxuʼ, peru nácacaʼ lobo ni ruxuuxe» (Mateo 7:15). De raqué bisiénebe laacaʼ pur ca cuananaxhi stiʼ ti yaga zahuinni pa galán yaga que o pa coʼ, zacaca zunibiáʼcabe tuu nga ca falsu profeta pur ca ni rusiidicaʼ ne ni rúnicaʼ. Zacá ni, zahuinni tuu nga dxandíʼ naca discípulo stiʼ Jesús, pur ni guiníʼ ne pur ni guni. Nuu tu laa riníʼ naca Jesús Señor stiʼ, peru ¿xi zazaacacabe pa qué gúnicabe ni ná Dios yaʼ? Jesús zabi laacabe: «¡Qué ñuu dxi ñunebiaʼyaʼ laatu! ¡Laguixeleʼ de naa, binni qué iquiiñeʼ caʼ!» (Mateo 7:23).

Ra maʼ ziluxe Jesús discursu stiʼ, guníʼ: «Guiráʼ tu gucaadiaga stiidxaʼ ne guni ni la? zeeda gaca casi ti hombre nuu xpiaaniʼ ni bicuí lidxi lu guié. Biaba nisaguié, bilaahua ne guizáʼ reciu bindubi bi ne bidxelasaani yoo que..., peru qué ñaba yoo que, purtiʼ zuba base stini lu guié» (Mateo 7:24, 25). ¿Xiñee qué ñaba yoo que yaʼ? Purtiʼ hombre que «gundaa gueteʼ ne gudixhe base stini lu guié» (Lucas 6:48). Ndiʼ rusiidiʼ laanu cadi caquiiñeʼ si gucaʼdiáganu Jesús, sínuque caquiiñeʼ gúninu stipa pur gúninu ni ná.

Peru ¿xi zanda guininu de ca binni ni rucaadiaga stiidxaʼ Jesús peru qué rúnini yaʼ? Zeeda gácacaʼ casi «hombre huati ni bicuí lidxi lu yuxi» (Mateo 7:26). Ora guiaba nisaguié, guilaahua ne reciu gundubi bi la? ziaba yoo que.

Ca ni cucaadiaga discursu riʼ, cadxagayaacaʼ pur modo cusiidiʼ Jesús, purtiʼ rúnibe ni casi tuuxa ni napa autoridad ne cadi casi ca líder stiʼ ca religión que. Zándaca stale de ca ni nuu raqué gúcacaʼ discípulo stibe.

BIʼNIʼ REPETIRBE NI NUUBE GUSIIDIBE.

Cusigaanáʼ Jesús

Nuu biaje runi repetir Jesús ca cosa risaca ni racalaʼdxiʼ guiziidiʼ ca binni cucaadiaga laa. Casi lu Sermón del Monte que, bisiidiʼ Jesús ca xpinni modo guni orarcaʼ ne modo jma jneza gúʼyacaʼ ca cosa risaca nápacaʼ (Mateo 6:9-13, 25-34).

Gudiʼdiʼ si biáʼ ti iza arondaʼ, ngueca bisiidiʼ Jesús (Lucas 11:1-4; 12:22-31). Ndiʼ gucané ni ca discípulo stibe guiaananecaʼ ca cosa risaca ni nuube gusiidibe ne laaca gucané ni ca binni ni deruʼ primé biaje gucaadiaga laabe.

  • ¿Paraa bidii Jesús discursu ni nabé runibiáʼ binni, ne turuʼ nuu raqué?

  • ¿Xiñee nabé risaca Sermón del Monte?

  • ¿Tuu nga ca binni ni dxandíʼ nabani nayecheʼ, ne xiñee?

  • ¿Tuu nga ca binni ni zacaná ladxidóʼ ne xiñee?

  • ¿Xiñee guníʼ Jesús zeeda gaca ca discípulo stiʼ «zidi stiʼ guidxilayú» ne «biaaniʼ stiʼ guidxilayú»?

  • ¿Xiñee zanda guininu guizáʼ biʼniʼ respetar Jesús Ley stiʼ Dios?

  • ¿Xi conseju bidii Jesús para ganda cuee ca binni que ca cosa ni zándaca gucaa laacaʼ guuticaʼ tuuxa o gápacaʼ xnadxiicaʼ?

  • ¿Xi nuu Jesús guiníʼ ora bizeeteʼ gudiʼnu sti ladu xháganu?

  • ¿Xi riníʼ gácanu perfectu casi Dios?

  • ¿Ximodo bisiene Jesús naquiiñeʼ guni orarnu?

  • ¿Xiñee jma risaca ca tesoro ni nuu guibáʼ ne ximodo zanda gápanu ni?

  • ¿Xiñee cadi naquiiñeʼ chuʼ ca xpinni Jesús xizaa?

  • ¿Xi guníʼ Jesús de guni juzgar binni tuuxa? ¿Ñee riníʼ nga qué zanda guni juzgarnu tuuxa la? Bisiene ni.

  • ¿Xiruʼ guníʼ Jesús de oración? ¿Ximodo gudixhe Jesús guni tratárcabe binni?

  • ¿Ximodo bisiene Jesús ca binni que, zaca nagana para tuuxa gaca discípulo stibe ne nuu binni ni zuyubi guxheleʼ laanu de neza stibe?

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir